2,548 matches
-
flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în spital. Tratamentul vizează aspecte etiologice, patogenice, simptomatice și igieno-dietetice. a. Tratamentul etiologic: Penicilina G/V administrată în doze de 0,8 - 1,6 MU/zi, timp de 7 zile, urmată de 2-3 administrări de Bezatinpenicilina, la interval de 7 zile. Alternativele pentru alergici la Penicilină
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în spital. Tratamentul vizează aspecte etiologice, patogenice, simptomatice și igieno-dietetice. a. Tratamentul etiologic: Penicilina G/V administrată în doze de 0,8 - 1,6 MU/zi, timp de 7 zile, urmată de 2-3 administrări de Bezatinpenicilina, la interval de 7 zile. Alternativele pentru alergici la Penicilină sunt Eritromicina (3040mg/kg/zi) sau Claritromicina
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a sarcinii. Imunoglobulinele specifice administrate după contact atenuează simptomele dar nu previn viremia. 4.5 Boala Filatov-Dukes Boala Filatov-Dukes, numită și a IV-a boală eruptivă a copilăriei, parascarlatină, sau boala scarlatinoidă, este o entitate controversată din punct de vedere etiologic. Infecția apare de obicei primăvara sau vara, în mici epidemii sporadice. După o incubație de 10-15 zile, apar manifestările clinice: erupție și febră înaltă (39,5 40°C) cu durată de 3-4 zile, care se remite spontan. Uneori pot apare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
forma exantemului maculos, discret, predominant cervical și pe trunchi, care dispare după 12-24 ore. La vârste mai mari, infecția cu HHV-6 se poate manifesta cu sindrom mononucleozic, encefalita focală, pneumonie sau infecție generalizată. Datele de laborator nespecifice evidențiază leuco-neutropenie. Diagnosticul etiologic este confirmat de identificarea ADN uli viral prin PCR sau de teste serologice (imunofluorescență, ELISA). Tratamentul este igieno-dietetic și simptomatic. 4.8 Varicela și herpesul zoster Definiții Varicela și herpesul zoster sunt boli infecțioase și contagioase determinate de virusul varicelo-zosterian
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
febrei cu antitermice (paracetamol, ibuprofen) și calmarea pruritului cu antihistaminice sedative (clorfeniramin, ketotifen) sau aplicarea locală de soluții pe bază de acetat de aluminiu (soluție Burow 10%). Se evită folosirea Aspirinei, mai ales la copii (risc de sindrom Reye). Tratamentul etiologic în varicelă este recomandat doar pentru formele severe complicate sau la imunodeprimați, dar aduce beneficii evidente în herpesul zoster, dacă este administrat precoce. Antiviralele utilizate curent, active asupra VVZ, sunt: Acyclovir, Famciclovir, Valacyclovir, Brivurdina. Herpesul zoster se tratează simptomatic cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile imunologice ale erizipelului apar după 2-3 săptămâni și sunt comune altor infecții streptococice (reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută, eritemul nodos). Tratament Erizipelul poate fi izolat și tratat în spital sau la domiciliu. Tratamentul etiologic de elecție în formele obișnuite este Penicilina G, administrată în doze de 3-4 MU/zi, timp de 7 zile, urmată de Bezatinpenicilina. Alternativele pentru alergici sunt Eritromicina (30-50 mg/kg/zi) , Claritromicina (500mg/zi) sau Lincomicina (doze în funcție de severitate) timp
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
valvulopatii). Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomopatologice. a. Clasificarea etiologică Angine infecțioase virale bacteriene micotice Angine neinfecțioase imunalergice cauzate de factori fizici (arsuri) sau chimici (nicotina) b. Clasificarea după evoluție: Angine acute Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo patologic: Angine eritematoase Angine pultacee Angine
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomopatologice. a. Clasificarea etiologică Angine infecțioase virale bacteriene micotice Angine neinfecțioase imunalergice cauzate de factori fizici (arsuri) sau chimici (nicotina) b. Clasificarea după evoluție: Angine acute Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo patologic: Angine eritematoase Angine pultacee Angine pseudo-membranoasă Angina ulceroase și ulcero-necrotice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu stomatită. Etiologia este frecvent virală (virusuri herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: 1. Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general. 2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cazul provenienței dintr-un focar epidemic, dar sunt inutile în cazurile sporadice. Etapele diagnosticului de mononucleoză sunt: I. Evidențierea sindromului mononucleozic pe baza: Criteriilor clinice: febră, angină, adenopatie Criteriilor hematologice: leucocitoză cu limfomonocitoză și prezența limfocitelor atipice (Downey) II. Diagnosticul etiologic de mononucleoză infecțioasă Testul Paul-Bunnell efectuat din serul bolnavului, cu două etape: Evidențierea anticorpilor heterofili prin hemaglutinarea hematiilor de oaie Diferențierea anticorpilor heterofili din MNI de anticorpii heterofili prezenți în alte boli, prin evidențierea absorbției Ac MNI pe rinichiul de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
