KorAP: Find »[drukola/base=eugenie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...70 >

1,730 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

ale copiilor, Înainte de a decide să Își mărească familia. O măsură mult mai radicală pe care o propunea Manliu era cea a sterilizării acelor femei ale căror patologii ereditare erau considerate periculoase pentru sănătatea națiunii 56. Numeroși alți adepți ai eugeniei au Încercat să decidă Între alternativa de a le permite medicilor să folosească măsuri coercitive, În principal sterilizarea, și cea În care medicii puteau apela doar la măsuri corective precum avortul (nu forțat, ci doar ca opțiune legală) pentru a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
care unul din părinți suferea de o afecțiune psihică gravă sau a cazurilor În care era sigur că viitorul copil va suferi de o deficiență mintală 58. Legea nu definea foarte clar Înțelesul sintagmei afecțiune psihică gravă. Mulți adepți ai eugeniei și alți promotori de reforme, În special juriști, Își exprimau chiar și În aceste condiții Îngrijorarea cu privire la modalitățile În care legislația nou-adoptată le permitea În continuare femeilor să aibă un nivel de control ridicat asupra propriilor corpuri. Astfel de grupuri

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Însă că, dacă rata nașterilor era segregată după mediu, urban și rural, atunci se putea observa că mediul rural susținea Întreaga creștere, cu o pondere de 93,8% din „surplusul natural”60. Statistici de acest fel Îi Îngrijorau pe adepții eugeniei, care vedeau În ratele diferențiale ale fertilității dovada existenței fenomenului de „sinucidere a rasei” printre elitele sociale 61. Din acest motiv, mișcarea eugenistă din România Împărtășea opinia mișcărilor similare din țările Europei Occidentale și din Statele Unite, ce interpretau scăderea ratei

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
element etnic și moral, a caruia determinare se face numai prin discriminarea, pe criteriile legale - de spirit si origină - a noțiunei de „evreu.” 79. Nu poate fi demonstrată existența unor legături directe Între cercetările și lucrările celor mai mulți adepți români ai eugeniei (În afară de Făcăoaru, Ioan Vasilescu-Buciumi și Herseni) și cadrul conceptual ce Întemeia această legislație, pentru care antisemitismul era, În mod clar, un element central pentru definirea românității. Sursa de inspirație a legislației se găsea mai degrabă În Legile de la Nürnberg 80

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ceea ce legionarii prezentaseră ca fiind o viziune complet nouă despre sănătatea publică reitera, de fapt, multe dintre argumentele și măsurile specifice pe care eugeniștii le promovau de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, Moldovan și alți adepți ai eugeniei bine cunoscuți În epocă (Banu, Marinescu, Iuliu Hațiegan) erau cu obstinație absenți din discuțiile despre reforma sanitară. În loc de o colaborare cu specialiștii din România, purtătorii de cuvânt ai mișcării legionare invocau direct „sursa”, adică programele similare aplicate de regimul lui

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
din România, purtătorii de cuvânt ai mișcării legionare invocau direct „sursa”, adică programele similare aplicate de regimul lui Mussolini, Încă de la mijlocul anilor ’20 și, respectiv, aceleași măsuri introduse de al Treilea Reich, Începând cu 193383. Doi susținători proeminenți ai eugeniei, din cercul lui Moldovan, Făcăoaru și Voina, au exprimat o legătură directă Între politicile de sănătate publică promovate de mișcarea eugenistă din România și obiectivele guvernului legionar. Majoritatea celorlalți adepți ai eugeniei Însă, printre care și bine cunoscuții Moldovan, Banu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Reich, Începând cu 193383. Doi susținători proeminenți ai eugeniei, din cercul lui Moldovan, Făcăoaru și Voina, au exprimat o legătură directă Între politicile de sănătate publică promovate de mișcarea eugenistă din România și obiectivele guvernului legionar. Majoritatea celorlalți adepți ai eugeniei Însă, printre care și bine cunoscuții Moldovan, Banu și Hațiegan, nu se identificau cu obiectivele noului regim. Regimul Antonescu (1940-1944) a adoptat o serie de legi care au modificat foarte multe aspecte ale modului În care eugeniștii concepuseră politicile de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
condus de Moldovan s-a retras din nou În sfera preocupărilor sale regionale transilvănene, prin activitățile desfășurate În cadrul Institutului de Igienă Socială și al Astrei, ambele localizate la Sibiu pe perioada războiului. În același timp, Banu și alți adepți ai eugeniei din București și-au continuat eforturile limitate În cadrul Institutului de Igienă Socială și al Centrului de Sănătate din București. În sfârșit, În 1943 a fost adoptată o nouă Lege a sănătății publice, prin care se reimplementau o serie de măsuri

