957 matches
-
Dreptul la diferență” semnifică acum dreptul fiecărui popor de a-și afirma specificitatea culturală. Este deci de Înțeles că un atare slogan a găsit un ecou favorabil În medii foarte diferite, cu atât mai mult cu cât rezona cu preocupările etnologilor. Dacă În secolul al XIX-lea cercetările antropologice fuseseră puternic marcate de viziunea evoluționistă, profund anti-egalitaristă, studiul societăților „primitive” Întreprins de școala Cultură și personalitate, urmând calea deschisă de opera novatoare a lui Franz Boas (1858-1942), l-a instituit pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tradiționale asupra omogenității culturale cu o perspectivă constructivistă și dinamică” (ibidem, p. 30). Ea constituie, de asemenea, o repunere În discuție a diviziunii muncii Între sociologi (al căror domeniu de studiu ar trebui să se limiteze la societățile industriale) și etnologi (limitați, la rândullor, la studierea societăților tradiționale). Câștigul nu este deloc neglijabil, fiindcă știm de-acum că trebuie să corectăm două idei preconcepute: pe de o parte, ideea că „grupurile etnice formează entități discrete și omogene”, iar pe de altă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
formale, contractuale și impersonale). După ce am clarificat vocabularul, să vedem care sunt instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a studia mecanismele de reglare care apar. Mai Întâi, ne putem gândi la observația participativă. Această tehnică este Împrumutată de la etnologi, care, pentru a Învăța să cunoască un trib, nu ezită să meargă și să trăiască alături de membrii acestuia vreme de luni sau chiar ani de zile. În cursul cercetărilor sale, Jacob Levy-Moreno, psihiatru de origine română, naturalizat american În 1935
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un indiscutabil avânt, În Franța, apariția Frontului Popular creează o situație inedită, Între speranță și decepție, pentru studenții veniți din țările colonizate. Acesta este așadar contextul În care Aimé Césaire și Léopold Senghor Își aprofundează cunoștințele despre Africa parcurgând lucrările etnologilor, În special pe cele ale lui Rivet, Griaule și Lafosse, pentru a nu-i cita decât pe aceștia. Însă scrierile lui Frobenius sunt cele care vor exercita asupra lor o influență a cărei importanță o vor recunoaște și ei mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceștia. Însă scrierile lui Frobenius sunt cele care vor exercita asupra lor o influență a cărei importanță o vor recunoaște și ei mai târziu, Într-un articol elogios scris de Suzanne Césaire și publicat În revista Tropiques. După ce laudă atitudinea etnologului, autoarea, vorbind despre Imperiul Gao, Îl citează: „Nu cunosc nici un popor din Nord care să se poată compara cu acești primitivi În privința unității civilizațiilor” (Suzanne Césaire, 1978, p. 32). Și Încheie cu fraza: „Iată grandiosul mesaj al lui Frobenius pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
colectivitățile umane. El se opune oricărei forme de gândire esențialistă și, grijuliu să explice socialul prin social, refuză să facă din disciplina sa „un capitol al psihologiei” sau „un apendice al biologiei” (Durkheim, 1975, p. 346). Procedând astfel, sociologul sau etnologul este, În mod spontan, relativist. Relativismul cultural este, Într-o oarecare măsură, fondatorul proiectului științelor despre om. El nu este lipsit de raționalitate: după cum notează Dan Sperber, „Întrucât variațiile culturale nu corespund În mod semnificativ unor variații genetice, cu cât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
studierea unei societăți după propriile-i criterii. După cum rezumă Ruth Benedict, „antropologia era prin definiție imposibilă atâta timp cât distincția Între noi și primitivi, noi și barbari, noi și păgâni domina mintea oamenilor” (Benedict, 1963, p. 3). Prin generalizarea metodei „observării participative”, etnologii ajung la o cunoaștere intimă a reprezentărilor, a valorilor și a credințelor societăților studiate. Acestea din urmă sunt transformate În culturi, fiecare caracterizată printr-o configurație unică. Trebuie să insistăm aici asupra rolului de precursor al lui Franz Boas, cercetător
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care, din ce În ce mai mult, ajungem să confundăm rasismul În sens strict cu atitudini normale, legitime chiar și, În orice caz, inevitabile” (ibidem). Știm că aceste atitudini și Înclinații pe care nu trebuie să le mai identificăm drept „rasiste” și pe care etnologul le consideră „legitime” țin de ceea ce obișnuim să numim etnocentrism sau xenofobie, fenomene care implică forme de intoleranță față de moduri de viață diferite sau străine. Or, În axiologia pluralismului cultural radical, apărat de Lévi-Strauss, norma necondiționată este aceea de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a poporului. Tribunul este magistratul tribului; tribunalul este estrada pe care sunt așezați magistrații ce Împart dreptatea; tributul este impozitul