2,349 matches
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Umoristic > ACATISTE...! Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 2273 din 22 martie 2017 Toate Articolele Autorului Piața părea că geme de bogăția, prospețimea și frumusețea produselor etalate pe tarabele aliniate. Prin acoperișul uriaș, lumina soarelui pătrundea pe ici-pe colo. Lume multă, marfă multă, cerere mare, bani puțini! Se căutau produsele românești, fie că era vorba de ridichi de lună, salată verde, ceapă, usturoi, roșii sau rădăcinoase de
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
municipiului și din comunele învecinate Aveau grădini și le îngrijeau să aibă ce vinde, să iese din iarnă și să-și plătească noianul de taxe și impozite. Nu aveau bani să plătească masă din piața organizată, pe care să-și etaleze produsele. Vai de ei și nu numai pentru asta, dar și din cauza lucrătorilor de poliție! Cum se apropiau aceștia, cum fugeau grădinarii, gospodarii ori țăranii, cum doriți să le spuneți... - Sărut mâna, tușă Lina! Ajunseși de mult? - Ajunsei, maică, răspunse
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
la țară, în Dobrogea copii erau până la 14 - 15 ani fii de țărani, care nu și-au depășit condiția nici frecventând cursurile școlii elementare, acum aici tinerii erau adevărați adolescenți. Elevele din clasele terminale se comportau ca niște domnișorele, își etalau nurii ostentativ față de profesorii tineri cum era și el, chiar dacă erau obligate să poarte nelipsita uniformă albastră, cu matricola pe mâna stângă și bentița albă pe cap. Când intrau în clasă și aveau cursuri cu profesori tineri ca și el
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
un stil baroc, cu ferestre mari și arcade și cu un brâu deasupra ferestrelor de la etaj, plin de stucaturi, cu figurine de îngeri, lei sau războinici antici. Grădinița era o splendoare, cu trandafirii înfloriți și cu gladiolele multicolore ce-și etalau elegantele cupe florale sub mângâierea soarelui de după amiază. Daliile cu florile lor mari, parcă erau flori de floarea soarelui, înalte și cu tulpini puternice. În apropierea chioșcului trona un lămâi plin cu flori și cu fructe în toate fazele de
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
dărâmă! Mi s-a păstrat un pahar plin pe care îl ofer gentil unei frumuseți locale și plec mai departe. Câțiva trântori se încurcă printre pătlăgele care, de rușine au întârziat să se înroșească. Busuiocul la loc de cinste își etalează floarea albă, imaculată și, emană o mireasmă amețitoare, cu un trecut nestins numai dacă încerci să-l stropești iar cimbrul îi îmbie pe ceilalți zburători să guste din culoarea albastră a cupelor împrăștiate în reminiscențe de secole. Doi bondari se
GÂNDIREA UNUI ZBURĂTOR de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366830_a_368159]
-
prezentat, mai puțin sofaua din librărie. În rest, din acest punct de vedere, mă tem că e exact invers: ne respectăm propria persoană sau imagine a ei (narcișiști înnăscuți, ca la balamuc!), ne-o iubim excedați de orgolii nestăvilite și etalate din orice și în orice împrejurare, ținând cu dinții să nu o terfelim (nu la fel procedăm cu a semenilor de lângă noi) și ne doare în cot de țară când abuzăm de numele ei și ne lingușim până nu se
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
poziție, noaptea începu să părăsească întinderea nesfârșită a mării. Luminile orașului se vedeau sclipind ca licuricii, pe toată întinderea litoralului, de la Vama Veche până la Olimp și încă se mai auzeau muzica discotecilor din Venus. În larg, navele militare își mai etalau becurile de veghe la puntea de comandă. Din când în când, se auzea țipătul unui cormoran rătăcit de cârd. Ca o muzică în surdină, percepeam clipocitul valurilor molcome ce se loveau de barcă. Un guvid trăgea furios de nailonul voltei
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
de a se face înțeles în absența cuvintelor, pe urmă fiecare durere, de la primul pas făcut pe pământ, până la fiecare colț de stâncă ce-i tăia calea în urcușul său spre desăvârșire. Dezamăgit de lacrimile clipei ce i s-au etalat în casa amintirilor cred că fiecare a încercat să caute momentele însorite și le-a descoperit în zâmbetul cald al mamei, în leagănul copilăriei, în surâsul dragostei, în prăjitura pe care o gătea bunica, în fiecare mică sau mare realizare
CALEA SPRE FERICIRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367592_a_368921]
-
și ajungând la repetatele sale intervenții de subliniere a faptului că el, autorul, nu se crede specialist în pictură, sau că nu e critic literar etc., etc. ( oriunde-și spune părerea mai cu aplomb - și pricepere - are grijă să-și etaleze o astfel de platoșă, dorind să se-nțeleagă că el se afirmă doar prin ce simte și gândește, așa, ca de la om la om, prietenește și demn, elegant, atent...). Inutil să mai suliniem că aprecierile, părerile, relatările lui Ivan Lungu
