977 matches
-
general). Ea a ajuns să fie onceptul central În psihologia socială. La rândul ei, U. Șchiopu (1997) arată că termenul de titudine se referă la modalitățile de a reacționa verbal san prin comportamente (latente sau manifeste) În mod personal și evaluativ față de problemele curente de viață, cele legate de onduitele semenilor și cele privind munca, activitățile și produsele personale inclusiv reative, stilul și valoarea lor; d) definiții care relevă Împletirea diferitelor procese și fenomene psihice În cadrul atitudinii. De exemplu, D. Krech
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
real. În general, atitudinea este o modalitate de raportare la o anumită latură a realității, este o manieră relațională. Esențială pentru raportare este Însă nu latura exterioară, comportamentală, ci latura lăuntrică, propriu zis psihică. 3) Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și procese volitive apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă (opinii și onvingeri) și componenta comportamentală exprimată sub forma intenției omportamentale. Atitudinea este definită ca evaluarea globală a „ceva" (persoană/grup de persoane, proces/fenomen) pe o dimensiune continuă de la „defavorabil" la „favorabil". Acest model ste important deoarece
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
idei, de informații pe care un individ le deține În legătură cu persoane, lucruri, situații. În concluzie, atitudinea semnifică un tot psihologic complex și multidimensional, alcătuit dintr-o componentă cognitivă (referitoare la opinii și la convingeri), una afectivă (stări emoționale și preferințe evaluative) și una comportamentală manifestă. Sistemul atitudinal al unei persoane prezintă o organizare și o structură dinamică, fiind, alături de sistemul motivațional și de trăsăturile temperamentale, un vector al conduitei acesteia. Atitudinile au la bază evaluările indivizilor cu privire la caracteristicile obiectelor la care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sociale trebuie să ne referim și la instrumentele pe care le folosește la rândul ei, comunicarea suportivă. Aceasta se concretizează În respectarea câtorva reguli (Rodica M. Cândea, D. Cândea, 1998, 15-16): "Atacarea" problemei și nu a persoanei Exprimarea descriptivă și evaluativă Referire la specific, concret și nu la global, general Validarea interlocutorului recunoașterea importanței lui ca individ, indiferent de opiniile pe care le exprimă sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt eu?”, fiind astfel unul dintre acele aspecte ale conceptelor de sine ale individului care derivă din categoriile sociale de care consideră că aparține (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.5 Stima de sine Stima de sine este componenta evaluativă a sinelui. Este o funcție a distanței dintre sinele ideal și cel perceput. Când sinele perceput se potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de comparație (mai mișto/nașpa, foarte mișto/nașpa, cel mai mișto/nașpa, mișto/nașpa de tot, mișto/nașpa rău), iar, ca variante superlative, cunosc amândouă varianta cu super- atașat, intrând și ele în categoria în continuă lărgire astăzi a adjectivelor evaluative care acceptă adăugarea lui super, uneori, chiar în cascadă - meci super-super-supermișto. 3.2. Adjective nume de culori Unele mai vechi, altele mai recente (formații neologice sau compuse care pot avea structura element străin + element străin, element străin + element românesc, element
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
-În cazul în care vizează cazuri în care sînt implicați minoritari de orice fel, face cunoscută opinia și poziția acestora, deoarece majoritatea cercetărilor prezintă perspectiva majoritarilor. -Este una dintre cele mai utile și mai folosite metode în studiile cu caracter evaluativ (de exemplu, impactul unor reforme curriculare asupra unei/unor instituții educaționale). -Avînd un caracter descriptiv și explicativ, contribuie la studierea unor comportamente, realități greu de măsurat (de exemplu, în studiul unor organizații și instituții în care rețeaua de relații interpersonale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
viitoare). Conform unor clasificări, în această categorie sînt incluse și acele întrebări care își propun să surprindă atitudini, credințe, așteptări ale subiecților, dar considerăm că acest sens este prea larg. Întrebările de cunoștințe incluse în chestionare nu au un scop evaluativ, ci permit caracterizarea unei persoane anchetate. Întrebările de control sau „itemii de minciună” nu conduc la achiziția unor informații propriu zise, ci contribuie la verificarea acurateței cu care un respondent a răspuns la alte întrebări. Exemple: „Cît timp petreceți zilnic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
