2,011 matches
-
Aran sînt tipicele pulovere din lînă împletită în relief, cu diverse modele. Numele vine de la insulele Aran din vestul Irlandei, unde se tricotau pe vremuri aceste pulovere, fiecare clan avînd modelul său distinct. Happy as Larry, expresie tipic britanică, cu etimologie controversată. Sensul este limpede, „foarte fericit“, dar specialiștii nu au ajuns încă la un consens în ceea ce privește originea. Cele mai răspîndite teorii sînt fie că vine de la un boxeur din secolul XIX, australian, Larry Foley - nu se știe de ce era așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
infra. • V. Pârvan, op. cit., p. 109. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 110. surmontat-o încă. În istoriografia contemporană există, cel puțin în privința imigranților italici, mai multe tendințe. Una dintre ele continuă linia deschisă de Pârvan și Hatzfeld, stabilind originea pe baza etimologiei și morfologiei numelor. Pe temeiul acestui fapt, savanții amintiți considerau că negotiatores ajunși în lumea greacă veneau din Italia meridională - Campania, Apulia și Lucania, un număr mic de §Rwmaîoi originându-se în Roma sau Latium 24. Cercetarea recentă, pornind de la aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vechime în regiunea Prutului un loc important i-a fost rezervat bessilor - „trib de origine slavă“. Autorul consideră că „denumirea acestui popor provine de la cuvântul slav bessnujuščij“27, păstrat și în numele noii achiziții teritoriale ruse - Basarabia 28. Analizând în continuare etimologia acestui nume, I. Liprandi a pus la îndoială explicațiile oferite un secol mai devreme de către Dimitrie Cantemir, întrebându-se, în concluzie, „cum a putut comite un asemenea scriitor atâtea erori istorice și geografice de neiertat?“29. Ideile lui I. Liprandi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
studiat, chiar dacă nu și-au însușit terminologia respectivă, organizarea mesajului, folosirea ilustrațiilor și exemplelor adecvate - deoarece, atunci când acestea nu sunt în directă legătură cu ceea ce presupune conținutul mesajului, nu doar că nu ajută, ci împiedică reținerea mesajului, comunicarea etc.); - folosirea etimologiilor, clasificărilor, sinonimiilor, comparațiilor, demonstrarea utilității, (cum funcționează lucrurile, cum pot fi acestea folosite) etc. La acestea se pot adăuga multe alte elemente care să facă comunicarea eficientă, dintre care (Ferreol, Flageul, 1998): - concizia (în acest sens, 1. este utilă utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unui anumit termen, a unui sistem sau a unei teorii. Ele sunt utile când dorim să explicăm un termen dificil sau nefamiliar sau când dorim să facem un concept mai puternic, mai bine reliefat. Definițiile se pot face prin găsirea etimologiei, prin clasificări (aranjarea lucrurilor printr-o împărțire semantică), prin folosirea de sinonime și antonime, prin comparații și exemple, prin apelul la autoritatea unor definiții dezvoltate de autori în domeniu, prin operaționalizare (se indică operațiile necesare pentru construcția obiectului în cauză
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
om (31 lei/zi). Să se achite drepturile de personal. Partea a III-a Auditul: instrument de evaluare și eficientizare în administrația publică Capitolul 8 Auditul în contextul dezvoltării instituționale 8.1. Aspecte introductive privind auditul Expresia „audit” își are etimologia în limba latină în cuvântul audiere, care înseamnă „a asculta”. În schimb, în limba engleză, prin audit se înțelege o revizie contabilă a bilanțului<footnote Mai exact, a revizui ceva, a verifica registrele și înscrisurile cuiva, a controla un anume
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
