16,853 matches
-
în rezolvarea cazului de corupție în perioada decembrie 1998 - Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 98 decembrie 1999. Fiind pusă sub semnul întrebării transparența, obiectivitatea și corectitudinea funcționării CIO, președintele a optat pentru restructurarea CIO, înființând Comisia Etică și Comisia de Reformă CIO 2000. „Scopul nostru principal este de a face pașii necesari de a fi absolut siguri că asemenea episoade nu se vor mai întâmpla niciodată în Mișcarea Olimpică”, a declarat Samaranch. Anchetele și investigațiile ulterioare efectuate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
amintim: BOUTROS BOUTROS GHALI, fost Secretar General al ONU; HENRY KISSINGER, fost secretar de stat al SUA; PAUL ALLAIRE, președinte Xerox; MICHEL BARNIER, senator francez; DICK EBERSOL, președinte NBC Sports; THOMAS STOLTENBERG, fost ministru de externe norvegian, iar din Comisia Etică: HOWARD BAKER, fost senator al SUA și șef al personalului la Casa Albă; JAVIER PEREZ DE CUELLAR, fost Secretar General al Națiunilor Unite; ROBERT BADINTER, fost președinte al Curții de Justiție franceze; KURT FURGLER, fost președinte al Elveției, OSCAR ARIAS
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
un colier de perle și diamante încrustate drept preț de la o persoană asociată, în schimbul votului pentru J.O.de la Atena (în 1996). Coles a negat aceste declarații. „Mike Leavitt, guvernator al statului Utah, a declarat că circulă zvonuri potrivit cărora Comitetul Etic din Salt Lake City a descoperit că organizatorii JO au plătit pentru sex pe membrii CIO. Astfel, s-a aflat că au fost folosite cărți de credit ale Comitetului de organizare pentru a se plăti „dame de companie” pentru membrii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ce afaceri efectuează. Oricum, membrii CIO nu pot fi considerați de țările lor ca reprezentanți oficiali ai guvernului. ⌦ Membrii CIO votează măsuri de reformă. Procedurile de alegere pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2006 au fost schimbate. Se înființează Comisia Etică, care Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 135 elaborează Codul Etic și aduce schimbări în Carta Olimpică și Comisia CIO 2000 care propune un număr de 49 de reforme. În decembrie 1999 la Sesiunea 110 a CIO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
reprezentanți oficiali ai guvernului. ⌦ Membrii CIO votează măsuri de reformă. Procedurile de alegere pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2006 au fost schimbate. Se înființează Comisia Etică, care Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 135 elaborează Codul Etic și aduce schimbări în Carta Olimpică și Comisia CIO 2000 care propune un număr de 49 de reforme. În decembrie 1999 la Sesiunea 110 a CIO aceste reforme sunt votate. Recomandările preliminare ale celor 3 grupuri de lucru ale Comisiei
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
RSC; raportarea sistematică a rezultatelor obținute în afara companiei, cu scopul de a face să parvină informații relevante partenerilor interesați 204. În ultimă instanță, aceste acțiuni înseamnă crearea unei atitudini pozitive a companiei față de societate, atitudine orientată spre respectarea legii, comportamente etice, respectarea nevoilor partenerilor. Altfel spus, spre elemente precum: misiunea, viziunea și valorile companiilor, etica afacerilor, guvernământ și responsabilitate, dezvoltarea economică a comunităților, implicarea comunităților, mediu, drepturile omului, practicile de piață, politicile la locul de muncă etc205. RSC nu înseamnă, așadar
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
corporatiste: transparența în politicile de responsabilitate socială corporatistă și credibilitatea companiilor care dezvoltă programe sociale. Cercetarea a vizat punerea în evidență a modului în care companiile din România utilizează auditul social și pe cel de mediu, rapoartele sociale și codurile etice. Înainte de a comenta datele, este important să explicăm ce se înțelege prin transparență și prin credibilitate. Transparența reprezintă o condiție a unei comunicări eficace între companie și grupurile interesate; mai concret, transparența politicilor de responsabilitate socială înseamnă definirea unui cod
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Înainte de a comenta datele, este important să explicăm ce se înțelege prin transparență și prin credibilitate. Transparența reprezintă o condiție a unei comunicări eficace între companie și grupurile interesate; mai concret, transparența politicilor de responsabilitate socială înseamnă definirea unui cod etic, a principiilor care ghidează organizația în acțiunile sale sau a unor serii de reguli etice care statuează drepturile și obligațiile pe care o companie le are în raport cu grupurile cointeresate; publicarea unui cod etic și promovarea lui în rândul salariaților și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