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Mai pot fi adăugate Însă câteva alte observații referitoare la legătura dintre Holocaust și mișcarea eugenistă. Chiar dacă printre medicii militari din Transnistria nominalizați În studiul lui Ioanid sau În cel al lui Ancel nu se regăsește numele nici unuia dintre adepții eugeniei, este justificat să presupunem că Sabin Manuilă, Făcăoaru sau Moldovan știau de existența epidemiei 100. Făcăoaru lucra În acea perioadă la un studiu antropometric În Transnistria și mai târziu i-a raportat rezultatele cercetării direct lui Manuilă. Ambii au menținut

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de sănătate publică de asemenea proporții sugerează că și printre cei care nu susțineau politicile din Transnistria erau la fel de răspândite opiniile despre ierarhia etnică sau poate chiar rasială a problemelor de sănătate din România. Ceea ce nu Înseamnă Însă că adepții eugeniei au fost parteneri ai statului În Holocaust Într-o măsură comparabilă cu rolul medicilor din Germania, care au participat activ la elaborarea și aplicarea Soluției Finale. Există un alt aspect al Holocaustului din România care sugerează posibile legături cu mișcarea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Institutul Politehnic din Timișoara. Câțiva dintre ocupanții pozițiilor din Ministerul Sănătății În perioada de tranziție dintre 1944 și 1947 au fost medici familiarizați cu mișcarea eugenistă din România, iar unul din miniștri, Salvator Cupcea, era chiar un susținător convins al eugeniei. Într-adevăr, tranziția de după război a fost o perioadă de mare fluiditate pentru politicile din domeniul sănătății publice și pentru adepții ideilor eugeniste. Numeroase instituții ce funcționaseră Înainte de anul 1944 erau supuse unor atacuri din ce În ce mai puternice, care prefigurau măsurile mai

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
esența convingerilor sale eugeniste. De exemplu, În descrierea politicilor sovietice de asistență pentru mame, el descria maternitatea ca fiind „Cel mai important rol social pentru o femeie și copilul său, care reprezintă capitalul cel mai valoros pentru neam”107. Promotorii eugeniei menționați În rândurile anterioare sesizaseră schimbarea definitivă În orientarea politică a statului român de după război. Alții au avut Încredere În manifestările de bunăvoință ale noului guvern și au continuat să militeze pentru eugenie, fără nici un fel de reverență față de prezența

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
cel mai valoros pentru neam”107. Promotorii eugeniei menționați În rândurile anterioare sesizaseră schimbarea definitivă În orientarea politică a statului român de după război. Alții au avut Încredere În manifestările de bunăvoință ale noului guvern și au continuat să militeze pentru eugenie, fără nici un fel de reverență față de prezența sovietică din România. Moldovan și Râmneanțu au continuat să publice lucrări care susțineau nevoia unei reforme sanitare ghidate de principii eugeniste fără nici o referință la noțiuni de clasă. Împreună cu alți câțiva colaboratori, adepți

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
nici un fel de reverență față de prezența sovietică din România. Moldovan și Râmneanțu au continuat să publice lucrări care susțineau nevoia unei reforme sanitare ghidate de principii eugeniste fără nici o referință la noțiuni de clasă. Împreună cu alți câțiva colaboratori, adepți ai eugeniei, cei doi autori au publicat Tratat de medicină socială (1947), o lucrare care Încerca să descrie bazele unei reforme definitive a sănătății publice. Lucrarea se bazează pe o muncă de cercetare impresionantă, se referă la toate aspectele Îngrijirii medicale și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mai departe În implementarea viziunii eugeniste a sănătății publice. Au continuat, În această perioadă, programele de monitorizare a bolilor sociale și În special a afecțiunilor venerice. Ministerul chiar a folosit formulare elaborate În 1939, ce conțineau categorii inventate de adepții eugeniei, printre care „indivizi alienați”, o rubrică unde erau consemnate dizabilitățile fizice și mintale ereditare 108. Alte cerințe, printre care certificatele de sănătate prenupțiale pentru cei ce doreau să Întemeieze cupluri, au rămas În vigoare ca metode de monitorizare și control