persistente mai mult de 6 luni. Potențialul oncogenic al virusului Epstein-Barr este argumentat de asocierea acestuia cu unele boli maligne: limfomul malign Burkitt (favorizat de o predispoziție genetică), carcinomul nazo-faringian, leucemia limfo blastică acută, limfomul histiocitar. Tratament Nu există tratament etiologic. Îngrijirea bolnavului cu MNI necesită măsuri: Igieno-dietetice: hidratare, dietă adaptată stării febrile și funcției hepatice, repaus; din cauza riscului de ruptură splenică, se evită exercițiile fizice timp de cel puțin 4 săptămâni Simptomatice: analgezice, antitermice Patogenic, în formele cu obstrucție respiratorie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
zile), apare catarul nazal, manifestat prin obstrucție nazală, strănut, rinoree apoasă. Febra lipsește în formele comune de boală. Rinofaringita virală acută Noțiunea de rinofaringită indică afectarea concomitentă, secvențială sau simultană, a mucoasei nazale și faringiene. Incubația este scurtă, specifică agenților etiologici implicați: rinovirusuri, coronavirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri, virusul sincițial respirator, virusurile paragripale. Catarul nazal se asociază cu odinofagie, adenopatii submaxilare și febră. Laringita virală acută Laringita reprezintă inflamația regiunii subglotice. Laringita poate debuta ca o rinofaringită, cauzată frecvent de adenovirusuri, virusul sincițial
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau subcrepitante. Insuficiența respiratorie acută este o complicație frecventă. Virusul sincițial respirator este cauza celor mai frecvente și severe forme de bronșiolită. Diagnostic Diagnosticul virozelor respiratorii este preponderent clinic. Datele epidemiologice sunt utile în cazurile provenite din focare epidemice. Diagnosticul etiologic este dificil, etiologia fiind indicată în mai puțin de 50% dintre cazurile diagnosticate clinic. În cazurile sporadice și necomplicate de viroze respiratorii, care evoluează benign și se vindecă spontan în câteva zile, efortul de identificare etiologică presupune proceduri laborioase, costisitoare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
din focare epidemice. Diagnosticul etiologic este dificil, etiologia fiind indicată în mai puțin de 50% dintre cazurile diagnosticate clinic. În cazurile sporadice și necomplicate de viroze respiratorii, care evoluează benign și se vindecă spontan în câteva zile, efortul de identificare etiologică presupune proceduri laborioase, costisitoare și este lipsit de utilitate practică. Datele nespecifice de laborator, hemoleucograma și markerii de inflamație, sunt investigații suficiente, pentru diferențierea majorității infecțiilor respiratorii acute virale de cele bacteriene. Investigațiile virusologice nu sunt recomandate de rutină. Totuși
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nespecifice de laborator, hemoleucograma și markerii de inflamație, sunt investigații suficiente, pentru diferențierea majorității infecțiilor respiratorii acute virale de cele bacteriene. Investigațiile virusologice nu sunt recomandate de rutină. Totuși, în anumite situații epidemice de viroze respiratorii, poate fi necesar diagnosticul etiologic prin diferite metode de identificare virală, directe și indirecte. Investigațiile radiologice pulmonare nu au valoare pentru diagnosticul virozelor respiratorii decât în măsura în care absența modificărilor specifice exclude alte afecțiuni. Laringoscopia și radiografia antero-posterioară a gâtului, pentru evidența obstrucției subglotice, sunt necesare în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
paracetamol, acetaminofen, chiar aspirină la adulți fără contraindicații este), bronhodilatatoare, fluidifiante bronșice, antitusive adaptate stadiului tusei. Tratamentul patogenic este rezervat formelor sufocante de boală. Combaterea edemului mucoasei respiratorii se face prin: umidificarea aerului inspirat, oxigenoterapie, corticoterapie, uneori chiar traheostomie. Tratamentul etiologic este rar indicat, opțiunile fiind limitate la administrarea Ribavirinei pentru bronșiolitele capilare cu virus sincițial respirator și pentru adenovirozele severe sub vârsta de 1 an, sau administrarea Aciclovirului pentru infecțiile herpetice cu VVZ sau VHS. Antibioticele sunt justificate numai în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
miocardita, pericardita Neurologice: meningita, encefalita, poliradiculonevrita, nevritele periferice, sindromul Reye Miozita cu mioglobinurie. Gripa apărută la gravide poate determina malformații, mai ales dacă boala apare în primul trimestru de sarcină. Diagnostic Diagnosticul gripei se bazează pe date epidemiologice, clinice și etiologice. Contextul epidemiologic, dovedit de izolarea virusului gripal în colectivitate, poate fi suficient pentru diagnosticul de gripă în cazul unei boli febrile respiratorii sau nediferențiate. Datele clinice compatibile cu diagnosticul de gripă sunt febra înaltă cu manifestări generale intense și manifestări
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de izolarea virusului gripal în colectivitate, poate fi suficient pentru diagnosticul de gripă în cazul unei boli febrile respiratorii sau nediferențiate. Datele clinice compatibile cu diagnosticul de gripă sunt febra înaltă cu manifestări generale intense și manifestări respiratorii reduse. Diagnosticul etiologic se bazează pe: Izolarea virusului prin cultura pe medii celulare (numai în primele 3 zile de boala) Identificarea acizilor nucleici virali prin polymerase chain reaction (PCR) Evidențierea creșterii titrului de anticorpi pe seruri pereche, recoltate la debut și în convalescență