Împărțit Între triburi. A atribui, a distribui, a retribui, a contribui, toate acestea sunt lucruri deja cunoscute „contribuabililor”. ν Unii etnologi evoluționiști (Morgan, 1877) și neoevoluționiști (Sahlins, 1968) consideră tribul, În cadrul căruia sfatul bătrânilor păstrează un loc important, un stadiu intermediar Între bandă și stat. Acest grup instituționalizat, ai cărui membri vorbesc aceeași limbă, au aceeași cultură și sunt legați Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ion și Maria sunt etno- și antropologi. Enunțul (181) admite două lecturi: - (i) fiecărui conjunct din prima sintagmă coordonată îi corespunde un conjunct din a doua sintagmă coordonată, respectând ordinea liniară a conjuncților (o distributivitate dublă): (182) a. Ion este etnolog. b. Maria este antropolog. - (ii) sintagma coordonată din poziția de subiect se combină în mod colectiv cu sintagma coordonată predicativă (lectura colectivă): (183) a. Ion este etno- și antropolog- b. Maria este etno- și antropolog. Dacă lectura este cea din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cea din (183), propoziția (181) nu este problematică sub aspectul acordului în număr. În schimb, pentru lectura din (182), se pune problema reconstituirii interpretative a sintagmei etno- și antropologi ca o coordonare de două singulare. Aceasta trebuie să aibă sensul "etnolog și antropolog", pentru această lectură, nu sensul "etnologi și antropologi" (care corespunde propozițiilor din (183)). Trebuie să presupunem că există două tipuri de plural în domeniul nominal: (i) pluralul distributiv (care se distribuie fiecăruia dintre conjuncți); (ii) pluralul cumulativ (care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sub aspectul acordului în număr. În schimb, pentru lectura din (182), se pune problema reconstituirii interpretative a sintagmei etno- și antropologi ca o coordonare de două singulare. Aceasta trebuie să aibă sensul "etnolog și antropolog", pentru această lectură, nu sensul "etnologi și antropologi" (care corespunde propozițiilor din (183)). Trebuie să presupunem că există două tipuri de plural în domeniul nominal: (i) pluralul distributiv (care se distribuie fiecăruia dintre conjuncți); (ii) pluralul cumulativ (care apare prin cumularea referinței sintagmei coordonate). Pluralul (...logi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
personalități politice și alți cetățeni români de înalt prestigiu. Articolul 4 Centrul de studii transilvane va avea personal salariat și obștesc. Centrul de studii transilvane își reia activitatea cu următorul personal salariat: 1 director, 1 director adjunct, 1 demograf, 1 etnolog, 1 lingvist, 1 istoric, 1 economist, 1 jurist, 1 documentarist și o secretara-dactilografa. Încadrarea și salarizarea personalului Centrului de studii transilvane vor fi făcute de către Fundația culturală română prin echivalarea cu posturile din schema proprie a fundației. Directorul Centrului de
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
fapt de actualitate, Lévi-Strauss abordează aici cîteva dintre marile dezbateri contemporane. Dar, fie că este vorba despre așa-numita epidemie a „vacii nebune”, despre forme de canibalism (alimentar sau terapeutic), despre prejudecăți rasiste, legate de practici ritualice (excizie sau circumcizie), etnologul ne îndeamnă să înțelegem faptele sociale ce se desfășoară sub ochii noștri evocînd opera lui Montaigne, unul dintre momentele fondatoare ale modernității occidentale : „Fiecare numește barbarie ceea ce nu face parte din obiceiurile lui” (I. 31). Lévi-Strauss evidențiază astfel faptul că
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ajuns pentru a sugera că această poveste naivă acoperă niște realități mai profunde. Ne aflăm în fața unei manifestări simptomatice pentru o evoluție foarte rapidă a moravurilor și a credințelor, în primul rînd în Franța, dar probabil și în alte părți. Etnologul nu are astfel în fiecare zi ocazia să observe, în propria-i societate, dezvoltarea subită a unui rit și chiar a unui cult, să-i cerceteze cauzele și să-i studieze impactul asupra celorlalte forme ale vieții religioase, în fine
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Nimic nu ne obligă să credem că aceste condiții de existență oferă o imagine a celor care pe care le-a cunoscut întreaga umanitate în ajunul perioadei neolitice. Dacă îi exceptăm pe australieni și alți cîțiva, majoritatea vînătorilor-culegători observați de etnologii contemporani sînt, poate, produsul unei evoluții regresive. Și nici nu erau la adăpost de perioade dificile. Știau, cu siguranță, să-și mențină populația în echilibru cu mediul natural grație regulilor privitoare la căsătorie și altor diverse interdicții care limitau densitatea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