p. 49. 73 Niall Ferguson arată: ,,CIVILIZATION este un cuvânt francez utilizat pentru prima dată în 1752 de către economistul Anne Robert Jacques Turgot și tipărit pentru prima dată patru ani mai târziu de către Victor Riqueti(...). O civilizație, așa cum sugerează și etimologia cuvântului, gravitează în jurul orașelor sale (...). Cu toate acestea un oraș nu înseamnă o civilizație. O civilizație este cea mai mare formă de organizare umană, mai înaltă, dar mai amorfă decât un imperiu". Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe faptul că oamenii de regulă nu consumă tot ceea ce produc - ei economisesc și investesc o parte din acest produs". L.V. Mises, Politici economice. Gânduri pentru cei de azi și cei de mâine, www.mises.ro, p. 11. 93 În ceea ce privește etimologia cuvântului, Fernand Braudel arată că vine din latina târzie da la CAPUT (cap) și ,,apare prin secolele XII, XIII cu sensul de fond, stoc de mărfuri, de masă de bani sau de bani care aduc dobândă". Jocurile schimbului, Editura Meridiane
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
însăși destinația lor". Op. cit., p. 160. 112 Karl Marx, Capitalul, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1951, secțiunea a II-a, ,,Transformarea banilor în capital", p. 161. 113 Ibidem, p. 161. 114 Ibidem, p. 161. 115 Ibidem, p. 162. 116 În legătură cu etimologia cuvântului capital, Victor Jinga crede că vine de la capitalis, caput în limba latină, care înseamnă ,,de căpetenie, de frunte, cap, animale ca echivalent de schimb", și pecus, pecunia, adică vite, capete de vite, avere în vite. ,,Cirezile și turmele aparțineau
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
CRÉNGĂ,C., GRIGORESCU, G. IENĂCHESCU,... BUCUREȘTI: [S. N.], 1994 (BIBLIOTECA CENTRALĂ PEDAGOGICĂ "I.C. PETRESCU"). Cuprinde facsimilul ediției: Iassy : Tipografia H. Goldner, 1868.. 1883 [1]. CIOBANU, ȘTEFAN, Carte de citire pentru școlile primare, (1883-1950), 1884 [1]. NĂDEJDE, IOAN, Gramatica limbei române, Fonetica, etimologia și istoria limbei. Pentru clasele liceale, Iași, Editura Librăriei P.C. Popovici, 1884. 1885 [1]. GEORGESCU, N., Noua carte de cetire cu figuri pentru clasele primare / prelucrata de N. Georgescu, - ediția a 2-a. -Iași :Editura și proprietatea librariei Dim.,Daniel
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
primare urbane și rurale aplicate la bucăți de citire, București, 1887. 1889 [1]. PIPOȘ, Dr. PETRU, Metodica școalei poporale, II, Partea specială, Arad, 1889. [2]. TIKTIN, H., Manual de ortografia romînă, Iași 1889. 1891 [1]. TIKTIN, H., Gramatica romînă, I. Etimologia, II. Sintaxa, Iași, 1891. 1893 [1]. TIKTIN, H., Gramatica română. Partea I-II a. Etimologia. Sintaxa, Iași, editura Librăriei Frații Șaguna, 1893. 1894 [1]. IONESCU, MIHAIL I., Conducător teoretic și practic pentru institutor și învățător, Focșani, 1894. 1895 [1] PIPOȘ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
PETRU, Metodica școalei poporale, II, Partea specială, Arad, 1889. [2]. TIKTIN, H., Manual de ortografia romînă, Iași 1889. 1891 [1]. TIKTIN, H., Gramatica romînă, I. Etimologia, II. Sintaxa, Iași, 1891. 1893 [1]. TIKTIN, H., Gramatica română. Partea I-II a. Etimologia. Sintaxa, Iași, editura Librăriei Frații Șaguna, 1893. 1894 [1]. IONESCU, MIHAIL I., Conducător teoretic și practic pentru institutor și învățător, Focșani, 1894. 1895 [1] PIPOȘ, Dr. PETRU, Metodica școalei poporale pentru institutele pedagogice, ed. a doua amplificată, Arad, 1895. [2
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1911 [1] CRISTESCU, Fl.; BRATU, I.G., Metodica învățămîntului primar, București, Editura și Institutul de Arte .Grafice, C. Seftea, 1911. 1912 [1] CRASAN, Fl., Punctuațiunea, Edițiunea București, Institutul de Arte Grafice, Carol Göbl, 1912. 1913 [1] SLAVICI, Ioan, Gramatica limbii române. Etimologia, Gramatica română pentru învățământul secundar 1913. 1915 [1] CHELARU, G. I., Carte de limba română (cetire și literatura, compunere, gramatica), pentru clasa IV a scoalelor normale de invatatori și invatatoare, Alcatuita in conformitate cu Programa analitica in vigoare a, Scolilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