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
spitalizarea fiind indicată la tarați, în formele severe sau complicate. Regimul igieno-dietetic recomandat constă în repaus în perioada de stare și în convalescență, dietă adaptată stării febrile, fără restricții alimentare. Tratamentul simptomatic combate principalele simptome cu antipiretice, sedative, antitusive. Tratamentul etiologic este eficient numai dacă se administrează în primele 48 de ore de la debut. După mecanismul de acțiune, antiviralele disponibile pentru gripă sunt inhibitori de neuraminidază (Oseltamivir, Zanamivir). Amantadina și Rimantadina inhibă proteina M, dar sunt active doar pentru virusul gripal
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tuse, disfagie, dureri musculare afectare respiratorie severă cu pneumonie, detresă respiratorie acută. Modificările neurologice sau digestive (greață, vărsături, diaree), se asociază variabil acestor forme de manifestare. Diagnosticul gripei aviare se bazează pe suspiciunea clinică, în context epidemic, urmată de confirmarea etiologică, bazată identificarea antigenelor virale prin imunofluorescență, izolarea virusului pe culturi celulare sau identificarea ARN-ului viral prin polymerase chain reaction (PCR), din prelevate nazofaringiene sau conjunctivale. Tratamentul etiologic al gripei aviare se bazează pe administrarea inhibitorilor de neuraminidază (Oseltamivir), a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
aviare se bazează pe suspiciunea clinică, în context epidemic, urmată de confirmarea etiologică, bazată identificarea antigenelor virale prin imunofluorescență, izolarea virusului pe culturi celulare sau identificarea ARN-ului viral prin polymerase chain reaction (PCR), din prelevate nazofaringiene sau conjunctivale. Tratamentul etiologic al gripei aviare se bazează pe administrarea inhibitorilor de neuraminidază (Oseltamivir), a căror eficiență poate fi limitată din cauza apariției tulpinilor rezistente. Utilitatea corticosteroizilor este controversată. Formele severe necesită intervenția măsurilor complexe de terapie intensivă, în secții dotate corespunzător. Prevenirea gripei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
limfopenie, trombocitopenie și creșterea unor enzime serice: ALAT, LDH, CPK. Examenul radiologic pulmonar poate fi normal sau poate evidenția un infiltrat interstițial necaracteristic în formele pneumonice. Diagnosticul de SARS se stabilește prin coroborarea datelor clinice și epidemiologice, urmată de confirmarea etiologică. SARS-CoV poate fi evidențiat prin identificarea ARN-ului din secreții respiratorii, scaun, sânge, utilizând tehnica polymerase chain reaction (PCR). Anticorpii serici se detectează printr-o tehnică imunoenzimatică. Tratamentul SARS se bazează pe măsuri simptomatice, combaterea febrei și hipoxiei. Cazurile suspecte
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
au fost asociate cu infecția urliană în primul trimestru de sarcină. Diagnostic Datele clinice pot fi suficiente pentru diagnostic în formele comune de boală. Datele epidemiologice sunt utile în cursul epidemiilor, mai ales pentru diagnosticul formelor atipice de boală. Diagnosticul etiologic nu este de uz curent și este recomandat doar în cazurile cu manifestări primare extrasalivare, mai ales neurologice. Izolarea virusului pe culturi celulare se poate face din salivă, LCR, urină, recoltate în primele zile după debut. Examenele serologice se bazează
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pentru rujeola - rubeolă oreion (RORVax, Priorix), administrat în două doze, recomandate la vârsta de 12-13 luni și 2 ani. Vaccinul este contraindicat în boli febrile, la gravide, și la imunodeprimați. 7 PNEUMONIILE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să înțeleagă diferențele epidemiologice, etiologice și prognostice dintre pneumoniile comunitare și nozocomiale Să cunoască etapele patogeniei infecției pneumonice și caracterele diferențiale dintre pneumonille bacteriene și cele virale Să identifice aspectele clinice și anatomo-radiologice caracteristice pneumoniilor infecțioase Să enumere metodele de diagnostic etiologic al pneumoniilor Să
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
înțeleagă diferențele epidemiologice, etiologice și prognostice dintre pneumoniile comunitare și nozocomiale Să cunoască etapele patogeniei infecției pneumonice și caracterele diferențiale dintre pneumonille bacteriene și cele virale Să identifice aspectele clinice și anatomo-radiologice caracteristice pneumoniilor infecțioase Să enumere metodele de diagnostic etiologic al pneumoniilor Să cunoască principiile terapeutice ale diferitelor tipuri de pneumonii. 7.1 Definiții Pneumoniile infecțioase sunt procese inflamatorii acute ale parenchimului pulmonar, alveolar și/sau interstițial, produse de diferiți agenți patogeni. Clasificarea actuală a pneumoniilor cuprinde trei categorii, diferențiate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]