926 matches
-
pariziene și occidentale, aspectele esențiale ale culturii și civilizației românești, atât în tradițiile lor originale, cât și în cadrul inovațiilor occidentale”. Centrul organiza conferințe publice, seminarii, expoziții, dezbateri în cadrul celor zece secțiuni ale sale, filosofie, filosofia istoriei și cultură, literatură, arte, etnologie, morfologia culturii, istoria religiilor, teologie, drept, economie și științe sociale. La rândul lor, cele două biserici românești de la Paris au coagulat în jurul lor personalități implicate în acțiuni de caritate sau culturale. în acest sens, poate fi aminitită Asociația femeilor ortodoxe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în întreaga lume. La rândul său, Centrul român de cercetări publica Bulletin du Centre Roumain de Recherches, fiind coordonat de Octavian Buhociu. în conformitate cu cele zece domenii de cercetare ale Centrului, în revistă erau publicate articole de filosofie, literatură, lingvistică, artă, etnologie, morfologia culturii, teologie, drept, economie și științe exacte. în fine, trebuie menționate și publicațiile care nu pot fi încadrate în nici una dintre categoriile de mai sus. Este cazul Hronicului măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, redactor-șef Camil Ring, având
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
binevenit dacă ne gândim numai că istoria locală și istoria satelor, mai ales, au devenit recent în România obiect de cercetare pentru științele sociale. în analiza celor două comunități rurale românești autorii se folosesc de metodologia specifică antropologiei politice și etnologiei, folosind ca instrumente de lucru interviul de istorie orală și observația participativă (aceasta este metoda de lucru prin care cercetătorul se face acceptat în grupul studiat, stabilește un climat de încredere cu acesta, dar evită să se identifice cu grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
proces de cunoaștere: -fundamente teoretice, -sferă obiectuală (elemente structurale și funcționale ale domeniului culturii), -dinamică socială a acestui domeniu și cadrul său instituționalizat, -metode și tehnici de cercetare normativă a culturii sportive. Cultura sportivă „interesează” mai multe științe: filosofia, antropologia, etnologia și etnografia, etica, estetica, istoria, lingvistica, arheologia etc., iar criteriile proprii de diferențiere a obiectului culturii sportive sunt complexe. Ca fenomen al vieții sociale, acțiunea sportivă impune nu numai analize, care să releve existența și funcția ei ca domeniu distinct
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
artistice, al rezultatelor și difuzării ei în societate. Dimensiunea fenomenelor culturale estetice, a căror complexitate pune în evidență raporturile dintre ele și societate, se valorifică atât în domeniule esteticii generale, cât și în cel al esteticilor de ramură: antropologia culturală, etnologia și etnografia. În științele contemporane există foarte multe discuții asupra raporturilor dintre cele trei științe: Mișcările corpului sportivului prin membre se numesc gesturi estetice, mișcările feței se numesc mimică, iar modul de aranjare al corpului în spațiu duce la un
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ritual. Atunci are loc o eliberare cvasitotală. Unele serbări ale populațiilor sălbatice, având caracter sezonier, au dat naștere unor interpretări unilaterale (rituri de fecunditate, de fertilizare etc.), tocmai pentru că nu s-a ținut seama că ceea ce se întâlnește în domeniul etnologiei reprezintă nu ceva primar, ci ceva ascuns. Saturnaliile romane, care au un caracter indiscutabil orgiastic, celebrează, potrivit interpretărilor populare ale epocii, o întoarcere temporară la epoca primordială. Prețul sacrificiului oferit de competiția sportivă și participării la competiție rămâne efortul fizic
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a Universității din Iași, este angajată (1971) cercetător științific la Institutul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din același oraș. Obține titlul de doctor în filologie (1995) cu teza Ceremonialul nupțial în spațiul etnofolcloric moldovenesc, susținută la Universitatea din Cluj-Napoca. Etnologia a dat, în secolul al XIX-lea, prin Elena Sevastos (Nunta la români, 1889) și S. Fl. Marian (Nunta la români, 1890), iar peste un secol, prin lucrările semnate de C., Strigături din Moldova (1984) și Nunta în Moldova (2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
STUDII ȘI COMUNICĂRI DE ETNOLOGIE, revistă apărută la Sibiu, ca anuar, din 1978, editată de Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române. Redactor responsabil: Ilie Moise. Între 1978 și 1982 iese ca buletin științific al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu, sub titlul „Studii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
