1,048 matches
-
origini evreiești. Bunicul său pe linie paternă este evreu, în vreme ce bunica e evreică. Părinții mamei lui sunt protestanți. Richard Wurmbrand e cel mai mare dintre cei patru băieți ai unei familii de evrei. Și soția sa, Sabrina, a fost tot evreică, pierzându-și părinții, două surori și un frate în lagărele naziste. Convertirea "Convertiții sunt incomozi". (Bernanos) În ceea ce privește convertirea celor trei se impun unele nuanțări. Procesul însuși de convertire al fiecăruia dintre ei e diferit de al celorlalți doi. Spre exemplu
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
un peisaj încântător, dar pe care nu-l vede... Trebuie să vină orășeanul, "veneticul", ca să descopere frumusețea peisajului respectiv. Da, e un apanaj al convertitului, îl găsim și în zilele noastre, spre exemplu, la Maica Ecaterina (Monica Fermo): tot o evreică venită la creștinism. A.S.: Jurnalul se deschide cu acel citat din Evanghelia după Marcu, capitolul 9, versetul 24: "Cred Doamne, ajută necredinței mele". Steinhardt mărturisește că acest verset stă deasupra oricărui alt citat scripturistic... R.D.M.: Neîndoielnic. Pot subscrie integral la
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
a ceva ne-obișnuit și căruia nu i te poți opune (das Damonische); 2) iubirea ca "posibilitatea cea mai bogată a ființei umane", de vreme ce iubirea e spovedanie, povară, dar și dăruire (vezi pilda de adorație întrupată de Hannah, care, deși evreică, e în stare să treacă peste opțiunea politică a lui Heidegger de la sfârșitul anului 1933, revenind după două decenii în Germania din SUA, ca și hipnotizată de dorul filosofului, și acceptând până și o întâlnire ofensatoare pentru ea cu soția
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
convingerile politice ale celor două doamne: Elfride Heidegger, o nazistă incurabilă și fanatică din cauza căreia naivul și credulul filozof fusese atras într-o aventură politică pe care el de fapt nu și-o dorise defel, și Hannah Arendt, o intelectuală evreică răzbunătoare a cărui intransigență ideologică o supune pe biata Elfride unor ședinte de veritabilă tortură psihică. Fiecare îi reproșează celeilalte efectul malefic pe care l-a avut asupra lui Heidegger, cum tot astfel fiecare pretinde că prezența ei a avut
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
mama lui Lars von Trier i-a mărturisit pe patul de moarte că bărbatul pe care regizorul îl credea părintele sau nu era de fapt tatăl său adevărat, notează Reuters). Apoi am cunoscut-o pe Susanne Bier (regizoare daneză și evreica) și deodată nu mai eram așa de fericit că sunt evreu. Nu, asta a fost o glumă, scuze (...) Dar s-a dovedit că nu eram evreu... și chiar dacă aș fi fost evreu, aș fi fost unul de mâna a doua
Lars Von Trier, persona non grata la Festivalul de film de la Cannes, dupa ce şi-a declarat "simpatia" faţă de Adolf Hitler () [Corola-journal/Journalistic/69978_a_71303]
-
fi procopsit țara cu un moștenitor. Ceea ce oricum nu ne-a folosit prea mult, se pare, întrucît întreaga dinastie Hohenzollern nu a fost, după Kaplan, decît o aliniere de incompetenți sau mediocri în cel mai bun caz. Elena Lupescu, curtezana evreică forțată de nevoia supraviețuirii să-și croiască drumul din dormitor în dormitor pînă în patul regelui, este, pentru Kaplan, un simbol al României înseși: încolțită de pericole, singura soluție pe care o descoperă e una profund imorală (fapt concretizat acut
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
a terminat, i-a spus maiorului că doi dintre ei trebuiau operați pe loc, ceilalți puteau fi transportați la Constanța, la spital, dacă avea cine să-i amputeze imediat. Lea nu îndrăznea să se atingă de cei doi. Ca doctoriță evreică n-avea voie să trateze decît evrei. Atît i-ar fi trebuit, dacă le tăia picioarele celor doi soldați și vreunul dintre ei ar fi acuzat-o că îl amputase degeaba. Era o ipoteză, a acceptat Scipion. Dar dacă el
Anestezie locală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7353_a_8678]
-
teoretică, pentru simplul motiv că nu se poate stabili o imagine a ceea ce am numit . Cînd încercăm să dăm contur unei astfel de imagini, apelăm inevitabil la aproximări, uniformizări, clișeizări. Rezultatul nu poate fi decît o altă ipostază a ." Femeia evreică e un adevărat magnet pentru prejudecăți, de data asta mai degrabă pozitive. Ovreicuța pare să fie în mentalul popular întotdeauna o femeie frumoasă, dorită pentru erotismul ei accentuat și exotic; iubește foarte mult bijuteriile din aur și mătasea, e o
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
