1,763 matches
-
multă vreme îmi încolțise în minte un studiu etnografic asupra satului meu natal. Dar cum să-l fac? Nu aveam nici metodă și nu știam de unde să încep. Strânsesem ceva material folcloric. Auzisem că la Cluj există o Catedră de etnografie și folclor. Cu toate că eram înscris „extraordinar” la Drept (unde nu se cerea frecvență), am început să frecventez onorific Seminarul de etnografie și folclor, condus de prof. Romulus Vuia, care, văzând interesul meu pentru etnografie, m-a luat colaborator; la început
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
metodă și nu știam de unde să încep. Strânsesem ceva material folcloric. Auzisem că la Cluj există o Catedră de etnografie și folclor. Cu toate că eram înscris „extraordinar” la Drept (unde nu se cerea frecvență), am început să frecventez onorific Seminarul de etnografie și folclor, condus de prof. Romulus Vuia, care, văzând interesul meu pentru etnografie, m-a luat colaborator; la început, numindu-mă „supraveghetor” al Parcului etnografic de la Hoia, mai apoi, preparator, asistent, șef de lucrări. Aci am stat peste zece ani
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la Cluj există o Catedră de etnografie și folclor. Cu toate că eram înscris „extraordinar” la Drept (unde nu se cerea frecvență), am început să frecventez onorific Seminarul de etnografie și folclor, condus de prof. Romulus Vuia, care, văzând interesul meu pentru etnografie, m-a luat colaborator; la început, numindu-mă „supraveghetor” al Parcului etnografic de la Hoia, mai apoi, preparator, asistent, șef de lucrări. Aci am stat peste zece ani (1928-1939), unde mi-am făcut toată ucenicia la Muzeul Etnografic; unde am luat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Central de Statistică (1940-1943). Aci mi s-au făcut anumite nedreptăți, mai ales la încadrare. De aceea m-am hotărât ca, la prima ocazie, să plec. Astfel se explică faptul că, atunci când s-a înființat la Iași o conferință de etnografie, am cerut ocuparea ei. O dată admis (1943), am înțeles că aici e mult de lucru. De aceea, nu m-am rezumat numai la ținerea cursurilor și am inițiat și înfăptuit un început de muzeu, am pus bazele unei arhive de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai mare, dacă spiritul îngust de catedră al profesorului Gheorghe Năstase n-ar fi stat piedică. Eu eram conferențiar (și sunt). Conferința era la catedra dlui profesor. Dsa avea credința - îi dădea și legea dreptul - ca nu numai conferința de etnografie, ci și viitorul muzeu etnografic să fie legate de catedra dlui (Geografie umană). Eu susțineam, din contră, ca muzeul să fie redat publicului mare, să ființeze ca instituție independentă și să nu figureze ca o colecție didactică. Posibil că din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trage concluzia că I.C. a fost entuziasmat de aceste eforturi și, în consecință, a avut o atitudine pozitivă față de URSS. Citind însă articolul, constatăm că I.C. trage un semnal de alară în legătură cu „durerosul nostru prezent”, cu situația de „cenușăreasă” a etnografiei în România. În acel articol, I.C. arata că „Țarul roșu, Lenin, a dat naștere unui nou folclor în Rusia: povești, legende, cântece, epopei, doine... Mai mult, vechiul regim s’a acoperit de sarcasm și de usturătoare critică socială. Culacii, marii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din A.d.p. sunt de multe ori nu numai lapidare, ci și lacunare, ca în acest caz. În convorbirea cu prof. Iancu Filipescu apar elemente noi, care dau seama despre vremurile trecute. „În anul 1943, când am început cursul șde etnografie la Universitatea din Iași - n.n.ț, am făcut un memoriu la Ministerul Educației Naționale, ministru era Ion Petrovici, moldovean și el, în care ceream urgent înființarea unui muzeu etnografic la Iași. M-am pomenit - nu mă așteptam - cu aprobarea. Ceva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Etnogafic al Moldovei. Mărturii”, Revista muzeelor și monumentelor, 8, pp. 56-62. Chelcea, I. (1988), „Am vrut să fiu egal cu mine însumi și egal cu poporul din care fac parte” (convorbire cu Ion Chelcea consemnată de Iancu Filipescu), Revista de etnografie și folclor, 33, 1, pp. 97-105. Chelcea, S. (2001), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București. Golopenția, A. (2001), Ultima carte. Textul integral al declarațiilor în anchetă ale lui Anton Golopenția aflate în Arhivele S.R.I. (volum editat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Sanda Golopenția), Editura Enciclopedică, București. Mills, W.C. (1959/1975), Imaginația sociologică, Editura Politică, București. Roller, M. (sub red.) (1956), Istoria R.P.R. Manual pentru învățămâtul mediu, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București. Vlăduțiu, I. (1957), „Probleme de cercetare în domeniul etnografiei”, Studii și referate, Editura Academiei R.P.R., București, pp. 229-284. Informatorul de lângă noitc "Informatorul de lângă noi" Germina Nagâțtc " Germina Nagâț" Ieșirea noastră intempestivă și năucitoare dintr-o dictatură de patru decenii ne-a adus ca popor unele virtuți noi, pe care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
