KorAP: Find »[drukola/base=euroatlantic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...41 >

1,007 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342

română, în principal - să găsească soluții pentru ca, până la urmă, să ne atingem interesul, ceea ce înseamnă să punem Marea Neagră într-un circuit sau într-o viziune globală asupra securității pe agenda marilor actori strategici, alții decât Rusia, și, astfel, acest spațiu euroatlantic, care este un spațiu, cum știm, de securitate, de prosperitate ș.a.m.d., să ajungă cu binefacerile lui și în spațiul ăsta. De fapt, cred că despre asta este vorba. Dan Cristian Turturică: Avem o legătură telefonică acum cu domnul

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
din populație este pentru aderarea la UE. Majoritatea speră ca, fiind în UE, să se producă o creștere a standardului de viață. Mihai-Răzvan Ungureanu: Noi, românii, ne-am simțit întotdeauna europeni. La începutul anilor ’90, a demarat la noi proiectul euroatlantic. Am aderat la NATO. Cu aderarea la UE în 2007, nivelul necesar al identității europene va fi atins. Bineînțeles că o pondere mare o are și argumentul economic: statutul de membru al UE înseamnă accesul la o piață mai mare

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
militară. Chiar și în aceste situații, nu este pusă în fața unei dileme. Preia șansa, o aclimatizează și o folosește. Așadar, a spune că este mai apropiată de Statele Unite decât de Europa nu e doar un început ratat al înțelegerii rolului euroatlantic al României, ci este și proba unei perspective foarte înguste asupra valorii geopolitice a acestei țări. În vara trecută a existat un sondaj de opinie în Franța, în care românii erau percepuți mult mai prost decât bulgarii, iar Catherine Durandin

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
A avea o colaborare de o asemenea natură cu americanii, dând la o parte recunoașterea calității colaborării noastre politice sau armate, mai înseamnă ceva: avem certificatul aliatului, un aliat deasupra altor aliați. În momentul în care am optat pentru integrare euroatlantică, am optat pentru o colaborare strânsă cu Washingtonul, iar politica noastră, relația Washington-București, a fost de nenumărate ori subliniată și interpretată, din ianuarie 2005, ca parte a programului de guvernare. Este un gaj de securitate. Să nu-mi spuneți de

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
în regiune. Acum câțiva ani, era o țară cu o situație economică instabilă, iar acum este un „iminent” membru al UE. Acesta este motivul pentru care dorim să împărtășim țărilor din regiune experiența acumulată în procesul de integrare europeană și euroatlantică în ultimul deceniu, ceea ce noi am învățat. În plus, suntem pregătiți să ne schimbăm statutul din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, dintr-un recipient al asistenței financiare, într-unul de donator, ceea ce reflectă mai bine noul nostru statut

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
planuri de acțiune pentru realizarea acestor obiective, iar în cursul lui 2006 ar urma să fie realizate documente asemănătoare în privința relației cu Georgia, Armenia și Azerbaidjan. Sprijinim aspirațiile acestor țări de a avea relații mai strânse cu structurile europene și euroatlantice și de a avea planuri de acțiune care să fie implementate pe deplin. Noi nu credem că aderarea noastră la UE în 2007 va crea o nouă Cortină de Fier. Dimpotrivă, România dorește să fie un avocat puternic pentru strângerea

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
ca pondere politică în UE. 30 decembrie 2005, Radio România Actualități Regiunea extinsă a Mării Negre: noi idei, o nouă viziune, noi oportunitățitc "Regiunea extinsă a Mării Negre\: noi idei, o nouă viziune, noi oportunități" Odată cu extinderea graduală spre est a comunității euroatlantice, regiunea Mării Negre a revenit în atenție, deși identitatea sa este destul de nedefinită. Regiunea Mării Negre a fost o regiune de frontieră, conectând Europa cu Asia Centrală și Orientul Îndepărtat. Din punct de vedere istoric și geografic, țările aparținând zonei extinse a Mării Negre

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
zonei extinse a Mării Negre - incluzând Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Georgia - au făcut parte din spațiul european politic, cultural, economic și de securitate. Unele țări s-au alăturat recent familiei occidentale, în timp ce altele au puternice aspirații și/sau conexiuni europene și euroatlantice. Pentru toate acestea, ca și pentru cei care se plasează într-un alt cadru de referință, rămâne valabilă întrebarea: „Prin ce este relevantă regiunea Mării Negre pentru comunitatea europeană și euroatlantică?”. Oferirea unui răspuns pare a nu fi o necesitate, așa cum

