1,036 matches
-
juvaeruri, la unele cu adevărat de preț. La multe din ele se văd brățări de filigrane și paftale, cu mare meșteșug lucrate de harnicile și măestrele mâini ale argintarilor și aurarilor aromâni olimpiani [...]. Mai nu se vede pe stradele Salonicului evreică care să nu aibă și ceva mătasă pe ea, măcar brâul, dacă nu poate mai mult. Evreicele bogate, Însă, sunt În toate zilele săptămânii Îmbrăcate În rochii de mătasă de mai multe culori” <endnote id="(258, p. 576)"/>. După cum se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
paftale, cu mare meșteșug lucrate de harnicile și măestrele mâini ale argintarilor și aurarilor aromâni olimpiani [...]. Mai nu se vede pe stradele Salonicului evreică care să nu aibă și ceva mătasă pe ea, măcar brâul, dacă nu poate mai mult. Evreicele bogate, Însă, sunt În toate zilele săptămânii Îmbrăcate În rochii de mătasă de mai multe culori” <endnote id="(258, p. 576)"/>. După cum se vede, În urmă cu vreo două-trei secole, unul dintre elementele esențiale ale eleganței femeilor evreice (și nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai mult. Evreicele bogate, Însă, sunt În toate zilele săptămânii Îmbrăcate În rochii de mătasă de mai multe culori” <endnote id="(258, p. 576)"/>. După cum se vede, În urmă cu vreo două-trei secole, unul dintre elementele esențiale ale eleganței femeilor evreice (și nu numai) era mătasea. Or, În secolele XVII-XIX, mătasea naturală era foarte scumpă, fiind adusă din Orient sau de la marile iarmaroace occidentale (de exemplu, Leipzig/Lipsca, cu marfă importată de comercianții „lipscani”). Într-o listă de prețuri maximale, stabilită
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Un personaj din romanul Orbitor. Aripa dreaptă, Miriam „israelita”, se apucă pe la jumătatea secolului al XIX-lea, Într-un sat din Banat, să crească viermi de mătase, „meșteșug cu totul necunoscut În acele locuri” <endnote id="(854, III, p. 346)"/>. Evreica (ne)virtuoasă De regulă, clișeul referitor la frumusețea evreicelor era asociat cu cel referitor la virtutea lor. Iuliu Barasch scria despre credința evreicelor din Galiția „Într-o castitate unică și neprihănită” (sic !) <endnote id="(194)"/>. Într-o snoavă populară, Ruhălă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se apucă pe la jumătatea secolului al XIX-lea, Într-un sat din Banat, să crească viermi de mătase, „meșteșug cu totul necunoscut În acele locuri” <endnote id="(854, III, p. 346)"/>. Evreica (ne)virtuoasă De regulă, clișeul referitor la frumusețea evreicelor era asociat cu cel referitor la virtutea lor. Iuliu Barasch scria despre credința evreicelor din Galiția „Într-o castitate unică și neprihănită” (sic !) <endnote id="(194)"/>. Într-o snoavă populară, Ruhălă și Mesia, publicată În 1858, se spunea că „Ruhălă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crească viermi de mătase, „meșteșug cu totul necunoscut În acele locuri” <endnote id="(854, III, p. 346)"/>. Evreica (ne)virtuoasă De regulă, clișeul referitor la frumusețea evreicelor era asociat cu cel referitor la virtutea lor. Iuliu Barasch scria despre credința evreicelor din Galiția „Într-o castitate unică și neprihănită” (sic !) <endnote id="(194)"/>. Într-o snoavă populară, Ruhălă și Mesia, publicată În 1858, se spunea că „Ruhălă era prea frumoasă pentru ca să nu fie și virtuoasă, cu toate că acesta este un sentiment care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1858, se spunea că „Ruhălă era prea frumoasă pentru ca să nu fie și virtuoasă, cu toate că acesta este un sentiment care numai de fiicele Ierusalimului se cultivă” <endnote id="(3, p. 55)"/>. Stabilitatea cuplurilor familiale evreiești și proverbiala fidelitate a nevestele evreice au Întreținut această legendă. Iată un tablou idilic zugrăvit de un publicist român În 1885 : „Fata de jidan la 14 ani este femeie În toată puterea cuvântului și În stare să ție casa. Este totdeauna la treabă, n’are gândul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="" (481, pp. 241-246)/>. O pedeapsă relativ ușoară, având În vedere faptul că adulterul și desfrânarea sexuală erau pedepsite cu moartea atât În epoca veterotestamentară (Leviticul 20, 10), cât și În epoca neotestamentară (Ioan 8, 5). Totuși, nu Întotdeauna frumusețea evreicelor era dublată de bunăstare și, câteodată - În caz de sărăcie -, putea să aibă de suferit și virtutea lor. Unul dintre efectele secundare ale acestui fenomen a fost și prostituția organizată În rândul evreicelor sărace. „Prostituția e feminismul claselor de jos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ioan 8, 5). Totuși, nu Întotdeauna frumusețea evreicelor era dublată de bunăstare și, câteodată - În caz de sărăcie -, putea să aibă de suferit și virtutea lor. Unul dintre efectele secundare ale