popular întotdeauna o femeie frumoasă, dorită pentru erotismul ei accentuat și exotic; iubește foarte mult bijuteriile din aur și mătasea, e o bună dansatoare și o nevastă chibzuită. în general "persoane discriminate negativ din punct de vedere social (negrese, țigănci, evreice etc.) sînt discriminate pozitiv din punct de vedere sexual". Dar pentru că "nu se cade pravoslavnicului să se împreune cu femeia eretică", însurătoarea cu o jidoavcă era "de ocară" în comunitatea tradițională. De aici potențialul dramatic al unei astfel de iubiri
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
oameni care au suferit o viață întreagă de superstiția ploii li se spune acum că, în realitate, ploaia este cel mai benefic fenomen al naturii. "Ploaia este zeflemisită și înjosită, este eleva stingheră din curtea școlii, copilul străzii, palestiniana sau evreica. Ea este dată la o parte. Îmi place pentru că displace majorității. Ploaia este pusă pe aceeași treaptă cu fărădelegile, sărăcia și bolile. Alături de tot ce e urît sau negru, ea simbolizează răul. Dezgustul de ploaie ascunde o ură față de cei
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
figurile unor indivizi foarte vii, fiecare cu personalitatea sa compusă din fațete adesea contradictorii, de la dramaturgul Orăscu, conformist din interes, dar inteligent, lucid și uneori primejdios de slobod la gură (fecior de valet de casă mare, era căsătorit cu o evreică, fiica foștilor stăpîni, pe care o înșeală pe toate drumurile deși continuă să o iubească) pînă la tînăra libertină Ursula, care devine în final o mamă perfectă, sau nimfomana și cinica Melanie, capabilă și ea de schimbări imprevizibile de conduită
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
Multe din trăsăturile de caracter ale acestor femei sînt dealtfel explicate (justificate) pe parcurs prin datele lor existențiale: copilării dificile, lipsite de securitate și dragoste maternă (Ursula, Melanie), trecerea de la o stare materială prosperă la una de privațiuni și greutăți (evreica Miriam, singura eroină spre care pare să se îndrepte simpatia neprecupețită a autorului, dar care are și ea, uneori, reacții brutale, de incomprehensiune, față de fiul ei, Matei). Iată cum un roman social devine în același timp, aș zice, și unul
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
Curechi, care la București înseamnă varză. Numele de Nora aparține de fapt fostei amante a tatălui eroinei, cerut cu insistență de acesta să fie dat fetiței sale, caz clasic de psihanaliză ce poate fi exploatat. Fosta amantă este pe jumătate evreică și va juca un rol de seamă în formarea eroinei principale. Există totuși o măruntă diferență grafică, Nora, fiind unguroaică, semnează numele cu h la urmă, numele de familie fiind Horvath, tot cu h. Acest h conține de fapt o
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
până la întoarcerea în România. Norah este foarte cochetă și feminină. Face baie în fiecare zi, se fardează, se parfumează, stricând-o și pe fetiță care va ajunge la rândul ei o cochetă, defectul principal. Fosta amantă a tatălui e o evreică foarte rafinată și inteligentă, nu ca mama adevărată, Iosana, care a rămas o țărancă primitivă. Din partea micuței Nora, afecțiunea ce o poartă omonimei mai mari e ca o încercare de câștigare a unei identități noi, care, social, să-i convină
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
în Occident, Țehnovițer s-a schimbat radical: a devenit dintr-odată un patriot evreu, mândru, înțelept și cam arogant. Se întâlnea cu reprezentanți ai diferitelor organizații evreiești, purta o stea în cinci colțuri și visa să se însoare cu o evreică. Țehnovițer și-a îndeplinit cu conștiinciozitate angajamentele căsătoriei convenționale. El și-a adus soția în Occident, iar Marusea a suportat toate cheltuielile și chiar i-a cumpărat o valiză. Curând urmau să se despartă. Țehnovițer pleca cu avionul în Israel
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
inadeziune și suspiciune la adresa culturii socialiste, a culturii naționale." Și încă ceva: în același document incriminator, în caracterizările făcute aproape tuturor redactorilor și colaboratorilor, mereu se menționează, ca argument agravant: "filosemit", "conectat la cercurile de influență semite", "căsătorit cu o evreică", "generatorul politicii filosemite" sau: "Paginile externe - selecție și prezentare dominate de snobism și filosemitism". Dar astea au fost ieri, poate cineva replica, pe când azi... Azi, adică în acești ultimi zece ani, România literară nu a făcut altceva decât să continue
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
niciodată cu adevărat. În plus, a suferit mult și din cauza a două drame personale. În vara lui 1960, a reușit în sfârșit să se întâlnească, la Zürich, cu Nelly Sachs (Nobelul pentru Literatură, 1966), cu care coresponda de mulți ani. Evreică stabilită la Berlin și apoi exilată la Stockholm începând din 1940, aceasta face pentru prima dată o călătorie în afara Suediei, încheiată cu un scurt sejur parizian acasă la familia Celan. După întoarcerea la Stockholm, face o criză care-i pune