O NOUĂ CARTE DE IVAN LUNGU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367638_a_368967]
-
Și nu încape îndoială că„ Cerbul” acesta paște și azi în iarba munților Brașovului ca și în dorul unor inimi ca a mea. Ce bogăție de frumos și armonie, ce patimă pentru perfecțiune era acolo, ce suflete de aur se etalau în fața noastră, bucurând cerul și pământul. De fapt, nici nu mai eram la Brașov, sau la Bacău ori la Iași. Eram în spațiul universal al artei, al omului cu O mare, earm la nivelul superlativelor. Nu numai cei care cântau
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
și-și deschide lent corola-n ametiste irizată. Sub cupola de topaz, Soarele ochii-și mijește și privește spre Pământul ce la viață se trezește. De pe-un ram înmiresmat un colibri-n jur privește, zărește, scăldată-n soare, orhideea, etalând mărgăritare. El începe s-o curteze, roua-i soarbe c-un sărut, savurând apoi nectarul dulce, fin, necunoscut. Orhideea-ndrăgostită îl răsfață iubitoare, cu miresme îl îmbie și-l cuprinde-ntre petale. Soarele-i scaldă în raze aurii, strălucitoare, poleindu
SPLENDOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367044_a_368373]
-
felul de sărățele și vinuri, pe care mi s-a cerut să le degust și să aleg un sortiment, iar eu m-am hotărât la un vin roșu demidulce. Stăteam de vorbă și așteptam să înceapă muzica, pentru a-mi etala măiestria la dans pe ringul slovac. Formația de muzică, avea, pe lângă instrumentiști, și două soliste cu fustițele de-o palmă și chiloțeii la vedere. Când începea o repriză de cântat, nimeni nu părăsea scena, însă era enervant că, după fiecare
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
Versuri > Farmec > DINCOLO DE CUVINTE Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului matematic e sunetul clopotului și vântul ce sărută buzele magic spiritul circulă în sânge desfacem mâinile pentru ca destinul să-și etaleze suspinele remarcă cineva că femeia se vinde pe vise hm iar îmi vine să pun o oserie de întrebări dar aș deveni patetică inuman de real e acest pas și poate că mi-aș vinde toate clipele să pot da
DINCOLO DE CUVINTE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367091_a_368420]
-
nou mai bine peste ale fetei pentru ca aceasta să simtă toată tăria presiunii sale masculine. - Nu vei scăpa așa ușor în noaptea aceasta de mine. - Cine a spus că ar vrea să scape? Pedepsește-mă cum știi tu mai bine. Etalează-ți întreg talentul feminin. Deocamdată sunt încântat de cum te desfășori. - Nu vreau să mă grăbesc sau să-mi etalez talentul nativ. - Nici eu. Vezi tu vreo grabă? Vreau să te ador. - Am așteptat prea mult aceste clipe minunate ale vieții
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
ușor în noaptea aceasta de mine. - Cine a spus că ar vrea să scape? Pedepsește-mă cum știi tu mai bine. Etalează-ți întreg talentul feminin. Deocamdată sunt încântat de cum te desfășori. - Nu vreau să mă grăbesc sau să-mi etalez talentul nativ. - Nici eu. Vezi tu vreo grabă? Vreau să te ador. - Am așteptat prea mult aceste clipe minunate ale vieții de cuplu, încât de disperare era să comit poate greșeala vieții mele. - Despre ce vorbești? Nu te înțeleg? - Nu
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
special pe Klaus. Un moment chiar mai plin de energie decât restul concertului a fost solo-ul lui Kottak de mai bine de 5 minute, numit în mod sugestiv prin imaginea din spatele scenei Kottak Attack. Pe parcursul concertului acesta și-a etalat atât tatuajul de pe piept cu propriul său nume, dar și cel de pe întreg spatele Rock 'n' Roll Forever, dar asta doar după ce a dat rând pe rând jos cel putin 3 maieuri, dintre care, unul avea tipărit pe spate 3
SCORPIONS – CONCERTUL DE ADIO DE LA BUCUREŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367233_a_368562]
-
Toate Articolele Autorului TRANDAFIRII DRAGOSTEI Fericiți și-au dăruit marea lor iubire, grădină cu trandafiri, tihnă, fericire. Rozele inimii lor înfloresc întregul an, dăruindu-le parfumul florilor deschise-n ram. Trandafirii, plini de rouă, strălucesc diamantin, sub a Soarelui căldură etalându-se deplin. Sunt arbuști ornamentali, au crengi lungi, spinoase, frunze dantelate - verzi, flori ca de mătase. Feerie de culori, încântă privirea, bobocei trandafirii, roze-n toată firea. Albi și galbeni, roz, grena cu tentă de catifea, tonuri calde, sângerii, oranj
TRANDAFIRII DRAGOSTEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367222_a_368551]
-