acestui fenomen a fost și prostituția organizată În rândul evreicelor sărace. „Prostituția e feminismul claselor de jos” - spunea Mihai Ralea În 1926 <endnote id="(226, p. 178)"/>. În a doua jumătate a secolului al XIX- lea, În marile orașe din spațiul german, mai ales În Viena, erau destul de multe prostituate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sărace. „Prostituția e feminismul claselor de jos” - spunea Mihai Ralea În 1926 <endnote id="(226, p. 178)"/>. În a doua jumătate a secolului al XIX- lea, În marile orașe din spațiul german, mai ales În Viena, erau destul de multe prostituate evreice, venite În special din Bucovina și Galiția (regiuni cunoscute pentru numărul mare de evrei săraci, așa-numiții Ostjuden). Acest „trafic cu femei” - organizat, se pare, de proxeneți la rândul lor evrei - a declanșat o Întreagă campanie politică și de presă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rândul lor evrei - a declanșat o Întreagă campanie politică și de presă. În 1892, de pildă, paisprezece deputați creștin-sociali antisemiți din Reichsrat-ul austriac au depus o moțiune prin care cereau aplicarea unor măsuri energice Împotriva proxeneților evrei și a prostituatelor evreice. În 1894, la Lemberg (Lvov), s-a intentat un proces unui grup de evrei acuzați de „comerț cu carne vie”. În 1904, Bertha Pappenheim - activistă socială și lideră a mișcării feministe evreiești - a fondat, la Frankfurt pe Main, Juedischer Fräuenbund
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Lemberg (Lvov), s-a intentat un proces unui grup de evrei acuzați de „comerț cu carne vie”. În 1904, Bertha Pappenheim - activistă socială și lideră a mișcării feministe evreiești - a fondat, la Frankfurt pe Main, Juedischer Fräuenbund („Societatea Femeilor Evreice”). Unul dintre obiectivele majore ale acestei organizații era tocmai lupta Împotriva prostituției practicate de tinerele evreice. Tot la Începutul secolului XX, scriitorul austriac Karl Kraus a criticat, la rândul său, acest aspect social În revista pe care o edita la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
carne vie”. În 1904, Bertha Pappenheim - activistă socială și lideră a mișcării feministe evreiești - a fondat, la Frankfurt pe Main, Juedischer Fräuenbund („Societatea Femeilor Evreice”). Unul dintre obiectivele majore ale acestei organizații era tocmai lupta Împotriva prostituției practicate de tinerele evreice. Tot la Începutul secolului XX, scriitorul austriac Karl Kraus a criticat, la rândul său, acest aspect social În revista pe care o edita la Viena, Die Fackel <endnote id="(88, pp. 324, 245 și 287)"/>. Cu tot catolicismul ei, Austria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o nuvelă scrisă În timpul studenției sale la Berlin (mss. 2255), imagina doi evrei - Ruben și Levy - din „ulița jidovească a Sucevei” care se ceartă pentru „treizeci de galbeni” (ce amintesc de prețul trădării lui Iuda) obținuți prin vânzarea frumoasei evreice Hagar unui creștin <endnote id="(685, pp. 238-241)"/>. „Ovreii mai exploatează desfrâul și prostituția”, scria dr. Nicolae Paulescu În 1913. „Ei se desfată prin cel dintâi și se nutresc prin cea de-a doua” <endnote id="(695, p. 95)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nutresc prin cea de-a doua” <endnote id="(695, p. 95)"/>. În 1903, omul politic și scriitorul Radu Rosetti Încerca să-și convingă cititorii că „prostituția este un comerț esențialmente jidovesc”. El se plângea nu numai de exportul de prostituate evreice, dar și de rețelele organizate În interiorul României : „În Moldova, mai mult de nouă zecimi din numărul caselor publice sunt ținute de jidoavce. Pezevenchii [= codoșii] jidani fac traficul cu carne vie pe o scară foarte Întinsă ; ei exportă fete tinere la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tinere la Constantinopol, la Cairo..., până la Shang-Hai și la Buenos-Aires - după cum rezultă din mai multe procese ce au făcut vâlvă” (303). Dar și publicistul F. Brunea-Fox scria În reportajele sale interbelice despre „amorul tarifat” practicat de unele proxenete și prostituate evreice la Sighet, Oradea și... În Malta <endnote id="(791, pp. 71 și 75 ; 792, p. 122)"/>. Într-o proză a lui Panait Istrati, În lumea Mediteranei (1934), pe la Începutul secolului XX, În Beirut, Alexandria ș.a. apar proxeneți, codoașe și prostituate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Sighet, Oradea și... În Malta <endnote id="(791, pp. 71 și 75 ; 792, p. 122)"/>. Într-o proză a lui Panait Istrati, În lumea Mediteranei (1934), pe la Începutul secolului XX, În Beirut, Alexandria ș.a. apar proxeneți, codoașe și prostituate evreice venite din România : „Peste tot am dat de ovreice din România, niște codoașe” <endnote id="(723, p. 557)"/>. Vorba poetului Ion Barbu : „Pezevenghe [= codoașă] cu scurteică/ (Cam grecoaică, cam ovreică)” (Cântec de rușine, 1924) <endnote id="(874)"/>. Având un „caracter