relației dintre clasa socială și consum la studierea relației dintre status și consum. A doua parte încearcă să prezinte felul în care locuitorii comunei Sântana (județul Arad) obțineau bunuri din străinătate. Multe dintre strategiile folosite au fost descrise de alte etnografii care au discutat distribuția și consumul socialist. Din acest motiv, am ales să ne concentrăm pe două nișe ce erau specifice acestei localități, și anume micul trafic de graniță în Ungaria și rețelele transnaționale, care-i includeau pe germanii ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bunurile erau distribuite informal. Întrebarea principală a studiului este ce putem afla despre consum în general privind la modalitățile în care oamenii foloseau obiectele din cauza penuriei anilor ’80. 1. Proeminența relativă a abordărilor de economie politică asupra abordărilor simbolice în etnografia consumului socialist În ultimii 30 de ani, problema consumului a căpătat statutul de subiect central în antropologia culturală. Diferite critici ale paradigmei marxiste (Miller, 1995a; Appadurai, 1986) au sugerat că atenția concentrată exclusiv asupra producției nu este suficientă. Arjun Appadurai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și simbolice despre posesia bunurilor de consum ca o activitate, mai degrabă decât punctul terminus al producției și distribuției. Există astfel presupoziția că aceleași tipuri de practici de consum se regăsesc într-o societate afluentă și una de penurie. O etnografie mai recentă care tratează unele practici asociate penuriei este cea produsă de Daphne Berdahl (1999) despre Germania de Est înainte și după unificare. Pe lângă diferitele tipuri de capital sugerate de Pierre Bourdieu și literatura menționată mai sus despre economia secundară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sugerate de Pierre Bourdieu și literatura menționată mai sus despre economia secundară, Berdahl folosește - izolat, ce-i drept - tipul de abordare asociat cu Arjun Appadurai, adică o atenție sporită față de semnificația și biografia lucrurilor. În această direcție vom canaliza discuția etnografiei lui Berdahl, deoarece credem că aceste obiecte, datorită rarității lor cronice în socialism, au căpătat o altă natură decât ar fi avut în mod normal într-un context afluent. Bunuri ce ar fi fost mărfuri într-o economie de piață
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mărfuri într-o economie de piață preluau unele proprietăți ale darurilor sau rarităților. Fiind uneori extrase din circulație, ele transcendeau dihotomia marfă-dar prin includerea unor dimensiuni adiționale precum alienabilitatea-inalienabilitatea. Dar ce elemente specifice consumului în socialism a identificat Berdahl în etnografia sa? Ea s-a axat pe studiul obiectelor vestice, deoarece acestea făceau consumul productiv prin faptul că, „prin schimb sau prin etalare, șacesteaț erau o formă de capital prin ele însele” (Berdahl, 1999, p. 122)1. Particularitățile includeau unele fenomene
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Vremuri vechi, Decor nocturn, Haliduna, Al. Raicu, Pace), alături de câteva proze banale, o traducere după Alfred de Musset (S-apropie sfârșitul) semnată de Teodor Scarlat, epigrame, cugetări și anecdote. Face notă aparte Ion Simionescu, prezent în sumar cu articolul de etnografie În casa unui dac. Abia după restructurarea din vara anului 1931 V. devine exclusivistă, exprimându-și crezul modernist în materiale speciale și în articole de direcție. Schimbarea orientării este marcată și printr-o schimbare de format, similar la numărul 13
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
A funcționat ca lector, în 1964, la Universitatea din Montpellier (Franța). Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor” (serie nouă), „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Cronica”, „Demos” (Berlin), „Dacoromania” (Germania), „Etnographia” (Ungaria), „Familia”, „Folclor literar”, „Limbă și literatură”, „Marisia”, „Revista de etnografie și folclor”, „Steaua”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș. a. Activitatea de folclorist și etnolog a lui P. este bogată, privind majoritatea aspectelor culturii populare. Ea poate fi compartimentată în mai multe secțiuni, între care teoria generală
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
echipelor studențești în campaniile de culegere a folclorului organizate de C. Brăiloiu. Din 1949, când se înființează Institutul de Folclor din București, răspunde de activitatea de cercetare în calitate de coordonator. Va fi director adjunct științific (1954) și director al Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei Române (1965-1975). Devine membru al multor organisme științifice internaționale: președinte al Societății Internaționale de Etnografie și Folclor, membru al Consiliului Internațional de Folclor din cadrul UNESCO, membru al Academiei Americane de Științe Sociale, membru corespondent al Societății Austriace
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