credibilitate. Transparența reprezintă o condiție a unei comunicări eficace între companie și grupurile interesate; mai concret, transparența politicilor de responsabilitate socială înseamnă definirea unui cod etic, a principiilor care ghidează organizația în acțiunile sale sau a unor serii de reguli etice care statuează drepturile și obligațiile pe care o companie le are în raport cu grupurile cointeresate; publicarea unui cod etic și promovarea lui în rândul salariaților și partenerilor de afaceri; elaborarea unor rapoarte sociale periodice, care reflectă măsura în care organizațiile își
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de responsabilitate socială înseamnă definirea unui cod etic, a principiilor care ghidează organizația în acțiunile sale sau a unor serii de reguli etice care statuează drepturile și obligațiile pe care o companie le are în raport cu grupurile cointeresate; publicarea unui cod etic și promovarea lui în rândul salariaților și partenerilor de afaceri; elaborarea unor rapoarte sociale periodice, care reflectă măsura în care organizațiile își respectă obligațiile; publicarea regulilor de raportare și identitate ale auditorului; evaluarea programelor de investiții sociale și a impactului
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
consideră credibile. Ierarhia problemelor celor mai relevante referitoare la auditul social al unei companii este, conform studiului: relațiile cu comunitățile locale (77,8%), drepturile și condițiile de muncă ale salariaților (74%), consumatorii (66,7%) și mediul (66,7%). În ceea ce privește codurile etice, 76% dintre cei chestionați au răspuns că posedă unul, mijloacele de promovare a acestora fiind comunicarea internă (74%), formarea profesională (46%), site-ul (43%). Aceste rezultate argumentează în favoarea interesului pentru RSC, dar, în același timp, indică nevoia unei infuzii de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
foarte iubit" (el poate să nu fie iubit, dar să fie urmat), "grupurile preferă să nu aibă lider"217. Evident că realismul și eficiența strategiei de branding și câștigarea poziției de employer of choice sunt direct pro-porționale cu respectarea principiilor etice în influențarea angajaților, indiferent de stilul ales. O cercetare a lui James O'Rourke IV, realizată pe un număr de 3 000 de subiecți, arăta că 60% dintre acestea cunoșteau situații de încălcări ale normelor de comportament de către șefi. Motivele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
astfel de pro-bleme, lipsa mijloacelor de protecție (asigurarea anonimatului, teama de represalii etc.). Lucrurile nu s-au schimbat prea mult până în prezent 218. De aceea, un ingredient relevant al adecvării dintre realitatea brandului și promisiunea brandului trebuie să fie comportamentul etic al liderilor. Empowerment-ul este o dimensiune mai puțin speculată atunci când vorbim despre cultura organizațională. Pentru că acest concept desemnează "un sistem de valori din cadrul culturii organizaționale, pe baza căruia se stabilește oficial modul de distribuire a puterii și a autorității în cadrul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mereu surprinzătoare prospețime a notației. Toată logica volumului se întemeiază pe un balans continuu între "două lumi": vis/realitate, tinerețe/bătrânețe, satul tradițional/satul postmodern, urban/rural, valorile tradiționale/valorile(?) postmodernității. Simpla înșiruire a acestor dublete antitetice face clară miza etică a cărții, reflexivitatea de factură eseistică, menită să dea greutate prozei propriu-zise. Satul de azi a dobândit un chip hidos, mai ales în raport cu imaginea sa ancestrală. Noile edificii kitsch, cu scările lor de beton "care crapă, de parcă scara ar vrea
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
înfățișat-o ("republica din Ploiești", "garda civică" vor fi demult uitate etc.). Mai târziu N. Davidescu îl va contesta pe Caragiale pentru inaderența lui presupusă la spiritul românesc ("cel din urmă ocupant fanariot"). în vremea noastră N. Breban îl contestă etic și estetic pe Caragiale, în care vede ca om o personificare a "miticismului", iar ca scriitor un autor de "schițe penibile" și de comedii ușoare, lipsite de problematică. în Jiquidi, spre a ajunge în sfârșit la el, chestiunea confruntării nord-sud
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
Morfinomania sau incestul oferă aici noi fețe psihologice și morale, la un nivel literar constant exigent. Îndrăzneala talentului și insolitul situațiilor o singularizează încă o dată pe romancieră. Problematica se focalizează asupra iubirii-pasiune, în termeni stendhalieni, asupra prieteniei cu resort deopotrivă etic și mistic, purtată de o femeie pentru o altă femeie și împlinită cu prețul oricărei decăderi și abjecții. Cititorul pătrunde în bolgiile dependenței, dintr-o lume alienată și atrasă de experimentul regresiunii umane. Marea bucurie, 1947, aproape de ceea ce considerăm a
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