o fi alta, ce e scris și pentru noi), la fel de adevărat este că poate fi perceput ca rezultat al contaminării cu că noncondițional din asocieri ca mă bucur că, îmi pare rău că, e bine că, e păcat că, serie evaluativă în care (mi-)e indiferent dacă face o figură singulară: (32) Indiferent că ești sau nu fumător, este dificil să te concentrezi opt ore zilnic, la o singură activitate. Oamenii au nevoie de mai multe pauze în timpul zilei de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
din sintagma nominală e relevat de Bally (1951: 278): E un frig......! e de o frumusețe.....!, în care adjectivul "mare" e compensat prin intonație. 8 Pană Dindelegan (2003c: 27-28) prezintă aspectele legate de substantivizarea adjectivelor determinative (individualizatoare/clasificatoare) și calificative (evaluative), semnalând și testele caracteristice pentru statuarea celor două mari clase de termeni. 9 Membrii organizațiilor politice sau reprezentanții orientărilor ideologice sunt, în general, denumiți prin adjective substantivizate: social-democrații, liberalii, conservatorii, islamiștii, radicalii etc. (vezi Stoichițoiu Ichim, 2006a: 275-276). 10 Pană
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
5% și se degajă 44,8 l H2. Se cere compoziția procentuală a aliajului. În structura capacității umane, care se formează prin efectuarea experimentelor de laborator intră trei categorii de comportamente: - anticipative (pregătitoare ale experimentului) - efective (de realizare a experimentului) - evaluative (de analiză a rezultatelor experimentale) Aceste categorii de comportamente impun trei etape distincte, obligatorii fiecărui experiment: • etapa pregătitoare - care constă în introducerea elevului în problemele experimentului, stabilirea motivației teoretice, a condițiilor materiale, formularea unor ipoteze, stabilirea ordinii operațiilor de efectuat
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
rezolutive de care este în stare persoana: informarea minuțioasă asupra „istoricului” problemei, asupra tentativelor altora de a o soluționa, apoi emiterea ipotezelor și verificarea lor mintală sau practică. Pentru parcurgerea cu succes a acestei faze, persoana trebuie să posede: capacități evaluative; deschidere față de experiență; plasticitate memorială; atenție distributivă; manipularea unui bogat material informațional; capacitatea de concentrare; originalitatea gândirii; fluiditate (ușurința și rapiditatea asociațiilor între imagini și idei); capacitatea de concentrare; motivație; deprinderi de muncă disciplinată; rezistență fizică și psihică. Incubația, privită
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
atitudinii, distinct de celelalte. Atitudinea este o structură latentă a personalității care. Deși neobservabilă în mod direct, atitudinea se exprimă în comportamente diferite, fiind o modalitate de raportare la o anumită latură a realității. 3. Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Specifică atitudinii este oscilarea între cei doi poli, ca și reacție afectivă: plăcere - neplăcere, agreabil - dezagreabil. Reacția afectivă de evaluare va fi cu atât mai intensă, cu cât scopul e mai important pentru
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
mari categorii de factori: psihologici, biologici, sociali. J. P. Guillford, analizând creațiile științifice constată că orice capacitate legată indisolubil de creație este definită prin fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, capacitatea de a rezolva probleme, asociativitate, profunzime intelectuală, intuiție, capacitate analitică și evaluativă, aptitudinea de a redefini, de a restructura, de a organiza mai multe elemente pentru a le da o nouă semnificație (după G. Dumitriu, 1999, p.4). toate aceste componente constituie factori de natură intelectuală ai creativității. Principala componentă a creativității
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a principalelor „specializări discursive” ale limbajului natural va face Morris, prin corelarea dimensiunii semnificării cu cea a utilizării, la intersecția cărora se constituie un anumit tip de discurs, ca specializare a limbajului natural (cf. Sălăvăstru, 1995:144): Uzaj Mod Informativ Evaluativ Incitativ Sistemic Designativ Apreciativ Prescriptiv Formativ Științific Mitic Tehnologic Logico- mate- Matic Fictiv Poetic Politic Retoric Legal Moral Religios Gramatical Cosmologic Critic Propagandistic Metafizic Am putea spune, prin urmare, că practica discursivă din orice domeniu cognitiv (fie el științific, filosofic
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a celeilalte persoane. Comunicarea poate fi stânjenită de folosirea unor etichete de genul: Ești un naiv că ai făcut asta... * oferirea de soluții, fie direct prin sfaturile date, fie indirect prin folosirea întrebărilor în mod agresiv sau cu o notă evaluativă. * recurgerea la ordine este un mesaj care are ca efect apariția reacțiilor pasive sau agresive și conduce la scăderea stimei de sine la persoana căreia îi sunt adresate ordinele. * folosirea amenințărilor este o modalitate prin care se transmite mesajul că