RĂDULESCU, ȘTEFAN, Predarea limbii române la clasa a III-a prin instruire programată, SPCIP, 52-114. [36] RĂDULESCU, ȘTEFAN, Un nou sistem de predare a limbii române: instruirea programată, în Didactica și educația. Referate și comunicări, Craiova, 1969. [37] SIMIONESCU, CONSTANTIN, Etimologia și înțelegerea cunoștințelor, Gî, 21, nr. 1013, 1969, 3. [38] STERPU, GH., Observații pe marginea unor lucrări scrise la literatură în liceul de cultură generală [greșeli de fonetică, morfologie, vocabular și stil], SLLFOLC, 1, 1969, 201-205. [39] TUDORIU, VALENTINA, Metode
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru îmbogățirea și activizarea vocabularului, MIP, 119-122. [162] PETROMAN, P., Locul și rolul lecturii în educația elevilor, “Revista de pedagogie”, nr. 8, 1983. [163] PÎRLOG, MARIANA, Mesajul textului literar, Tribșc 13, lir. 248, .1983, 5. [164] POALELUNGI, GH., De-ale etimologiei, RN, 12,nr.97-98 99,1983, 1712-1713. [165] POP, ECATERINA, Modalități de stimulare a vocabularului preșcolarilor prin activități comune cu întreagă grupă de copii, Catedra, 1982, 105-115. [166] POPA, ION, Pledoarie pentru exercițiile de sinteză, Tribșc, 13, nr. 251, 1983
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
străini (Craiova, 26-27 aprilie 1985). în: BulSȘF, 1985, p. 177-179. [11] ANGHELESCU TEMELIE, N.; CONSTANTINESCU, SILVIU, Analize gramaticale. București, EȘE, 1985, 208 p. [12] APOSTOL, VIOLETA, Corectarea tulburărilor de limbaj, Trib Șc, nr. 280, 1985, 7. [13] ARCUȘ, MARIN, Cunoașterea etimologiei cuvintelor, Trib. Șc, nr. 273, 1985, 4. [14] BACIU, PETRU, O expoziție școlară în sprijinul optimizării predării-învățării literaturii române, în Rev. de Pedagogie, an 34, nr. 12, dec. 1985, p. 44-46. [15] BALA, SILVIA, Scrierea corectă la clasa I — premisă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
26, nr. 11, 1989. [37] MOISIN, ANTON, Aspecte metodice ale predării-învățării temei „Etnogeneza românească”, învLicTehn, 37, nr. 12, 1989, 21-23. [38] MORARU, DOINA, O modalitate eficientă de corectare a greșelilor, Tribșc, 19, nr. 326, 1989, 6. [39] MURARIU, VIOREL, Explicarea etimologiei conceptuale, condiție a înțelegerii lor, RPed, 38, nr. 6, 1989, 32-34. [40] MUREȘANU, PAVEL, învățarea eficientă și rapidă, București, Editura CERES, 1990. [41] NEAMȚU, G.G., Elemente de analiză gramaticală, București, Editura Științifică și Encioclopedică, 1989. [42] NEBUNU, MIHAI, O strategie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
S.M.Antonescu, F.Antonescu, Limba română pentru admiterea în învățământul superior. București, Editura Eficient, 1997. în: Capital, 6, nr. 24, 1997, p. 19. [62] CIOBANU,ELENA; POPESCU-MARIN, MAGDALENA; PĂUN, MARIA; ȘTEFĂNESCU-GOANGĂ, ZIZI, Dicționarul explicativ și enciclopedic al limbii române: cu etimologia și frazeologia cuvintelor și cu o listă de simboluri și abrevieri - Floarea Darurilor, București, 1997 [63] CIUMĂGEANU, DUMITRU, Limba română: manual clasa a II-a pentru elevi cu deficiențe auditive (surzi) / Ciumăgeanu Dumitru, Bălan Gențiana, Negruț Petru, - București: Editura Didactică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nou despre „globalizarea învățării”: învățarea pe tot parcursul vieții 80 2.3. Școala ca organizație care învață 86 Partea a III-a. Fundamentele pedagogice ale abordării integrate a curriculumului 1. Disciplina: repere etimologice, surse și evoluții istorice 93 1.1. Etimologia 93 1.2. Disciplină și disciplinare 95 1.3. Sensuri moderne ale conceptului de disciplină 99 1.4. Disciplină și disciplinaritate 103 1.5. Educație și disciplină, educația ca disciplină 107 2. Dincolo de discipline: integrarea curriculumului 112 2.1. Semnificațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pe atât de amplă. Nu ne propunem aici un excurs exhaustiv, ci doar unul sintetic, capabil să constituie fundamentul unei bune înțelegeri a fenomenului care ne interesează de fapt: integrarea curriculumului, sub diferitele sale forme. 