Mircea Mihăieș Tensiunea din viață publică a României te împinge în situații și poziții în care nu te recunoști. Să iau un exemplu în care s-au întâlnit mai multe "spețe" -, adică judecăți de ordin politic, etic și juridic. E vorba de cazul Norica Nicolai. Mă număr printre cei care au afirmat public că un astfel de personaj nu are ce căuta în fruntea Ministerului Justiției. Nu mai reiau argumentele, pentru că ele au fost întoarse pe toate
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
antologiile infamiei, chiar și într-o țară fără reguli și convingeri precum România, numirea unei ministrese a cărei biografie publică și personală arată cum arată. În aceste condiții, Curtea Constituțională a acționat perfect schizofrenic: a dat o decizie pe considerente etice, dar a motivat-o pornind de la găurile și aberațiile din Constituție. Am ajuns într-un punct în care lipsa de profesionalism amestecată cu o eternă rea-credință începe să se răzbune asupra societății. În mod normal, dintr-un act juridic aberant
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
de la găurile și aberațiile din Constituție. Am ajuns într-un punct în care lipsa de profesionalism amestecată cu o eternă rea-credință începe să se răzbune asupra societății. În mod normal, dintr-un act juridic aberant nu poți trage o concluzie etică valabilă. Ei bine, în România acest lucru a fost posibil. E, însă, doar o întâmplare faptul că această Curte Constituțională a dat în acest caz un verdict care satisface atât oamenii raționali din societate, cât și ideea abstractă de justiție
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
valabil din trecutul imediat al literaturii române? Autoritatea ruinată a criticii nu mai putea face nimic senzațional în favoarea literaturii. Trebuia răbdare ca rănile trecutului să se vindece, pentru ca omul estetic să se poată reabilita în fața omului religios și a omului etic. Trebuia altă răbdare pentru ca românul să-și recâștige stima față de sine, privindu-se în oglindă. Scriitorul român era victima acestei autodetestări a românului față de tot ce-i românesc, identificabilă în toate momentele critice ale istoriei noastre. Nu se putea totuși
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]
-
viața noastră și a părinților noștri pot fi făcuți atât de ușor tabula rasa, una cu vidul. Intransigența necruțătoare a criticii morale a fost înlocuită cu un discernământ din ce în ce mai analitic. Treptat, de prin 1995, criteriul estetic este admis alături de criteriul etic și de criteriul politic în judecarea literaturii române anterioare anului 1990. Ce putea fi recuperat fără reticențe? În primul rând, literatura exilului. Apoi, literatura de sertar, câtă a existat: nu numai memoriile și jurnalele, dar și poezia de închisoare sau
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]
-
face avansuri. Dincolo de aceste apropouri și agresiuni machiste, cu care Ioana începe să se obișnuiască, apare o întrebare mai profundă, încă mai gravă: "Cine era acest om?". Iar apoi, prin extrapolare: cum poate fi un om așa? Cogitațiile pe teme etice ale protagonistei, fin ironizate în prefața volumului, vin din asemenea repetate și brutale contacte preliminare cu o realitate umană respingătoare. Reflecțiile respective, realmente abundente, nu sunt niște teme existențialiste tratate de autor după paravanul personajului său principal; sau nu sunt
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
autor al cărui mesaj livresc e unul tonic. Fiecare episod pare o fabulă însoțită de o morală subiacentă: omul își păstrează resurse de omenie chiar și în iad. Andrei Oprescu are un bun dozaj al emoției și o benefică distanță etică față de evenimentele pe care le înfățișează. Suferința nu este un merit, spune autorul în "Cuvînt înainte", iar noi putem adăuga: în schimb, prelucrarea suferinței este. Iar meritul lui Adrian Oprescu este că a dozat suferința pînă la a o converti
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
Aron Densușianu - 1894; Alexandru Macedonski - 1895) contestau tocmai specificitatea românească a operei eminesciene. "El lumea românească n-o cunoaște și, afară de vreo două-trei reminiscențe, poeziile sale nu posed altceva etnic-românesc, nici ca natură încongiurătoare, țară și popor, nici ca viață etică" - scria Densușianu, subliniind el însuși, în manualul său universitar, cele două cuvinte, pentru a susține apoi că reprezentativ pentru "geniul național" este doar Bolintineanu 10. Însă intervențiile celor trei nu au avut nici o urmare și presa va înregistra mereu, mult
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
romanul reprezintă o alegorie a ideii că, în om, "eul public și cel intim nu sînt decît două fațete ale aceleiași personalități", iar Andrew Sanders crede, în mod similar, că nuvela studiază "binele divizat" (de interferența "răului") și, simultan, "dedublarea etică". Întrebarea care se pune aici este următoarea: ne aflăm cu adevărat în fața unui "caz straniu" de "divizare" a eului, de "dualitate" psihologică și de "coexistență" a antinomiilor în același individ sau textul ne confruntă cu o sugestie semiotică puțin mai
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]