1,193 matches
-
vânătoare și metode de ecolocație. În timpul zborului emit impulsuri ultrasonore de frecvențe modulate, cu durată relativ scurtă, semnale de tip FM. Unele specii pot efectua migrații sezoniere la distanțe considerabile. Pentru majoritatea speciilor sedentare este caracteristică migrația locală de la adăpostul estival la cel hibernal. Se întâlnesc pretutindeni, în afară de zonele polare și unele insule îndepărtate de continent. Partea facială a capului nu prezintă formațiuni pieloase sau cartilaginoase. Urechile pot fi de diferite forme și mărime dar marginile sunt rotunjite. Absolut toți indivizii
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
minim) și numărul maxim de 55 exemplare pe data de 15. 03. 2005. Începând din luna aprilie numărul indivizilor a început să scadă, ca urmare a ieșirii din hibernare. Vara, în timpul zilei, accidental, se pot adăposti puține exemplare, însă adăpostul estival pentru unele specii este pădurea din apropiere. Grota reprezintă un adăpost temporar și un loc de tranzit pentru că și în perioada de hibernare în săptămânile în care temperaturile sunt mai ridicate, decât în mod obișnuit pentru perioada respectivă, se constată
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
formei pulmonare (desi în primele stadii seamana cu o raceala minora) si ale cancerului (în cazul formei glandulare). Pesterile sau minele folosite de lilieci pentru hibernare nu prezinta pericol de histoplasmoza deoarece liliecii care hiberneaza nu defeca si chiar adaposturile estivale nu constituie un pericol. În general, problemele de sanatate puse de lilieci sunt relativ nesemnificative cu exceptia unor regiuni tropicale si subtropicale, în special din America de Sud. În concluzie, liliecii produc efecte benefice asupra mediului în care trăiesc, atât din punct de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Costumul deschis, de vară, al bărbaților. Dacă n-ar persista aerul vulgar-insolent al ținutelor șic sud-americane, asezonate cu ghiuluri, dinți de aur, mustăcioare și brățări, dacă nu ne-ar îngrețoșa imagini țopești, cu prezidenți și camarilă în vizite de lucru, estivale, dacă n-ar exista costumul alb de vară, al lui Vadim Tudor, poate am rîvni, iarăși, la talia elegantă a elitei românești dintre războaie, cea înnobilînd exodurile, în mașini decapotabile, la Mamaia, la Sinaia. Văd, brusc, silueta lui Ion Pillat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1960) și „Aron Cotruș”. A debutat cu un grupaj de poezii în „Familia” (1967), apoi, în volum, cu Memoria toamnei (1973). Pe o latură a poeziei sale, A. este un peisagist interiorizat și discret, al cărui simbol tutelar e lumina estivală și autumnală aureolând registrul terestru. Acuarelele lui învăluie materialitatea grea și opacă, în secvențe plastice, ca și impresioniste, vibrante de luminescență și miresme, fluidități și bateri imponderabile de aripi, omături astrale și flăcări pure (definitorii sunt sintagmele titulare Orele albe
ANDRONIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285362_a_286691]
-
campare, distrugând chiar unele dintre acestea, în unele cazuri fiind necesară evacuarea de urgență a turiștilor din zonă. Acești turiști low-cost sunt vulnerabili în cazul valurilor de căldură, deoarece nu au acces la spații cu aer condiționat; în ultimele sezoane estivale valurile de căldură au ucis mii de persoane la nivel european. Nu avem o statistică exactă cu privire la câți dintre aceștia erau turiști, dar canicula Și valurile de căldură pot fi clasificate ca incidente majore de sănătate publică; populația locală, mai
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
a turismului în Deltă - de una-două zile, cu hidrobuze, Și de cinci-Șase zile cu pontoane Și hoteluri plutitoare; realizarea de programe turistice care să conducă la extinderea turismului în rezervație Și în capetele de sezon sau în extrasezon, descongestionând sezonul estival de vârf; introducerea unor forme de agrement sportiv Și a unor programe de agrement nautic adecvate suprafețelor acvatice din Deltă Și în corelație cu cerințele de protejare a ecosistemelor. 4.2.2. Turismul pentru voluntariat Ca urmare a numeroaselor probleme
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
a prezentului. Baritonul vibrant din Faust umplea sala: „Lasă-mă, lasă-mă să-ți admir chipul...”, lustra cădea, leoaicele se năpusteau asupra nefericitului Delmonico, cometa brăzda cerul nocturn, parașutistul își lua zborul de pe turnul Eiffel, doi hoți, profitând de nonșalanța estivală, părăseau Luvrul noaptea, ducând cu ei Gioconda, prințul Borghese își bomba pieptul, foarte mândru că a câștigat primul raliu automobilistic Pekin-Paris, via Moscova... Și, undeva, în penumbra unui salon discret din palatul Élysée, un bărbat cu o mustață albă și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
n-a revoluționat "vechiul regim tipografic" (Chartier-Roche), tehnologiile de producție, ustensilele profesiei, rețelele comerciale. Și dacă, drept efect al cenzurii și al penuriei, producția de carte a scăzut în timpul Revoluției (2000 de titluri în 1789, 371 în 1794 după Robert Estival), ea a provocat imediat o înviorare în circulația tipăriturii și a periodicelor în particular: 1500 de titluri noi între 1789 și 1800.30 Dar aceste considerații ne proiectează în evenimentul însuși atunci cînd este vorba să-i clarificăm prevestirile. Daniel
