5,183 matches
-
primii europeni care au văzut Sevastopolul pe dinlăuntru. E fascinant domnilor, e fascinant, unde poate duce ambiția în singurătate. Nu te măsori și nu te compari decît cu propria imaginație. În curînd sovietele vor avea o flotă aeriană uriașă, nu exagerez cu nimic, uriașă!" Balbo s-a oprit brusc din discurs, privind atent la cei care-l înconjurau. Aștepta desigur o reacție. O reacție care nu venea. Toți îl priveau cu aceeași curiozitate neascunsă în ochi, dar atît și nimic mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
acord cu dumneavoastră. De altfel, și gazetele..." "Gazetele, gazetele pufni Cantacuzino gazetele sînt făcute să mintă. Mai bine spus, să ascundă adevărul. Dacă ar scrie numai despre lucruri adevărate, chiar așa cum sînt, nu le-ar mai citi nimeni. Gazetele ori exagerează, ori îți sucesc mintea! Nu despre așa ceva este vorba! Nu despre ce scriu gazetele! N-avem putere, domnule, înțelegi, putere cîrmuitoare ne lipsește. Cu babalîcii din regență... Am auzit că singurul mai acătării, oricum e jurist, de Buzdugan vorbesc, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fiind extrem de primejdioasă pentru cei care ar fi aflat de ea, chiar întîmplător. Se bucura de unul singur, bea de unul singur. Ajunsese pînă acolo încît în dulăpiorul de lîngă casa de fier avea un singur pahar. În ceea ce privește băutura nu exagera, dar era pretențios. Nimic altceva decît tescovină de Valea Călugărească. Băutură de podgorean, curată, simplă, la fel de bună în prima zi ca și după zece ani, se găsea dacă știai unde să cauți. Îi făcură bine chiar și cei cîțiva pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
începu iarăși, emoționat: "Domnișoară, am socotit că este necesar să vă destăinui un secret îngrozitor!" K. F. strînse din pleoape, lumina albastră a ochilor deveni subțire ca o lamă de cuțit. "Îngrozitor? Poate fi ceva îngrozitor în Vladia? Să nu exagerezi, domnule adjutant, niciodată să nu exagerezi, ceea ce ni se întîmplă e îndeajuns." Ah, și ei nu i se întîmpla nimic! Chiar atunci și-a dat seama că ei nu i se poate întîmpla nimic. Doar cu el se petrecea cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
că este necesar să vă destăinui un secret îngrozitor!" K. F. strînse din pleoape, lumina albastră a ochilor deveni subțire ca o lamă de cuțit. "Îngrozitor? Poate fi ceva îngrozitor în Vladia? Să nu exagerezi, domnule adjutant, niciodată să nu exagerezi, ceea ce ni se întîmplă e îndeajuns." Ah, și ei nu i se întîmpla nimic! Chiar atunci și-a dat seama că ei nu i se poate întîmpla nimic. Doar cu el se petrecea cîte ceva, el era îngrijorat, speriat chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dreptate. Iar ca să vezi în totul pădurea, trebuia să nu rămîi vrăjit de fiece copac în parte. Trebuia să iubești Adevărul și să nu te lași amăgit de măruntele "adevăruri"' care-ți ies în cale. Poate era cam patetic, cam exagerat în felul cum se gîndea, însă știa că gîndește bine. Dintre toți doar Leonard Bîlbîie avea această capacitate de a se detașa, de a vedea printre ochiurile plasei care îl cuprinde pe orice detectiv cînd scociorăște cu amănunțime în realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
emblemă rufoasă o purta parcă În derâdere). „Dar ce va rămâne după noi, domnilor?“ va spune cu acel prilej cu jumătate de gură, ca pentru sine. „Scrisori de dragoste... Și facturi de hotel neachitate“, va striga celălalt. Lista nu era exagerat de lungă. De Las Cases: Mémorial de Sainte‑Hélène (fără anul apariției; impresum, după toate aparențele, rupt); Schițe și anecdote ale Împăratului Aleksandr I, Moscova, 1826; Scrisorile lui M.A. Volkov către Lanski, Moscova, 1874; P.M. Bykov: The Last Days
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
celor care se zbăteau să scape. În atacul sau dezlănțuit, un uriaș rechintigru se lovi de unul din pereții Mararei, care se cutremura. —Înapoi! Înapoi! strigă imediat Miti Matái. Să plecăm de-aici, c-au să ne distrugă!... Și nu exagera, căci în beția acelui măcel bestial rechinii începuseră să se sfâșie unii pe alții, ca și cum abundență sângelui i-ar fi înnebunit și n-ar mai fi fost în stare să deosebească un corp omenesc inert de trupul unui rechin neatent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
stând în lumina falsă, galben-roșcată, ne imaginam viitorul: scena în care le vom spune oamenilor cum am intrat în această mică aventură și un nebun ne-a ținut prizonieri într-un teatru vechi timp de trei luni. Deja agravam lucrurile. Exageram. Vom spune că am înghețat de frig. Că nu era apă curentă. Că a trebuit să drămuim mâncarea. Nimic nu era adevărat, dar astea fac povestea mai interesantă. Nu, vom înflori adevărul. Îl vom umfla, îl vom întinde. Pentru efect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
dar citea clar în ochii ei tot ceea ce nu putea reda în cuvinte nepriceperea vârstei sale fragede. O iubea pe bunica. Simțea pentru ea, în adâncul sufletului, o trăire puternică dar, uneori, ceva anume, nu știa ce, o determina să exagereze, să insiste în a se pune de-a curmezișul dorințelor bunicii și atunci, ca mânată de o forță întunecată, făcea tot felul de obrăznicii. Nu se gândise, vreodată, s-o jignească, dar s-a întâmplat asta într-o zi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