anchetele de teren l-au confirmat din plin : chiar practicată rudimentar, agricultura cere o muncă mai îndelungată și mai grea decît vînătoarea și culesul și nu produce la fel de mult. De aici și problema pe care și-o pun istoricii și etnologii : dacă agricultura nu era nici necesară, nici dezirabilă, de ce a mai apărut ? Se discută cu aprindere pe această temă de vreo treizeci de ani și se pare că acolo unde lumea vedea nu demult niște consecințe ale revoluției agricole astăzi
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a lungul mileniilor constituie tot atîtea alegeri între diferite posibilități. Fiecare oferă avantaje al căror preț trebuie să-l plătim acceptînd să le suportăm efectele nocive. Probleme de societate : excizie și procreare asistată De cîteva zeci de ani, raporturile dintre etnologi și popoarele pe care le studiază s-au modificat profund. Țări nu demult colonizate, astăzi independente, le reproșează etnologilor că le frînează dezvoltarea economică încurajînd supraviețuirea unor vechi obiceiuri și a unor credințe perimate. Unor popoare dornice să se modernizeze
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
plătim acceptînd să le suportăm efectele nocive. Probleme de societate : excizie și procreare asistată De cîteva zeci de ani, raporturile dintre etnologi și popoarele pe care le studiază s-au modificat profund. Țări nu demult colonizate, astăzi independente, le reproșează etnologilor că le frînează dezvoltarea economică încurajînd supraviețuirea unor vechi obiceiuri și a unor credințe perimate. Unor popoare dornice să se modernizeze, etnologia le apare ca ultimul avatar al colonialismului ; ele manifestă față de aceasta neîncredere, dacă nu chiar ostilitate. În alte
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
să existe în sînul cîtorva mari națiuni moderne - Canada, Statele Unite, Australia, Brazilia - au dobîndit o conștiință acută a personalității lor etnice, a drepturilor lor morale și legale. Aceste mici comunități refuză să mai fie tratate ca obiecte de studiu de către etnologi, pe care îi văd ca pe niște paraziți, ba chiar ca pe niște exploatatori pe plan intelectual. Odată cu expansiunea civilizației industriale, numărul societăților care au păstrat un mod de viață tradițional și care pot încă să servească drept obiect de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
care îi văd ca pe niște paraziți, ba chiar ca pe niște exploatatori pe plan intelectual. Odată cu expansiunea civilizației industriale, numărul societăților care au păstrat un mod de viață tradițional și care pot încă să servească drept obiect de activitate etnologilor a scăzut mult. În același timp, imediat după al doilea război mondial, voga științelor sociale și umane sporea numărul cercetătorilor. Încă de acum cincizeci de ani, în Statele Unite se spunea în glumă în mediile profesionale că familia indiană numără minimum
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
timp, imediat după al doilea război mondial, voga științelor sociale și umane sporea numărul cercetătorilor. Încă de acum cincizeci de ani, în Statele Unite se spunea în glumă în mediile profesionale că familia indiană numără minimum trei persoane : soțul, soția și etnologul... Situația s-a înrăutățit întruna de atunci încoace și grupuri indigene, sătule pînă peste cap să tot fie prada etnologilor, se răzvrătesc. Ca să-ți permită să pătrunzi în rezervațiile lor, unele îți cer să completezi, spre satisfacția lor, tot soiul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ani, în Statele Unite se spunea în glumă în mediile profesionale că familia indiană numără minimum trei persoane : soțul, soția și etnologul... Situația s-a înrăutățit întruna de atunci încoace și grupuri indigene, sătule pînă peste cap să tot fie prada etnologilor, se răzvrătesc. Ca să-ți permită să pătrunzi în rezervațiile lor, unele îți cer să completezi, spre satisfacția lor, tot soiul de formulare. Altele interzic pur și simplu cercetarea etnologică : poți să vii pe teritoriul lor în calitate de învățător sau de igienist
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Un informator nu va povesti la rigoare un mit decît cu condiția să se încheie un contract în toată regula care să-i recunoască proprietatea literară. Dar, printr-o curioasă răsturnare de situație, se întîmplă și ca vechiul raport dintre etnolog și popoarele pe care le studiază, în loc să dispară, să se inverseze. Unele triburi fac apel la etnologi și chiar îi angajează în schimbul unui salariu ca să le acorde asistență în fața tribunalelor, să le ajute să-și apere dreptul ancestral asupra unor
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în toată regula care să-i recunoască proprietatea literară. Dar, printr-o curioasă răsturnare de situație, se întîmplă și ca vechiul raport dintre etnolog și popoarele pe care le studiază, în loc să dispară, să se inverseze. Unele triburi fac apel la etnologi și chiar îi angajează în schimbul unui salariu ca să le acorde asistență în fața tribunalelor, să le ajute să-și apere dreptul ancestral asupra unor pămînturi și să obțină anularea tratatelor care le-au fost impuse în trecut. Așa se întîmplă în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]