Elegie valaisană a lui Paul Celan și România by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/4883_a_6208]
-
nou privirea asupra acestei personalități, aș spune, rară, din teatrul românesc. Cu Roșe, asadar. Cu Roșe sub pămîntul trepidant al realității, în pîntecele ei, sub Calea Victoriei (victoria cui?), am parcurs povestea unei femei, destinul ei contorsionat, cumplit, incredibil, povestea unei evreice care traversează un secol complicat, plin de violență, de pătimi și spirit revanșard, de războaie, atentate, crime: secolul XX. Întîmplarea, fericită pentru mine, a făcut să văd astă-primăvară și debutul acestui proiect. O lectură, de fapt, care m-a tulburat
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
spus că a murit și el, dincolo de pelerinajele spre Europa, Israel, Palestina, America. Să revin. Ce era tulburător și părea că nu încape în spațiul de la Teatrul Act era povestea în sine a unei femei, si nu neapărat a unei evreice, o poveste a unei vieți tumultoase, plină peste măsură de încercări și suferințe, de fapte cumplite, împovărătoare, de rigori, de credințe, de dibuci, de o fugă fără sfîrșit de ceva, de cineva, de salturi și acrobații în și pește identități
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
de-al doilea ciclu de convorbiri (1977) cu Claude Bonnefoy (apărut recent, în buna traducere a d-nei Simona Cioculescu, la Editură Humanitas) Eugen Ionesco, întrebat, începe prin a evocă mediul bucureștean. Se născuse în România, dintr-o căsătorie mixtă (o evreica și un ofițer român), apoi plecase în Franța, unde a stat pînă la 13 ani, absolvind, acolo, școala primară (bunicii materni locuiau în Franța). S-a înapoiat, la această vîrstă fragedă, în România, unde a invatat românește și a absolvit
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
Iordachescu Ionut Un doctor belgian a refuzat să trateze o evreică, spunându-i să meargă în Fâșia Gaza pentru a scăpa de durere. Presa israeliană scrie că antisemitismul se intensifcă în Europa, în special în țări precum Franța și Belgia, acolo unde un atacator a ucis recent patru civili nevinovați într-
Femeie refuzată de doctor pentru că e evreică: Du-te în Gaza să te vindeci by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82091_a_83416]
-
În urmă cu două săptămâni, o cafenea belgiană a lipit pe geamul de la intrare un afiș pe care scria "Interzis evreilor". JTA relatează că în Belgia apar din ce în ce mai multe incidente antisemite. Ultimul dintre acestea o are ca protagonistă pe o evreică suferindă de o coastă ruptă. În loc să o consulte pe femeie, un doctor belgian i-a recomandat "să viziteze Gaza" pentru a-și alina durerile. Fiul femeii a sunat la numărul de urgență la ora locală 23:00. Doctorul a răspuns
Femeie refuzată de doctor pentru că e evreică: Du-te în Gaza să te vindeci by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82091_a_83416]
-
interpreta lui pe lînga soț. Cum acesta angrenat în viața politică, se voia ministru, Ceaur găsește că inițiativa parohului (la care, efectiv, ține) ar putea deveni un util mijloc propagandistic. Roxana, și ea mult dăruita proiectului, avea o bună prietenă, evreica Debora, fiica unui cunoscut bancher. Prin stăruința Deborei, tatăl ei, proprietarul unui întins teren în cartier, îl donează, cu acte în regulă, pentru înălțarea proiectatului edificiu. Cu mare pompă, regizată politic, se pun temeliile catedralei (mănăstirea laică fiind amînată pentru
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
sunt de fapt frustratele sânului matern, împingând sublimarea până la absolut sau până la vid. Evita Peròn, Mahatma Gandhi și Madonna sunt întruchipările unei socialități moderne, eclectice, New Age. Sfințenia și stigmatele ca un posibil delict de conversie. Catherine Clément e o evreică atee care călătorește în Africa și India și face antropologie culturală și proză bună. Iulia Kristeva e ortodoxă libercugetătoare și profesează un creștinism soft, literar, și psihanaliză. Corespondența dintre cele două femei inteligente despre restul femeilor excepționale ale lumii este
Despre psihanaliză și sfinți by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15492_a_16817]
-
avut loc în vechea sală a Conservatorului de muzică, unde de altfel se dădeau toate concertele soliștilor. O sală nesimpatică și un pian Steinway mediocru, care cu greu l-am găsit într-un magazin de muzică ținut de o metresă evreică a prințului Lubomirski. De altfel pe scenăse mai aflau încă alte 3 piane de concert, unul mai prost ca altul. Bunii mei prieteni Brzezinski au fost cât se poate de drăguți cu mine, așa că am plecat din Varșovia și de
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]