1.1. Etimologiatc "1.1. Etimologia" Din perspectiva etimologiei, prezentăm două opțiuni/interpretări care, în cele din urmă, pot fi considerate complementare. În dicționarul educației coordonat de R. Legendre (1993, p. 379), se precizează că originea termenului modern disciplină este latină, de la verbul discere („a învăța
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
amplă. Nu ne propunem aici un excurs exhaustiv, ci doar unul sintetic, capabil să constituie fundamentul unei bune înțelegeri a fenomenului care ne interesează de fapt: integrarea curriculumului, sub diferitele sale forme. 1.1. Etimologiatc "1.1. Etimologia" Din perspectiva etimologiei, prezentăm două opțiuni/interpretări care, în cele din urmă, pot fi considerate complementare. În dicționarul educației coordonat de R. Legendre (1993, p. 379), se precizează că originea termenului modern disciplină este latină, de la verbul discere („a învăța”) și derivatul său
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
înțelesuri: unul prin care era desemnată cunoașterea în forma „vechilor arte”, cum ar fi filosofia și retorica, și altul care face referire la practica puterii, cum ar fi, de pildă, cazul sintagmei disciplina militară (disciplina militaris). Hoskin susține însă că etimologia demonstrează de fapt că sensul actual ar proveni dintr-o formă „spartă” a cuvântului discipulina, adică a face învățătura (disci-) să ajungă în copil (puer, reprezentat prin silaba pudin -pulina). Din perspectivă etimologică, disciplina face referire directă la formarea organizată
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ghicitorilor, cel despre forma acestora, unde se delimitează o serie de formule stilistice, cât și indicațiile metodologice referitoare la culegere, la întocmirea tipologiei bibliografice și alcătuirea colecțiilor. Ca lingvist, P. s-a preocupat mai ales de problemele vocabularului (formarea cuvintelor, etimologie, lexicografie) și a abordat, de asemenea, probleme de lingvistică balcanică. Dictionnaire étymologique macédo-roumain (I-II, 1925), o lucrare lexicografică în care materialul este grupat pe origini, a fost primit cu rezerve tocmai cu privire la etimologii. P. a tradus din latină Descriptio
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
ales de problemele vocabularului (formarea cuvintelor, etimologie, lexicografie) și a abordat, de asemenea, probleme de lingvistică balcanică. Dictionnaire étymologique macédo-roumain (I-II, 1925), o lucrare lexicografică în care materialul este grupat pe origini, a fost primit cu rezerve tocmai cu privire la etimologii. P. a tradus din latină Descriptio Moldaviae de Dimitrie Cantemir (1923) și a alcătuit două ediții din opera lui Ion Creangă, una din Povești și alta din Amintiri din copilărie, apărute în 1939. SCRIERI: Despre cimilituri. Studiu filologic și folcloric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
Substanța sau „semnificația” unei opere se vădește prin stil. Expresia directă și nudă sau cea somptuoasă și elaborată sunt în egală măsură stil, acolo unde se manifestă spiritul omenesc, adică, așa cum se zicea odinioară într-o accepție mai apropiată de etimologie, geniul. Unde nu e stil, nu e spirit. Din cauza degenerării în care căzuse, retorica e astăzi cu totul discreditată, dar când exista ca disciplină și dădea un Cicero sau un Bossuet, ea era știința mișcării spiritului; lipsa unei atari discipline
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]