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Eligius, Sfîntul 158 Ellul, Jacques 81 Éluard, Paul 274 Elzévir, familia 229 Engels, Friedrich 284, 293, 295, 300, 301 Enoh 142 Enthoven, Jean-Paul 176 Epictet 107, 131 Epicur 351 Erasmus 208, 210, 235 Eschil 268 Esop 213 Estienne, familia 271 Estival, Robert 171 Eva 146, 154 F Faizant, Jacques 247 Faust 81 Faye, Jean-Pierre 68, 69 Febvre, Lucien 59, 79, 204 nota 1, 210, 225, 247, 258, 375, 382 Ferry, Jules 364 Feuerbach, Ludwig 62, 108, 306 Filip al III-lea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
necesară a gospodăriilor din vatră, având utilitate pastorală, reprezintă un element de specificitate locală. Tălmăcelul avea în 1985 aproximativ 300 astfel de colibe (Zderciuc, 1985). Colibele au o istorie îndelungată fiind amintite încă din 1364, sub numele de specialiter loco estivali (Bucur, 2003: 44). În ce privește gospodăriile din vatra satului, acestea reflectă într-un grad înalt specificul economic și ocupațional al zonei. Aici se întâlnesc deși tot mai puțin astăzi gospodăriile cu ocol întărit, specifice zonelor de munte și vieții pastorale. Aceste
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
companii imaginii pe care o au în comunitate. Un program interesant, desfășurat în România în ultima perioadă, a fost cel intitulat „Litoral curat”, inițiat de o mare companie de telefonie mobilă. Programul se desfășoară anual, începând din 2005, în timpul sezonului estival, în stațiunile de pe litoralul Mării Negre. Cauza socială a programului este combaterea acumulării mari de deșeuri, în special de recipiente de plastic, care poluează și are consecințe negative asupra mediului, precum și asupra confortului turiștilor. Pentru încurajarea unei culturi a reciclării, s-
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nimănui, adânci văpăi,/ Cu ochii tăi frumoși nu se măsoară,/ Chiar îngerii pălesc sub ochii tăi/ Când sunt spălați de-o lacrimă amară.” Dar „pofta de-a pătrunde taina firii” îl duce adesea la o jubilare naturistă, la frenezia bucuriilor estivale, la un soi de panteism naiv. Conștient în ultimă instanță și de „lucirile străine” ale poeziei sale, lucid și față de „gloria fără nădejde”, poetul-actor crede în cuvânt chiar cu riscul ignorării rostirii sale sau cu prețul pedepsei. SCRIERI: Versuri, I-
IONESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
cantilenă, ca și preferința pentru imaginile florale permit stabilirea unor conexiuni cu poezia simbolistă, obsesia hibernalului și a albului pur, a increatului sugerând apropieri de G. Bacovia sau de Ion Barbu. SCRIERI: Recital, București, 1976; Nuntă pe ape, București, 1980; Estivale, București, 1980; Piatra soarelui, București, 1982; Scriere de mână, București, 1983; Stampe, București, 1984; Ordinea lucrurilor, București, 1989; Broscuța albastră și alte întâmplări cu Ionuț, București, 1991; Poftiți la broscotecă, București, 1993; Măști la vedere, București, 1995; Noi întâmplări de la
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
îmbrăcată în „iie cu fluturi”, la a cărei apariție „Se-nflăcărează macii, simțindu-i pașii goi. Livezile se-apleacă spre ea cu ramuri grele / Și vântul răsuflarea și-o pierde prin zăvoi”. Cu inflexiuni panteiste, izbutită e și o idilă estivală: „Închide astăzi cartea; ne-om dărui naturii. / Ne vom culca în ierburi, și-acum întâia oară, / Pe brațele de sevă și mușchi ale pădurii, / Tu vei simți în sânge, gonind, o căprioară” ori interpretarea unor motive folclorice: „Șapte dealuri brumării
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
de înțeles. În pofida tradiționalismului desuet, clișeizat, a reminiscențelor uneori stridente din George Coșbuc, Panait Cerna, St. O. Iosif, versurile poetului amator, mai ales cele albe, majoritare, nu sunt lipsite de o anume putere comunicativă, de un accent personal. Un pastel estival surprinde cu vivacitate priveliști caracteristice, transmițând îndeosebi senzații olfactive: „Arome de izmă și cimbru te-mbată, / Și ochii aproape te dor de lumină; / În minte îți vin tot mai leneșe gânduri, / Ca bulgăr de ceară se-nmoaie și trupul, / Iar
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
vede, sare în apă și ambii se pierd în valuri, îmbrățișați. Mai cu seamă povestirile Sezon mort și Pescarul Amin au obținut din partea criticii aprecieri superlative. În prima, în decorul silvestru al unei crescătorii de fazani se înfiripă două idile estivale: a unui câine cu o vulpe și a domnului Charles, proprietarul pădurii, cu nevasta slugii sale. Descoperind situațiile, sluga împușcă vulpea, iar consoartei îi aplică, pedagogic, cuvenita corecție corporală. Valoarea de capodoperă e dată de poezia irumperii forțelor oarbe, irepresibile
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
lanuri de grâu mișcătoare și cârduri de dropii, cu o baltă colcăind de pește, împrejmuită de perdele de trestii, peste care zboară gâște și rațe sălbatice, lișițe, găinușe de baltă, cucove și unde înoată lebede. Drumul străbătut într-o dimineață estivală de familiile Murguleț și Comăneșteanu în întâmpinarea lui Matei Damian, nepotul boierului Dinu, înapoiat din străinătate, îi prilejuiește naratorului o memorabilă descriere a întinderilor campestre traversate de Ialomița. Reușită este și secvența în care, la miez de noapte, Matei Damian
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
STUDENTUL ROMÂN, publicație apărută la București de la 15 mai 1946 până la 19 martie 1949, cu unele întreruperi pe timpul vacanțelor estivale. Inițial are subtitlul „Revista studențimii democrate”, apoi se subintitulează (inexact, în raport cu aparițiile) „Săptămânal de cultură”, iar din noiembrie 1947 „Revistă de cultură și atitudine studențească”, adoptându-se și un ritm de apariție mai regulat. Editată sub conducerea unui comitet, S.
