4,693 matches
-
își propusese, în urmă cu ani, adică să înlăture clișeele mortificante privitoare la Eminescu, să refacă figura poetului național prin debarasare de poncife și sentimentalism, cartea aceasta izbutește cu asupra de măsură. E roman, e document istoric și critic, este evocarea complexă a unei lumi. Demitizează reclădind totuși un mit. Unul eliberat din strânsoarea clișeelor și a locurilor comune.
Despre Eminescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3914_a_5239]
-
de oficiul judecății estetice le micșorează pofta discriminărilor abstracte. La Mircea A. Diaconu judecata de gust e dublată de o fină intuire a spiritului epocii, numai că intuiția e mereu ținută sub pragul unei empatii care să meargă pînă la evocarea temperaturii perioadei. De aceea cartea nu evocă o epocă, ci doar o descrie lapidar prin enumerarea unor însușiri ce țin de paideuma timpului, adică de suflul ideilor ce treceau prin eter. Restul e comentariu critic în marginea operei celor trei
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
sa l-a destinat exprimării aulice, stilului nobil, poemelor patetice. Asemenea valori purtate de alexandrin l-au atras instinctiv și pe Dosoftei în momentele cînd Psaltirea în versuri abordează tonul solemn. Unul dintre punctele cele mai înalte ale operei, momentul evocării judecății din urmă, îmbracă acest tip de vers, care dobîndise deja reputație europeană. „Cînd va veni mare valea de plînsoare, Cînd Domnul va face giudeț și strînsoare, Cînd va-mpărțî Domnul dar și bunătate, Cînd va da certare celor cu păcate
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
uite, zice ea, 49 de euro până la Zürich. Ce zici? -Știu eu ce să zic ? Ce să fac la Zürich?”, zice el. E reactualizarea, pe viu, a unei vechi glume evreiești. Convorbirea dintre Mircea Ivănescu și Gabriel Liiceanu începe cu evocarea de către primul a felului cum a fost receptată vestea morții lui Stalin la noi. Nu-mi amintesc primul moment. Sigur sunt că, din familie „reacționară” fiind, m-am bucurat. Îmi amintesc însă bine mitingul de doliu, la liceu. La Clasic
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4311_a_5636]
-
de raportare a autorului la fenomenul existenței, cu tot ceea ce implică acest lucru. Dar dincolo de multitudinea uneori deconcertantă a temelor, ideilor sau motivelor care compun textura complexă a cărții, pot fi identificate câteva dimensiuni tematice dominante, prin amploare și recurență: evocarea copilăriei și a primei tinereți, imaginea Mamei înainte și după trecerea sa în eternitate și, pe întinderea întregului volum, critica fără menajamente a societății românești apărute din nebuloasa evenimentelor petrecute în decembrie 1989. Pentru autor, anii copilăriei și ai adolescenței
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
cu însemnarea care înregistrează lapidar faptele: „Azi, 10 mai 2008, la ora 9,20 dimineața, Mama s-a stins în chinuri grele la spital, pe patul de suferință în care, complet intubată, a agonizat aproape o lună” (p. 121). Pe parcursul evocării, autorul scoate de la sertar vechi scrisori adresate Mamei în frageda copilărie, realizând astfel o recuperare a acelor ani și o redesenare a profilului matern cu ochii de altădată ai copilului inocent (p. 123-125). Un dramatism special concentrează capitolul Moartea unei
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
Pillat e un degustător, nu un judecător. Un spectator onest și rafinat, nu un actor cu pretenții critice. Intuițiile lui sînt sigure, dar lipsesc schemele prin care să-și apere intuițiile. Nu întîmplător cele mai reușite pagini din volum cuprind evocări și portrete inspirate de fotografii. Paginile despre Ion Pillat, Topîrceanu sau Gala Galaction, despre Ovid Densușianu sau Brătescu-Voinești rezistă tocmai prin farmecul scoaterii din latență a unor epoci stinse, și mai puțin prin acuratețea judecății critice. Pillat e un sentimental
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
e de istoric și exeget, ci de romancier get-beget, pot fi luate drept căi de a ridica temperatura prefeței, mă- rindu-i tensiunea și înviorîndu-i ritmul. Altminteri, George Ardeleanu se vrea apărătorul unei cauze pierdute din capul locului. Alături de paginile de evocare, ce atrage în volum sunt filele de corespondență, mai ales cele trei epistole către G. Călinescu, din care reiese cît de importantă i-a fost, în formarea intelectuală, întîlnirea cu funambulescul și irepetabilul critic, de la care însă nu a știut
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
care îl respirăm. Și cum comunitatea din Freiburg șia ales ca ritm de existență întîlnirea periodică la Institutul Român de pe malul Dreisamului, Mihai Neagu a ținut aici, între 1993 și 2011, numeroase conferințe inspirate de lectura unei cărți sau de evocarea unui intelectual. Culegerea ieșită din strîngerea lor între coperți a dat naștere celor două volume de față: Conferințe freiburgheze și alte scrieri. Senzația de bază e că în Mihai Neagu găsești un intelectual pe care Germania l-a macerat exact