vest cu aspecte luxemburgheze), Liliane Gudrun-Ittu (Societatea pentru „revigorare artistică” Sebastian Hann: 1904-1946) ș.a. Alături de comentariile din rubricile „Efigii contemporane”, „Creatori populari sibieni”, „Materiale documentare”, „Din viața Asociației”, se publică numeroase studii, articole și recenzii privind aspecte ale folcloristicii și etnologiei românești: Gheorghe Șoima, Folclorul muzical în confruntarea cu definiția clasică a frumosului, Dumitru Pop, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Emilia Comișel, Metode de cercetare a folclorului, Iordan Datcu, Reviste de folclor și etnografie, Ghizela Sulițeanu, O mărturie antică în folclorul săsesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
Chișinău, 1992; Folclor din Țara Fagilor, Chișinău 1993; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Iordan Datcu, Folcloristul basarabean Sergiu Moraru, L, 1993, 14; Victor Cirimpei, Sergiu Moraru, REF, 1997, 5-6; Grigore Botezatu, Folcloristul Sergiu Moraru, „Revista de etnologie”, 1997, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290; Grigore Botezatu, Sergiu Gh. Moraru, Obreja Veche - Fălești, 1997; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 327-328; Datcu, Dicț. etnolog., II, 93-94. Gr.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
barbariei asiatice. Războiul mediatic antiromânesc era, în bună măsură, o replică la argumentele minții de laser a lui Eminescu. Rusia nu se aștepta ca să găsească într-o țară mică, disprețuită o asemenea rezistență la nivelul filosofiei dreptului, al geopoliticii, al etnologiei. Pe 10 februarie, poetul apreciază: Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român."89 VII. Basarabia: "cestiune de existență pentru poporul român" Eminescu înțelege că dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă o imposibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Zacharia Boiu, Cuventări funebrali și memoriale, Sibiu, 1889; Titu Budu, „Cuventări funebrale și iertațiuni din auctori renumiți și din scriptele repausatului. Despre profilul omileticii funebre transilvănene la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX”, în Symposia. Caiete de Etnologie și Antropologie, Craiova, Centrul Creației Populare Dolj, 2002, pp. 215-234, citate de Marius Rotar, „Tăceri concentrice. Despre percepția cadavrului la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX”, în Cum scriem istoria, p. 314, notele 82-86; vezi, de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ardealul ocupat. Chiar dacă puțin numeroase, în L. sunt și traduceri din Eschil, Ovidiu, Dante, Verlaine, Jean Moréas, José Maria de Heredia ș.a. Paginile revistei conțin o bogată publicistică pe subiecte culturale - filosofie, artă plastică, teatru, muzică, istorie, psihologie, pedagogie, teologie, etnologie, lingvistică, drept și știință ș.a.m.d. Bunăoară, se publică un capitol din studiul Religie și spirit de Lucian Blaga, două eseuri ale lui D. D. Roșca, Fond și formă în filosofie și Europeanul Bărnuțiu. În numărul 7-8/1942 Onisifor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287872_a_289201]
-
profesoară de lucru manual, și a lui Ioan V. Hopu, contabil. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1965), devine cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Își ia doctoratul în etnologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1987) cu teza Cântecul popular eroic din spațiul folcloric moldovenesc în contextul cântecului epic românesc. A contribuit, printr-o îndelungată și laborioasă investigație de teren, la alcătuirea Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei. Este laureată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
trebuie înțeles deci în accepțiunea lui metaforică, studiul fiind de fapt închinat strămoșilor și cultului lor, definindu-se astfel ca unul de istoria culturii. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Fețele destinului. Incursiune în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, 1999; Totemism românesc. Structuri mitice arhetipale în obiceiuri, ceremonialuri, credințe, basme, Iași, 2001; Mitologia cuvintelor, Iași, 2003; Cântecul popular epic eroic din Moldova, Iași, 2003. Culegeri: Decântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
național și istoric, stratificarea în stilul povestitorilor populari, aspecte actuale ale cercetării structurale a basmului, performarea și receptarea povestirilor, legendele. A scris, de asemenea, despre caracterul formalizat al culturii orale, rolul educațional al limbajului culturii populare, despre probleme generale ale etnologiei europene. Textul poetic care însoțește ritualul îi oferă posibilitatea elaborării unor studii remarcabile; observând structurile și semnificațiile obiceiurilor, el subliniază felul în care se constituie în seturi de sisteme (L’Incantation-narration, mythe, rite, Mitul marii treceri). Interesul pentru descifrarea acestor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