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
prin definiție instabile și vulnerabile față de diverse forme de aculturație, persistența lor în timp, ca specie socială, devenind foarte dificilă (Brunton 1989). În aceste context, trebuie să privim existența unui minim de ierarhie socială drept esențială pentru perpetuarea, critică și evaluativă, a informației culturale (Shennan 1996). Problema escaladării complexității la vânători culegători dispune de o relevanță specială pentru orice încercare de extrapolare a modelelor etnografice asupra epocii paleolitice. În această privință, două modele majore domină bibliografia de specialitate: cel al „nevoii
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
unei judecăți de va loare asupra rezultatelor măsurării și adoptării unei decizii fundamentate pe concluziile desprinse din interpretarea și aprecierea rezultatelor. Importanța și rolul său implică cu necesitate regândi rea, transformarea, punerea pe baze noi și flexibile a demer sului evaluativ în învățământul preuniversitar. Formularea actuală a subiectelor la examene trebuie să asigure un echilibru între itemi cu alegere multiplă, răspuns scurt sau de completare, etc. În concepția noului sistem de evaluare o probă de exa men este constituită dintr-un
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
sunt eu?”, fiind astfel unul dintre acele aspecte ale conceptelor de sine ale individului care derivă din categoriile sociale de care consideră că aparține (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.5 Stima de sine Stima de sine este componenta evaluativă a sinelui. Este o funcție a distanței dintre sinele ideal și cel perceput. Când sinele perceput se potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de eficiență socială devine implicit un indice de diagnosticare a competenței profesorului și în același timp un deziderat al perfecționării cadrului didactic, cu atât mai mult cu cât în prezent se cunosc forme de antrenare dirijată a conduitei empatice și evaluative”. II.6. Profilul cadrului didactic din perspectiva competențelor Din perspectiva competențelor pe care trebuie să le posede profesorul din învățământul preuniversitar pentru asigurarea calității educației oferim o reprezentare grafică a acesteia. Cadrul didactic trebuie să posede competențe psiho-pedagogice. Primul pas
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
pe care le prezentăm: Mentorul: oferă o relație de sprijin și perspectivă critică din punct de vedere profesional; oferă o îndrumare profesională concretă; face legătura între teorie și practică; creează modalități organizate pentru însușirea de noi cunoștințe; oferă un feed-back evaluativ încurajator, în condiții lipsite de stress; poate prezenta principiile de bază ale unei activități didactice reușite și sprijină aplicarea lor în practică; trebuie să facă mai mult decât să-i ofere profesorului stagiar simpla mulțumire de sine, dându-i sentimentul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
stimulul provoacă același răspuns în condiții similare. Iată de ce și în cazul unei rezolvări cu reușită a unui conflict trebuie neapărat să apreciem pozitiv atitudinea participanților în conflict. Din punct de vedere psihologic, întărirea este o trăire intensă la reacția evaluativă a rezultatului comportării. Din punct de vedere pedagogic, intarirea nu este altceva decat aprecierea pozitiva a unei atitudini din partea mediatorului sau a comportamentului participantilor în conflict. B.Bazele metodice ale evaluării în cadrul rezolvării conflictului : Evaluarea este compusă din trei procese
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
asimilează figura institutorului cu a tatălui și are anxietate de performanță și, pe măsură ce acesta insistă sau îl pedepsește pentru neîndeplinirea sarcinilor, elevul are tendința de a se închide în sine din ce în ce mai mult, de a evita situațiile evaluative și de a-i scădea motivația pentru școală. Obiective generale de intervenție: stabilirea unei relații bune institutor-elev; îmbunătățirea stimei de sine a elevului; îmbunătățirea performanțelor școlare și a implicării elevului la ore. Intervenții: Se impun măsuri la nivelele: - La nivel
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și densitate), iar prezentarea noului conținut apare sub forma unor situații problemă în cadrul acestor secvențe. În acest tip de activități, obținerea feed-back-ului rezultă din aprecierea: - calității și volumului exercițiilor aplicative efectuate de copii; - gradului de rezolvare a sarcinilor în probele evaluative; - capacității de transfer a cunoștințelor și deprinderilor dovedite în rezolvarea situațiilor problemă. În activitățile matematice de sistematizare și verificare, reactualizarea și obținerea performanței sunt dominante și asigură calitatea activității. Eficiența este probată prin evaluări de tip sumativ și rezultatele dau
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]