speranța ucisă de tenebroasele nuclee ale amăgirii”, când “un derdeluș de pe care sania imaginației își ia zborul spre stele” (inedita imagine!). Sufletul uman pare solicitat intens la nivelul lucidităților livrești, unde sentimentele, amplificate de otrava dulce a săgeților lui Eros, etalează un recitativ discret, cu un pregnant sens al reliefului psihologic. Teama de neîmplinire, teama de nereciprocitate, declanșează întrebări durerose, fără răspuns: “Tăcerea noastră a ajuns la apogeu,/ Ce să-ți spun la bine, ce să-ți spun la greu?/ Ce
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
nume, suntem pe costișele abrupte care ne înscriu până la urmă pe autostrada 101, lângă Fort Baker, o cetate fortificată cu niște tunuri în față, soldați de plumb și bronz, singuri sau în grupuri statuare, așezați în poziții solemne, chiar bizare, etalând reverențe cazone la ocazii aniversare numai de ei cunoscute și sfruntând tihna noastră de a-i provoca ademenitor, pentru niște timpuri pentru care au luptat dar pe care nu le-au mai apucat... Uniformele și orizonturile spre care privesc par
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
poteci asfaltate, cât să permită accesul mașinilor, unele de-a dreptul înguste, pentru ca pasul turiștilor să încetineze pentru a admira de la înălțime, neasemuita părticică de rai care este întâlnirea dintre ape... Pare un platou denivelat, cu forme tumulare care își etalează îndrituita calviție, “mascată” cât se poate de râpe humoase și pereți de granit ce se expun soarelui arzător. Ne îndreptăm spre Frisco pe o șuviță pietruită de drum, care ne va duce direct în postul militar Il Presidio, vechiul punct
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
-ți dai seama că, într-adevăr, pentru a fi fericit, omul are nevoie în realitate de mult mai puțin decât ar fi tentat să creadă”. Privi în jurul său: o lume grăbită, un maraton fără sfârșit i se perinda prin fața ochilor, etalându-și nenumăratele sale chipuri, pe care se reflectau ca pe undele nestatornicelor ape, fel de fel de expresii, sentimente, dorințe și, uneori, părelnice speranțe. Deasupra lor, cerul părea că se pierde undeva, în depărtare. Fragment din volumul ”Arina” “Și totuși
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
-ți dai seama că, într-adevăr, pentru a fi fericit, omul are nevoie în realitate de mult mai puțin decât ar fi tentat să creadă”. Privi în jurul său: o lume grăbită, un maraton fără sfârșit i se perinda prin fața ochilor, etalându-și nenumăratele sale chipuri, pe care se reflectau ca pe undele nestatornicelor ape, fel de fel de expresii, sentimente, dorințe și, uneori, părelnice speranțe. Deasupra lor, cerul părea că se pierde unde-va, în depărtare. Referință Bibliografică: ARINA / Tania Nicolescu
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
Leșe... mai sunt și vor mai fi mulți alții... opinia publică va avea ultimul cuvânt de spus! Spectacolul nu este prevăzut de la natură. Doar harul! De aceea, un artist, oricât de ilustru, dacă nu e manageriat corespunzător nu-și va etala niciodată caratele talentului său, ci doar un luciu palid. Despre aceasta este vorba în ce îl privește pe Viorel Nedelcu, managerul ce înseamnă pentru spectacol ceea ce înseamnă pentru sticlă șlefuitorul de sticlă, iar pentru diamant bijutierul. Firește, nu participă la
VIOREL NEDELCU. ARTISTUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368671_a_370000]
-
Arad , prin universitarii Petru Tărchilă, Ioan Calinovici, Miron Popescu, oferta care, dispusă prin cele nouă facultăți cu specializările aferente , a stârnit un impecabil interes. Printre colinde, bomboane saloane sau exotice fructe, din Cabintul literar , ne acompaniau , cronologic, Mari Scriitori români, etalați înspre neuitare cu opera lor. Și, ca să ne putem alinia alintul cu fremătânda neaua,goști fiind, am plecat ...Romanțați de profesorii Romanța Vărădean și cu același Dor al domnului Teodor Groza Delacodru. Va așteptăm liceeni, studenți arădeni! Referință Bibliografica: UNIVRSITARI
UNIVRSITARI ARĂDENI LA VÂRŞEŢ-SERBIA BANATUL ORFAN de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368708_a_370037]
-
stăm aici în mijlocul trotuarului, chiar dacă-i frumos afară. Este o zi de primăvară superbă. - Desigur, unde doriți să mergem? - Nu știu, unde se poate bea o cafea în liniște. Pornind spre central capitalei, în colț la Gambrinus o florăreasă își etala bogăția coloristică a buchetelor sale florale. - Ce flori vă plac de obicei, doamna Eșanu? - Floarea mea preferată este orhideea, însă îmi plac și trandafirii sau acum primăvara, freziile. - Și mie îmi place orhideea. Chiar am una deosebit de frumoasă acasă pe
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]