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tinereții (1907-1913) În Viena ultranaționalistă a primarului antisemit Karl Lueger, Hitler era obsedat de teoria tipic vieneză (formulată și În Mein Kampf, 1924) conform căreia, chipurile, Ostjuden practicau „comerțul cu carne vie” În Europa Centrală, aducând din estul continentului prostituate evreice care infectau sângele arienilor cu morbul sifilisului <endnote id="(278, p. 473 ; 267, p. 638)"/>. Datele statistice nu confirmă exagerările prezentate mai sus. În Bucureștiul anului 1914, de pildă, din totalul de 302 prostituate Înregistrate la poliție (alte câteva sute
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de 302 prostituate Înregistrate la poliție (alte câteva sute lucrau clandestin), doar 9 erau „israelite” - adică sub 3%, În condițiile În care evreii repre zentau cam 11% din populația activă <endnote id="(838, p. 145)"/>. A acuza, prin generalizare, pe evreice de prostituție și pe evrei de proxenetism avea menirea de a „demasca” lipsa de moralitate a primelor și setea de bani a ultimilor. Dar nu numai disprețul creștinilor față de comunitatea evreiască trebuia să crească, ci și ura. Pentru asta, proxeneții
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
primelor și setea de bani a ultimilor. Dar nu numai disprețul creștinilor față de comunitatea evreiască trebuia să crească, ci și ura. Pentru asta, proxeneții evrei trebuiau să răpească, să recruteze, să corupă și să oblige la prostituție nu doar fete evreice, ci și tinere creștine, sărace și inocente. La sfârșitul secolului al XIX-lea, scriitorul român Ion Ghica a excelat În astfel de acuzații. „O mulțime de aceste femei [ovreice] - scria el, la Londra, În 1884 - cutreeră orașele și cătunele Engliterei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stereotipă a evreului din orașe ca om de joasă morală și corupător de minore creștine etc.” <endnote id="(814, p. 30)"/>. Acuzații similare au fost aduse evreilor și În perioada interbelică, În reviste românești antisemite, precum Porunca Vremii : chipurile, codoașe evreice făceau trafic de carne vie, abuzând de „biete fete creștine” <endnote id=" (718)"/>. În mod surprinzător, această imagine a evreului a supraviețuit până În era contemporană. În 1968, de exemplu, la Orléans au fost Înregistrate tulburări Împotriva comercianților evrei, acuzați că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt evreu) confirmă această afirmație <endnote id="(375, p. 49)"/>. Pentru mai multă siguranță, În secolul al XV-lea, bărbații evrei au fost obligați să poarte, pe lângă Judenhut, și rondela de stofă galbenă (rota). Conform unui decret papal din 1257, evreicele erau obligate să poarte fie un văl cu două dungi albastre (oralia), fie o pălărie cornută (cornalia), fie clopoței la poalele rochiilor - un stigmat sonor, asemănător cârâitoarelor pe care le foloseau leproșii. Fiind considerați leproși spirituali, evreii trebuiau să fie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alungarea evreilor din țară : activitățile comerciale decad, la fel și cele bancare, unitățile economice dau faliment, meseriile sunt În declin, chiar și femeile ajung să arate urât și să nu se mai Îngrijească pentru că nu le mai fac concurență frumoasele evreice. Producându-se un dezastru economic, partidul aflat la putere și intitulat Grossdeutschland („Germania Mare”) e nevoit să-i cheme pe evrei Înapoi <endnote id="(700, p. 40)"/>. Un film omonim după romanul lui Bettauer a fost realizat În 1924 de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
petrecută În cartierul evreiesc al Dorohoiului, la Începutul secolului XX : „Băiețelul a băut [esență de oțet] ca prostu și o dată s-a Întins ca mortu [...] ; l-au apucat dureri mari și a leșinat. A căzut năpasta pe capul țiprei [= o evreică], că ar fi vrut cică să-l otrăvească pe puiul de român” <endnote id="(197, p. 19)"/>. Folosirea anumitor sulfați (numiți În epocă „vitrioluri”) pentru conservarea vinului și a rachiului, folosirea acidului sulfuric, a leșiei și a varului pentru spălarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidoavce”, să mai vândă băutură, pentru că „s-au cunoscut că pricinuesc multe lucruri fără de cale, fiind Într-adins femei și fete tinere”. În folclorul polonez apare foarte adesea imaginea soției cârciumarului evreu, pe care o cheamă, de regulă, Haia - o evreică frumoasă, veselă, care vinde clienților votcă, dar și dansează și cântă cu ei. Câteodată ea se iubește cu un client creștin, ba chiar fuge cu acesta În lume, luând cu ea toată averea soțului <endnote id=" (127, p. 87)"/>. De
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]