limba franceză Simona, Ceaușu, Editura All, București, 2003. În aceeași colecție au apărut: Arhitectura în Europa, Gillbert Luigi Antropologia, Marc Augé, Jean-Paul Colleyn Comunicarea politică, Jacques Gerstlé Comunicarea publică, Pierre Zemor Comunicarea, Lucien Sfez Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand Etnologia Europei, Jean Cuisenier Genul science-fiction, Roger Bozzetto Introducere în studii literare, Dumitru Tucan Istoria cărții, Albert Labarre Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Literatura pornografică, Dominique Maingueneau Magia, Jean Servier
[Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
capcanele postmodernității se situează „la răscrucea tuturor domeniilor și metodelor”, cum spune autorul: „exercițiul distanței este metafora atitudinii mele față de obiectele de studiu: o distanță internă, care nu anulează empatia, ci o supune în permanență privirii critice. O formulă din etnologie spune toate acestea în două cuvinte: cold empathy...”. A. a mai publicat trei cărți de convorbiri cu fiecare dintre mentorii săi: Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România (cu Adrian Marino, 2001); Mai avem un viitor? România la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
simbolul sexualității. El însoțea ritualurile dionisiace. De altfel, de la țap vine și termenul tragedie. Imaginea țapului e asociată și necuratului, din cauza coarnelor sale și a copitelor despicate“, ne-a spus scriitorul Marcel Tolcea. Specialistă în simbolism, Otilia Hedeșan, profesor de etnologie și folclor la Universitatea de Vest, ne-a relevat imaginea țapului în credința populară: „Mai întâi, datorită înfățișării, a bărbii și a copitelor în special, țapul e una dintre ipostazele malefice clasice. Apoi, comportamentul și coarnele sale l-au făcut
Agenda2004-4-04-d () [Corola-journal/Journalistic/281977_a_283306]
-
care i-au dat-o înaintașii săi, răzeși moldoveni. Lucrarea foarte informată, chiar și pentru mine, care am editat trei volume de Studii de folclor (1987-1995) din opera lui Caraman, primul volum fiind reeditat, în 1998, cu titlul Studii de etnologie, am publicat, în reviste de specialitate, vreo 25 de studii, articole și recenzii despre opera și viața sa, am publicat, în reviste, multe pagini inedite din opera sa, am corespondat cu el, de la el primind, între anii 1968 și 1979
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
etnologilor, am deschis cu destulă reținere noua carte a domniei sale. M-au atras mai degrabă formatul neobișnuit al obiectului și curiozitatea întreținută de celelalte gesturi editoriale nonconformiste la care Irina Nicolau a luat parte în ultimii ani. Talmeș balmeș de etnologie și multe altele/Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor e o carte care arată la fel de haios cum vorbește. Cantul e pe latura scurtă, cartea se deschide deci ca un caiet de biologie de pe vremuri, coperta e lucioasă și are
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
o judecată a etnologului, erau, așa cum autoarea explică aici, "un mod de a judeca lumea" de azi. Cu alte cuvinte, autoarea se înscrie în acel tip de intelectual, foarte activ și important în alte țări, care folosește un arsenal specializat, etnologia de data asta, (putea să fie foarte bine feminism, imagologie, istoria mentalităților), pentru a "judeca", pentru a face deci un fel de filosofie a lumii contemporane. Cel puțin ca atitudine, Irina Nicolau e perfect sincronizată cu Occidentul. Felul în care
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
putea să fie foarte bine feminism, imagologie, istoria mentalităților), pentru a "judeca", pentru a face deci un fel de filosofie a lumii contemporane. Cel puțin ca atitudine, Irina Nicolau e perfect sincronizată cu Occidentul. Felul în care ea scrie despre etnologie însă e oarecum derutant și îi va irita probabil pe etnologii "serioși". Metoda ei pare să fie mai puțin o metodă și mai mult o stare, iar cei care vor să învețe ceva despre această știință vor fi dezamăgiți. Autoarea
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
judeca", pentru a face deci un fel de filosofie a lumii contemporane. Cel puțin ca atitudine, Irina Nicolau e perfect sincronizată cu Occidentul. Felul în care ea scrie despre etnologie însă e oarecum derutant și îi va irita probabil pe etnologii "serioși". Metoda ei pare să fie mai puțin o metodă și mai mult o stare, iar cei care vor să învețe ceva despre această știință vor fi dezamăgiți. Autoarea urăște cărțile de tipul "cutare disciplină pe înțelesul oricui" și crede
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
decenii dă mai bine să spui că ești etnolog și mai bine încă este să pretinzi că faci antropologie culturală. Opțiunea mea este alta, prefer să mă consider scriitoare, una preocupată în mod natural de problemele care intră în domeniul etnologiei." Oricine va deschide această carte va vedea repede că autoarea are motive întemeiate să se considere așa ceva. Iată cîteva titluri de articole: "învățăturile mele către fiul oricui", "Două babe, o pisică și ghemul istoriei", " Instantaneu cu veceu, lavabou și covată
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]