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
deopotrivă reale și livrești: corbul lui E. A. Poe și un Ulise necanonic, un antierou, cum de fapt antieroi sunt mai toate personajele lui P. Tema individului și a identității, fundamentală pentru autor, e inaugurată în cea de-a treia proză, Estivală, al cărei personaj, acel „eu” alienat, bântuit de obsesii și fixații, va deveni mai târziu eroul ficțiunilor omonime din Fisura (1985), Panic Syndrome! (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor) și La revoluția română (2000). Depersonalizarea individului, prins iremediabil în sistem, primește conotațiile
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
Radu Stanca între anii 1935 și 1937, mai sunt găzduite versuri de Iustin Ilieșiu, Emil Isac, C.S. Anderco, Florin Varduca, I. Copilu-Cheatră. Eseurile, variate ca tematică, au în atenție studiul de mentalități și educarea publicului (Horia Stanca, Practica snobismului, Week-end-ul estival), conturarea unor opțiuni culturale (Ion Minulescu, Specific românesc, Horia Stanca, Întoarcerea spre cultură), peripluri filosofice (D.D. Roșca, Existența tragică, Ion Petrovici, Schopenhauer) sau poetice (Ion Moldoveanu, Preludii la o moarte albă). Cronica literară nu este prezentă regulat, semnatarii obișnuiți fiind
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
revistei „unu”. Proza este reprezentată de un fragment din romanul Toria de Ticu Răducanu și de schița Păcatul... de L. Valereanu. Informații despre viața literară a momentului se dau în notele lui Cosma Damian (Activitatea artistică-literară la +50ș Celsius. Aspectul estival al Iașului), în însemnările lui Ioasaf Baltazar (Dobrogea literară) și ale lui E.Ar. Zaharia (Arboroasa literară). A.-M.B.
PAGINI LITERARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288616_a_289945]
-
celei dintâi) ar fi încapsularea alienantă. În Pietre la țărm, una dintre cele mai bune cărți ale prozatoarei, locul faptului banal este luat de situația limită. Într-o colectivitate constituită cvasialeatoriu (localnicii dintr-un sat de pe malul mării și „sezoniștii” estivali) se petrec două crime misterioase: pretext pentru romancieră de a pune sub lupă comportamentele tuturor și de a le demasca lașitatea, suspiciunea reciprocă, indiferența. Existența neautentică, mediocritatea morală sunt vizate și de romanul ironic Competiția. Pretextul îl reprezintă un concurs
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
față de implicațiile lui. Artiștii au instincte bune pentru afacerile imobiliare. Și Herringsdorf o pusese pe Julie În mișcare. Ne-am interesat de câteva asociații, lucru nou pe acolo. Am vizitat două-trei conace. Totul era foarte matrimonial. Sub influența acelei stațiuni estivale vechi, aristocratice, de secol nouăsprezece, Julie și cu mine ne purtam și noi În stilul epocii vechi. Vorbeam de Întemeierea unui cămin, chiar dacă nu ne culcaserăm niciodată Împreună. Deși, desigur, n-am pomenit deloc de dragoste sau de căsătorie. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
băilor de mare de la Mamaia, precum și construirea unei linii de cale ferată ce urma să lege Constanța de Mamaia. Băile de la Mamaia au fost inaugurate în anul 1906 fapt ce a determinat creșterea numărului turiștilor sosiți în Constanța în sezonul estival. Astfel, în anul 1906 numărul turiștilor sosiți pe litoral a crescut de 4 ori față de numărul turiștilor din anul anterior. Dobrogea a cunoscut o evoluție ascendentă din punct de vedere demografic după 1878, astfel încât, la 1 ianuarie 1908, la aproape
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]