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
în timp ce altele au puternice aspirații și/sau conexiuni europene și euroatlantice. Pentru toate acestea, ca și pentru cei care se plasează într-un alt cadru de referință, rămâne valabilă întrebarea: „Prin ce este relevantă regiunea Mării Negre pentru comunitatea europeană și euroatlantică?”. Oferirea unui răspuns pare a nu fi o necesitate, așa cum a fost pentru Balcani, după criza din Kosovo. Marea Neagră este atractivă, dat fiind potențialul său neexplorat. În primul rând, prin transformarea sa într-o legătură lipsită de echivoc între Est

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
democratic și stabil, conectat îndeaproape la instituțiile europene, a început deja. NATO și UE sunt prezente în regiune prin statele membre România, Bulgaria și Turcia și își împart responsabilitatea pentru dezvoltarea democratică a regiunii. Îndrumate de aspirațiile lor europene și euroatlantice, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan și Armenia au inițiat programe de reformă cu sprijinul NATO și UE. Federația Rusă este, de asemenea, angajată, în parteneriate speciale cu aceste două organizații, iar noua sa politică la Marea Neagră va trebui să ia în

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
monopolul oferirii unei soluții la preocupările din regiunea Mării Negre. Stabilitatea de lungă durată și în măsură să se autosusțină are nevoie de o nouă viziune, bazată pe regional ownership și pe plusul de valoare oferit de implicarea multiplă europeană și euroatlantică. În acest scop, România intenționează să lanseze un Forum al Mării Negre care să ofere un cadru de dezvoltare unui proces inclusiv și transparent de reflecție și dialog despre regiune și despre viitorul său, reunindu-i pe toți actorii regionali, în

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
eficacitatea acestora, va explora complementaritatea lor și va genera noi idei. Procesul va fi bazat pe un dialog activ și deschis între guvernele și societățile civile ale țărilor din regiune, ca și al instituțiilor, guvernelor și mediilor academice din comunitatea euroatlantică. Regiunea Mării Negre merită o atenție care le este refuzată altor regiuni, cu bine-cunoscutele consecințe. Scopul final al Forumului este de a atrage atenția asupra aspectelor practice ale cooperării în domeniul securității în regiunea Mării Negre și în oferirea unei foi de

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
bine-cunoscutele consecințe. Scopul final al Forumului este de a atrage atenția asupra aspectelor practice ale cooperării în domeniul securității în regiunea Mării Negre și în oferirea unei foi de parcurs pentru realizarea unor mecanisme cu o geometrie variabilă. Instituțiile-cheie europene și euroatlantice au o responsabilitate majoră în sprijinirea reformelor interne și a consolidării democratice în regiune. Recursul la dialogul politic NATO-Rusia și UE-Rusia, ca și dezvoltarea dialogului NATO-UE și NATO-OSCE pe probleme concrete de securitate în regiunea Mării Negre vor aduce o contribuție

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
la fel de surprinși de sensibilitatea deosebită care generează această nervozitate. Aș spune că unul dintre motivele principale, dacă dorim să depășim tentația de a oferi o explicație psihologică, este existența unui nivel extrem de ridicat de așteptare politică în România, pe măsură ce proiectul euroatlantic se apropie de final - un proiect ce a început cu NATO și care se apropie acum de Uniunea Europeană. Această așteptare este generată de semnificația anului 2007, iar tensiunea politică internă amplifică și acordă sensuri diferite oricărei declarații externe referitoare la

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
în organizația mondială. În același timp, România deține, începând cu 2004, calitatea de membru ales în Consiliul de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani. Este o perioadă deosebit de dinamică, cu evoluții determinante pentru destinul nostru european și euroatlantic. Acest mandat oferă țării noastre două dimensiuni de implicare în afacerile globale gestionate de Consiliul de Securitate. Pe de o parte, presupune atribuții de comunicare, mediere sau coordonare în legătură cu temele majore asociate păcii și securității mondiale aflate pe agenda Consiliului

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
recenta reuniune a directorilor politici UE de la Bath (Anglia), România a introdus în discuții acest subiect dintr-o perspectivă care a ajutat la mai buna înțelegere de către participanți a importanței crescânde pe care tema o are în context european și euroatlantic. Canal permanent cu SUA Victor Roncea: Ce se mai aude despre propunerea lui Băsescu făcută către Iușcenko la București? Mihai-Răzvan Ungureanu: Având în vedere interesele noastre comune în rezolvarea conflictului transnistrean, o importantă cale de acțiune o poate reprezenta și

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
SUA ne permite să menținem în permanență un canal deschis de comunicare pe această temă. România și-a afirmat și își menține dorința de a contribui activ la rezolvarea durabilă a situației din Transnistria și la promovarea valorilor europene și euroatlantice în această zonă și înțelege să pună în slujba acestor deziderate modalitățile optime de acțiune și formele de cooperare internațională cele mai adecvate. Victor Roncea: S-a vorbit despre planul UE de a trimite în Transnistria o misiune de monitorizare