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
autorul Istoriei literaturii române de azi pe mîine. Al doilea parametru privește excesul de umor culminînd în poante care vin în discrepanță cu aerul, deseori sumbru, al întîmplărilor evocate. Drama nu e gluma în sine, ci nepotrivirea ei la psihologia evocării, cititorul trăind cu impresia că nici o faptă nu e pînă într-atît de rea ca să nu-i înlesnească autorului o tresărire mucalită. Chiar inteligente, glumele coboară ținuta expunerii apropiind-o de frivolitate, pesemne ultimul lucru pe care și l-ar fi
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
evenimentele petrecute în Austro-Ungaria, Italia, Cehia, Ungaria, Iugoslavia, URSS, a locuit în mai toată Europa, de la la Viena și Paris pînă la Brno, Leningrad și în Siberia etc., a cunoscut mărirea nomenklaturistului și mizeria pușcăriașului ori disperarea condamnatului la moarte. Evocarea din revista 22 este centrată pe extraordinara sa experiență sovietică. Ciliga a petrecut zece ani în Uniunea Sovietică, între 1926 și 1936 și a scris o carte devenită celebră: „Dix ans au pays du mensonge déconcertant” (Editions Champ Libre, Paris
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4279_a_5604]
-
această perspectivă, cumva generalizatoare, o formă a lui Dinu Pillat de a-și face pierdută, în mulțime, propria admirație fără rest? Improbabil. Panoramarea pe care-o instrumentează e plauzibilă. Dacă e să găsim undeva un asemenea quiproquo, este într-o evocare a poetului Valeriu Ciobanu (fiul istoricului literar Ștefan Ciobanu), și el cercetător, de la un moment încolo, la Institutul de Istorie Literară și Folclor. Empatia cu care Dinu Pillat scrie despre acesta dezvăluie mai mult decât o simplă afecțiune colegială: „Omul
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
cultura română, în sfârșit, Eminescu reprezintă forma amplificată și nuanțată (publicată în cele din urmă ca prefață la ediția a doua din Visul chimeric) a mai vechiului Fapte, din, probabil, cel mai celebru număr al vechii Dileme. Se adaugă câteva evocări ale unor scriitori dispăruți, preluate, dacă nu mă înșală memoria, din Evenimentul zilei (Mariana Marin, Ion Stratan, Gheorghe Crăciun, Alex Leo Șerban Mircea Horia Simionescu). Despre cel din urmă, de fapt, Mircea Cărtărescu scrie mai mult decât o scrisoare de
Jocuri, vitrine, strategii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4469_a_5794]
-
matematic românesc în Școlile Blajului de la înființare până la Marea Unire”. Și-au unit eforturile documentare în realizarea acestei frumoase și utile lucrări: „Liceeni ...odinioară”, ce amintește prin titlu de romanul autobiografic al lui Ion Agârbiceanu, „Licean... odinioară”, cea mai bună evocare literară consacrată Școlilor Blajului. Cartea profesorilor albaiulieni, Ironim Muntean și Ioan Todor este însă una documentară, alcătuită dintr-o suită de medalioane literare sau fișe bio-bliografice în care se prezintă absolvenți eminenți ai liceului bălgrădean înființat după Marea Unire. Este
Cartea de vizită a unui liceu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/4476_a_5801]
-
tine te iubesc. Dar sunt mai/ neliniștit, tu ai găsit alt/ tunel de ieșire decât mine, care să te readucă pe lumea/ asta cu picioarele pe pământ...” De semnalat ni se pare și eseul lui Al. Cistelecan Neveste simboliste, o evocare a poetei Claudia Millian, „precoce și la scris poezie, nu doar la măritiș”. Un amplu grupaj cuprinde texte ale romancierilor participanți la ediția din acest an a Colocviul romanului românesc: Radu Aldulescu, Gabriel Chifu, Petru Cimpoeșu, Nichita Danilov, Horia Gârbea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4482_a_5807]
-
ambianța familială (părinți, bunici, unchi, mătuși, fiica și nepoata, prietene din copilărie), cu ecouri din lectură, punctate pe alocuri cu nume de scriitori și filozofi (Platon,Eminescu, Blaga, Labiș, Nichita Stănescu, Basarab Nicolescu, Mircea Ciobanul, Emil Brumaru, Marian Papahagi), cu evocări de mobilier vechi, de vitrine, de candelabre, cu fel și fel de componente ale unui Paradis arhaic, reverii și fantazări învăluite în nostalgii și reflecții melancolice. Principalul laitmotiv al lirismului meditativ e timpul. Timpul individual, străbătut, din perspectiva prezentului, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
nici un fel de prescripții sau restricții, prin indicarea prealabilă a unor categorii de informații pe care profesorul le așteaptă de la elevi. În acest caz este vorba despre un ciorchine semidirijat. Tehnica ciorchinelui poate fi folosită în special în faza de evocare dar și în cele de realizarea sensului și de reflecție. În etapa de reflecție se utilizează adesea ciorchinele revizuit, în care elevii sunt ghidați, prin intermediul unor întrebări, în gruparea informațiilor în funcție de anumite criterii. Prin aceasta se fixează mai bine ideile