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a fost justificată această politică aveau o rezonanță eugenistă, pentru că prezentau persoanele ce Încălcau noua lege ca fiind pericole pentru sănătatea familiilor inocente și În special a copiilor acestora 110. Într-un astfel de context, nu este surprinzător că adepții eugeniei au privit cu Încredere politica oficială, până În 1948. Schimbarea radicală a regimului, după abdicarea forțată a Regelui Mihai, În decembrie 1947, a privat eugeniștii de toate șansele pe care le crezuseră obținute. Moldovan a fost forțat să se pensioneze și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de la Sighet, unde a fost deținut șase ani sub acuzația de a fi fost membru al Cabinetului unui guvern „burghez”111. Doar acei colaboratori ai săi care reușiseră deja să Își modifice discursul În sensul adoptării unei versiuni sovietice a eugeniei au reușit să traverseze cu succes tranziția către noul regim. Guvernul comunist a dirijat reorganizarea din temelii a instituțiilor de sănătate publică, operând schimbări masive de personal, care aveau ca scop Înlocuirea tehnocraților „burghezi” cu aparatciki credincioși. Chiar și În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
avut ca obiectiv mai degrabă creșterea cantității serviciilor oferite decât a eficienței lor. Moștenirea acestei orientări continuă și astăzi În România. * * * Eugeniștii au avut un rol important În crearea instituțiilor și programelor de sănătate publică din România interbelică. Chiar dacă adepții eugeniei erau interesați mai degrabă de schimbări În calitatea, nu În cantitatea Îngrijirii medicale, activitățile pe care le-au inițiat au afectat ambele dimensiuni. În primul rând, eugeniștii au contribuit la extinderea profesiei medicale, În special a personalului medical auxiliar, și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pentru asistență medicală preventivă, au fost preluate și reinterpretate de-a lungul următoarei jumătăți a secolului XX de către administratorii sistemului sanitar și activiștii de partid. Concluziitc "Concluzii" Ideile eugeniste au avut un rol important În România interbelică. Diferiți promotori ai eugeniei au deținut poziții influente În viața publică, pe care le-au folosit În sprijinul popularizării teoriilor determinismului ereditar. Datorită activismului unor astfel de personalități publice, teoriile eugeniste s-au impus În discursul intelectual și În dezbaterile pe marginea reformelor sociale

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
intelectual și În dezbaterile pe marginea reformelor sociale. Destul de mulți reprezentanți ai unor categorii profesionale diverse, printre care medici, avocați, antropologi sau biologi, cunoșteau și susțineau discursul eugenist, limbajul și argumentele determinismului ereditar, fără să se considere neapărat adepți ai eugeniei. Chiar și În absența unei astfel de identificări explicite, numeroși practicanți de profesii, cu un nivel de educație superior, au folosit ideile eugeniste În propriile pledoarii pentru dezvoltarea diferitelor discipline academice, modernizarea României sau reformarea relațiilor politice dintre indivizi și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de popularizare a limbajului și argumentelor științifice, eugeniștii au creat un curent de contestare a tradițiilor fundamentale ale societății românești, cea mai importantă fiind cea a autorității Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică. Într-un limbaj dur, uneori apocaliptic, ei au descris eugenia ca fiind singura soluție pentru refacerea, progresul și chiar salvarea societății românești (În scrieri care vorbeau, de exemplu, de salvarea viitorului comunității), pentru că numai perspectiva eugenistă așeza În centrul preocupărilor indivizilor sănătatea națiunii circumscrise etnic. În același timp, ei au

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a reușit să reducă substanțial potențiala opoziție a instituțiilor religiei. În final, mișcarea a contribuit la dislocarea Bisericii din poziția centrală pe care o deținea În comunitățile locale, În special În Transilvania, unde eugeniștii a activat cel mai puternic. Adepții eugeniei au propus instituții alternative și au promovat imaginea doctorului ca vindecător al națiunii, construind, astfel, forțe care au Înlocuit ca importanță și semnificație rolul comunitar al preotului și al Bisericii. Eugeniștii au avut, de asemenea, un rol semnificativ pe scena

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mulți eugeniști gravitau În cercurile apropiate lui Carol al II-lea, dar scurta sa dictatură personală a fost rapid Înlocuită de un regim de război cu orientare radicală de dreapta. În timpul celui de-al doilea război mondial, unii adepți ai eugeniei au susținut activ Garda de Fier și apoi regimul Antonescu, În timp ce alții s-au retras pe poziții academice cu mult mai puțină implicare politică, de profesori sau membri ai unor institute de cercetare. Dincolo de astfel de alianțe politice (uneori dictate

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
fost formată din tehnocrați care cunoșteau și Își propuneau să aplice principiile eredității biologice În acțiunile sociale și politice. Însuși limbajul cu care eugeniștii Își explicau teoriile se Întretăia cu analiza critică a democrației parlamentare și a politicii liberale. Adepții eugeniei și-au formulat ideile uneori implicit, dar adesea explicit ca reacții la efectele aparent dezastruoase ale liberalismului În secolul al XIX-lea (materialism, declinul moral al societății, probleme de sănătate, creșterea infracționalității). Eugeniștii și-au exprimat atitudinea antiliberală nu doar

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și prin influența profesorilor care prezentau obiectivismul științific și progresul ca fiind incongruente cu democrația liberală și cerând chiar respingerea acesteia. Mișcarea eugenistă din România interbelică a creat efecte și dincolo de scena intelectuală și de cea politică. Unii adepți ai eugeniei au deținut poziții importante În viața publică, care le-au permis să decidă În privința adoptării unor reforme importante În domeniul educației, al sănătății publice și chiar În cel al drepturilor civile. Viziunea lor despre ce Însemna aplicarea principiilor eugenice la

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]