de Folclor din București, răspunde de activitatea de cercetare în calitate de coordonator. Va fi director adjunct științific (1954) și director al Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei Române (1965-1975). Devine membru al multor organisme științifice internaționale: președinte al Societății Internaționale de Etnografie și Folclor, membru al Consiliului Internațional de Folclor din cadrul UNESCO, membru al Academiei Americane de Științe Sociale, membru corespondent al Societății Austriace de Antropologie, președinte al Societății Române de Antropologie Culturală, membru în Comisia de Folclor a Academiei Române ș.a. Este
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
predat la Universitatea din Marburg (Germania, 1973), la Universitățile din Berkeley și Ann Arbor (SUA, 1974-1975), la Universitatea din Paris (1978). A fost distins cu Premiul Herder (1967). Redactor-șef al „Revistei de folclor” (din 1956) și al „Revistei de etnografie și folclor” (1964-1975), membru în consiliile de redacție ale publicațiilor „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revista de studii sud-est europene”, „Limbă și literatură” ș.a., colaborează la „Analele Universității București”, „Romanoslavica”, „Secolul 20”, „Folclor literar” (Timișoara), „Revue roumaine de linguistique
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
române (I, 1964), Studii eminesciene (1965), Studii de poetică și stilistică (1966), Folclor din Țara Loviștei (1970), Educație și limbaj (1972) ș.a. P. îmbină activitatea didactică cu cea de cercetare și contribuie la formarea nucleului de specialiști de la Institutul de Etnografie și Folclor. Adept al direcțiilor novatoare, este unul dintre promotorii structuralismului și ai semioticii în folcloristică. A sprijinit cooperarea cu marile școli folcloristice europene și americane și a colaborat cu personalități marcante și cu instituții de prestigiu ale domeniului. Apreciind
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
americane și a colaborat cu personalități marcante și cu instituții de prestigiu ale domeniului. Apreciind lucid momentul în care se aflau disciplina folcloristică în România și domeniile înrudite, inițiază un program de cercetare academică multidisciplinară (Corpusul folclorului românesc, „Revista de etnografie și folclor”, 1969). Spirit generos, deschis inovațiilor și orientărilor moderne, oferă specialiștilor și celor pe care îi îndrumă idei, direcții de studiu, material documentar, sugestii pentru viitoare cercetări de interes etnologic. Datorită unei bogate informații în domeniul etnologic și al
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
București, 1967; Folclor literar românesc (în colaborare cu Pavel Ruxăndoiu), București, 1976; Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976; Folclor românesc, I-II, îngr. Nicolae Constantinescu și Alexandru Dobre, București, 1998. Repere bibliografice: Vrabie, Folcloristica, 395, 396, 409, 420, 421; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 49, 394, 395, 398, 406, 426; Biberi, Lumea, 154-161; Nicolae Constantinescu, Claritate, noutate, profunzime sau Despre tinerețea fără bătrânețe a profesorului, REF, 1987, 3; Școala Mihai Pop, îngr. Gheorghe Deaconu și Ioan St. Lazăr, Râmnicu Vâlcea, 1997
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
Entuziast și energic, dornic să cunoască lucruri și oameni noi, activează ca învățător în sate din zonele Hațeg, Făgăraș, Lugoj, Blaj și Năsăud, preocupat în același timp de culegerea folclorului de aici. Citea, de predilecție, studii de pedagogie, folcloristică și etnografie. Întreținea legături cu alți folcloriști, printre care T.T. Burada, Elena Niculiță-Voronca, Artur Gorovei, Jan Urban Jarník, At. M. Marienescu, G. Cătană. În 1894 și 1895 a fost secretar al Astrei. La sfârșitul secolului al XIX-lea numele lui P.-R
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunții, precum și colindele cu destinație specială (după ocupație, vârstă, sex). Despre haiducul Pintea Viteazul a alcătuit o culegere de „tradiții, legende, schițe istorice” și un studiu. P.-R. a îmbinat preocupările folcloristice cu cele de etnografie, descriind portul și diverse obiceiuri, în repetate rânduri solicitând informații prin apelurile și chestionarele pe care le lansa. SCRIERI: Rusalin a lui Dămian, Brașov, 1881; Stan Bolovan, Brașov, [1886]; Țiganii, Blaj, 1886; Isteață și pace!, Brașov, [1887]; Norocul și mintea
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
la Putna, la sărbătorirea a cinci sute de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare. Deținut politic până în 1964, va fi apoi doi ani șomer. În 1966 este încadrat documentarist și ulterior cercetător științific la Centrul de Istorie, Filologie și Etnografie din Craiova al Academiei Române. Își ia doctoratul cu teza Haiducul și haiducia în folclor. Între 1975 și 1979 va lucra în calitate de lector la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Craiova, de unde se transferă ca lector la Facultatea de Filologie
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]