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
apropiat, prin începerea activității Delegației Comisiei Europene la Chișinău. Toți acești pași au fost promovați și încurajați de România de-a lungul ultimilor ani, atât în raporturile sale cu Republica Moldova, cât mai ales în raporturile cu partenerii săi europeni și euroatlantici. România este deja un interlocutor credibil, respectat și căutat al structurilor europene și euroatlantice în ce privește vecinătatea estică, deoarece evaluările noastre pe acest spațiu sunt confirmate de realitate. Uniunea Europeană încurajează sprijinirea de către România a parcursului european al Republicii Moldova, transferarea de expertiză

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
promovați și încurajați de România de-a lungul ultimilor ani, atât în raporturile sale cu Republica Moldova, cât mai ales în raporturile cu partenerii săi europeni și euroatlantici. România este deja un interlocutor credibil, respectat și căutat al structurilor europene și euroatlantice în ce privește vecinătatea estică, deoarece evaluările noastre pe acest spațiu sunt confirmate de realitate. Uniunea Europeană încurajează sprijinirea de către România a parcursului european al Republicii Moldova, transferarea de expertiză în domeniul reformelor pentru integrare dinspre București înspre Chișinău și insuflarea de către România a

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
de accent, un accent suplimentar pe Republica Moldova, o atenție, o sensibilitate anume asupra spațiului pontic, o privire mai atentă distribuită spre țările sud-estului european, spre proximitatea noastră regională, dar, în valoare absolută, principial, politica externă este aceeași, o politică orientată euroatlantic, care țintește precis spre obiectivul integrării europene și, bineînțeles, spre parteneriatul strategic cu Washingtonul. Marian Voicu: Spuneți-mi, vă rog, această doctrină enunțată și de președinte, și de dumneavoastră, și de domnul Andrei Pleșu este semnată în fond de cine

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
remarcă vizează lista de priorități a României, dar eu cred că lucrurile au fost foarte clar spuse de la bun început, repetate până la sațietate și de către președinte, și de către premier, și de către ministrul lor de Externe. Prioritatea numărul unu este proiectul euroatlantic. Noi nu am încheiat acest proiect, s-a încheiat, să spunem, partea inițială a redefinirii României în raport cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică. Această chestiune, care este un proces, ce a început în ’97-’98, a continuat cu pași mărunți, unii dintre

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
tensiune, la situații, să uităm că există situații în care securitatea regională poate fi pusă sub semnul întrebării, să nu fim atenți și la opțiunile de construcție a politicii noastre externe pe alți vectori care se leagă complementar de cel euroatlantic. După părerea mea, ar fi un lux în a-ți permite neatenție. Marian Voicu: Pentru a discuta la concret, vă propun să ne referim la Republica Moldova. Domnul Pleșu, referindu-se la aceste obiective, le definea ca fiind tradiționale, însă menționa

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
și înțelegem să fim emoțional legați de transformarea în bine. Emil Hurezeanu: Nu va fi foarte simplu, să nu ne amăgim. Mihai-Răzvan Ungureanu: Evident. Suntem prudenți. Emil Hurezeanu: Pentru că nici administrația de la Kiev nu este încă o epură a idealului euroatlantic, unul dintre aliații din coaliția care a câștigat alegerile în jurul lui Iușcenko e un naționalist din Vest, care are accente înregistrate, consemnate, împotriva minorităților, împotriva minorității românești în orice caz, primul-ministru al domnului Iușcenko, cum bine știm, este o doamnă

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
și a precizat ce anume reprezintă pentru noi interesul: țările caucaziene, țările de la Marea Neagră, zona Balcanică, Rusia, statele contigue graniței noastre, cum este cazul Ucrainei sau al Republicii Moldova. Aceasta pentru a asezona, și eu cred îndeajuns de convingător, proiectul nostru euroatlantic care există, care este puternic, care este oricum în mișcare și care, sperăm, va avea un rezultat fericit. Robert Turcescu: Sună foarte diplomatic, evident. Dar pe mine m-a speriat declarația domnului Călin Popescu-Tăriceanu. Domnul Călin Popescu-Tăriceanu le-a recomandat

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
1996. Nu este voie să uităm ce schimbare a reprezentat acesta în stadiul de atunci al relației bilaterale. România și Ungaria încercau să uite istoria amară de până atunci, iar acest tratat recunoștea, practic, că ambele țări aspiră spre integrarea euroatlantică. Aceasta a fost însemnătatea tratatului în acel moment. Ce s-a întâmplat de atunci? S-a văzut că granița care ne desparte separă două țări care au atâtea interese comune, încât comisia în sine nu mai este deja suficientă. Este

[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]