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Prin aceasta se fixează mai bine ideile și se structurează informațiile facilitându-se reținerea și înțelegerea lor. Adesea poate rezulta un ciorchine cu mai mulți sateliți. Tehnica Știu / Vreau să știu / Am învățat Este utilizată cu precădere în faza de evocare dar și în cea de realizare a sensului, fiind o modalitate de conștientizare, de către elevi, a ceea ce știu sau cred că știu referitor la un subiect, o problemă și totodată, a ceea ce nu știu (sau nu sunt siguri că știuă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și totodată, a ceea ce nu știu (sau nu sunt siguri că știuă și ar dori să știe /să învețe. Propusă de Donna Ogle în 1986, metoda a devenit pentru unii autori model fundamental de structurare a lecției, proiectată pe fazele Evocare/ Realizarea sensului/Reflecție, întrucât secvențele constitutive se regăsesc în aceste etape. Concret, ea are la bază realizarea de către elevi a unei reprezentări grafice în forma unui tabel cu trei coloane, ce va fi completat în cele trei faze ale lecției
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
are la bază realizarea de către elevi a unei reprezentări grafice în forma unui tabel cu trei coloane, ce va fi completat în cele trei faze ale lecției: ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT Procedeul este relativ simplu. În faza de evocare, elevilor li se cere să inventarieze - procedând individual, prin discuții în perechi sau în grup - ideile pe care consideră că le dețin cu privire la subiectul/tema investigației ce va urma; aceste idei sunt notate în rubrica ,,Știu". Totodată ei notează și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
chi nasce il di natale"pentru că totul este deșertăciune, durere și apunere. Georg Trakl semnează una din cele mai tragice poezii oglindind suferința metafizică La Eminescu, suferința apare sub cele mai felurite hipostaze. Ea începe încă din prima tinerețe cu evocarea morții copilei de la Ipotești, în Mortua est! injustiție cosmică ducând la negarea de către poet a oricărui sens și a însuși creatorului. Această suferință metafizică va marca întreaga viață pe poet, așa cum a remarcat cu multă subtilitate Svetlana Paleologu Matta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nevoie de a deschide ochii spre cer, de a ridica mâinile, de a merge la templu, ci de o lumină intelectuală, care vede dumnezeirea în sine însăși, suflet din suflet, viață din viață, esență din esență." De observat că, în afară de evocarea pasării Phoenix, versul lui Bruno, " Sunt de ajuns valurile oceanului să stingă ardoarea acestor flăcări?" este analog celor din Odă (în metru antic) eminesciană: "Focul meu a-l stinge nu pot / Cu toate apele mării". În lumina viziunii lui Giordano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
2004. Despre autor: Svetlana Paleologu Matta George Popa In extasis mentis, Panfilius, 2012. Vasile Diacon George Popa Homo universalis, Panfilius, 2012. Umanistul George Popa Omagiu, Panfilius, 2013. În colecția EFIGII au apărut: Maria CHEȚAN Ștefan Aug. Doinaș Ipostaze ale operei: evocări, proză, teatru, aforisme Carmen-Ecaterina CIOBÂCĂ Lucian Blaga et ses versions en français: figures de style et traduction Dumitru LAVRIC De la ultimul fanariot la ultimul Caragiale Maria OCTAVIAN PAVNOTESCU O viziune a poeziei Alina-Iuliana POPESCU O poetică a deconstrucției. Neomodernismul: Ana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
surprinzătoare a mitului; căci eroii sunt în mod material prezenți pe scenă. Unele personaje sunt suprimate, altele sunt introduse din necesități de coerență sau de construcție a acțiunii dramatice; la fel, unele episoade considerate atroce sunt uneori abordate prin intermediul unor evocări lirice (de exemplu, festinul unui copil servit la masă unuia dintre părinții săiă. În Iliada și Odiseea se găsesc teme și imagini în jurul cărora se va cristaliza sensul tragic a trei milenii de poezie. După Aristotel, „tragediile cele mai izbutite
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
f??? b? trâne?e ?i al vie?îi f??? de moarte, tot universul se umple de lumina lunii ?i de frumuse?ea basmelor. Spectacolul r???ritului magic al lunii uime?te Întotdeauna prin sublima frumuse? e, prin for?a de evocare ?i sugestie a unei atmosfere ce eman? misterul, vraja unei lumi pe care numai fantezia eminescian? o putea crea. În prima parte a poemului „ ??lin -file din poveste " de exemplu, razele ro?iatice ale lunii ce se ivesc pe cer
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]