În inima Luanei se cuibărise un sentiment aparte și ea purtă această profundă simțire dincolo de trecerea grăbită a Bicii pe pământ. * * * Era un ghemotoc de fată, cu părul galben, vâlvoi și încâlcit în inele, cu o pereche de ochi negri, exagerat de mari, două bețe veșnic julite, ce-i țineau loc de picioare, o săgeată gata să țâșnească în orice direcție i-ar fi comandat sufletul, când unchiul Vali și unchiul Dali au venit acasă cu două biciclete. Noi nouțe, frumusețile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
atunci, vară, iarnă, nu ieșea din materiale înflorate, ce-ți împrăștiau privirile pe tot felul de câmpuri multicolore, Nuța trecu acum, în forță, la un gen de modernism amestecat, pe care numai ea îl pricepea. Se încătușa în pantaloni strâmți, exagerat de mulați, care nu făceau altceva decât s-o pună într-o situație jenantă, scoțându-i în evidență un dos mare și neproporționat cu trupul uscat, cocoțat, în dușmănie, parcă -, pe două picioare rahitice, ca de barză. Bluzele decoltate îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ochii. După două zile, impresia devastatoare a sânilor domnișoarei Schtac încă îl mai urmărea. Încetul cu încetul, însă, el reveni cu picioarele pe pământ și explozia de gelozie a Luanei îi arătă cât de mult îl iubea. Deveni conștient că exagerase în purtarea sa, arătase o indiferență crudă față de zbuciumul și nedreptățile cu care se confrunta soția lui și hotărî s-o ajute în căutarea unei soluții de rezolvare a acestor probleme. Intrați, din nou, într-o zonă luminoasă a drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
afecțiune puternică față de ea. Îl invidiase, la un moment dat, că se poate exprima astfel și că, la rându-i, nu avea motive s-o vorbească de bine pe femeia de care divorțase. Văzând-o, însă, realiză că Ștefan nu exagerase deloc. Lumina și căldura din ochii Luanei erau unice. Pe sub paltonul descheiat îi văzu trupul subțire, îmbrăcat într-un costum negru, asortat la o cămașă de mătase, culoarea cerului senin, al cărei guler, răsfirat peste reverele sacoului, îi înviora cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
secrete ai despre Din? Pur și simplu nu pot să cred că ar reprezenta o primejdie pentru cineva. Nu pot să-ți spun Margaret, dar trebuie să mă crezi. Te rog. Transmite-mi ce poți să afli. Crezi, poate, că exagerez, dar țara ta are nevoie de tine. Ai tăi au nevoie de tine. Lumea a Înnebunit, iar America are nevoie de ajutor ca să-i ajute pe alții. și nu uita că fac tot ce pot ca să-ți găsesc prietenul. Margaret
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o Încolăcise strâns. Chipul ei exprima totodată durere și extaz. Johan nu se dumirea dacă era prefăcătorie ori adevărată durere. și-a făcut loc prin mulțime, prin amestecul penibil de fluierături și de aplauze cu care era Însoțit fiecare gest exagerat de pe scenă. Nu s-a uitat În urmă. A găsit-o pe Farah lângă mașină. Ea a Întors capul Îndată ce l-a văzut ieșind. Privea În josul străzii șirul de felinare care luminau viața de noapte a orașului. Nu te supăra
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ridice din fotoliu. Dintr-odată a simțit că Îi Înțepenise spatele. — Sunt convinsă că e sănătos și În siguranță alături de Din. Fac și ei, naiba știe ce mai fac tinerii orășeni În vremea din urmă. Probabil că, știu și eu, exagerez. Orașul ăsta a Înnebunit și nu-mi mai dau seama ce se Întâmplă. Nu-i mai simt pulsul, Mick. Nu-l mai simt și gata! Era mulțumită că lumina se Împuținase, era conștientă că are o Înfățișare tristă, obosită, și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dealuri și o casă cocoțată primejdios pe culmea unui povârniș. S a apropiat și mai tare. În desen era doar schița unui personaj, cineva tânăr, Însă nu și-a dat bine seama dacă era băiat sau fată. Trăsăturile chipului erau exagerate, dar occidentale, fără nici o Îndoială. Era o fată, hotărâse Adam. Cine e, pak? a Întrebat. Nu-i mai păsa că se dă de gol. Când s-a Întors, n-a mai rămas nici o Îndoială că nu-și dăduse până atunci
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ar trebui să-mi permit să intru în orice loc fără dificultăți de nici un ordin. O femeie bătrână ca mine n-ar trebui să-și facă asemenea probleme, de etichetă, mai ales astăzi, în secolul vitezei. El, politicos, protestă: desigur, exagera puțin cu privire la vârstă, parcă ea nu știa, nu era prea convins de vorbele lui. Sidonia însă era foarte sigură că exagera, doar o făcea cu bună știință, pentru că, de fapt, nu se simțea deloc bătrână, nici fizic, nici mintal, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ar trebui să-și facă asemenea probleme, de etichetă, mai ales astăzi, în secolul vitezei. El, politicos, protestă: desigur, exagera puțin cu privire la vârstă, parcă ea nu știa, nu era prea convins de vorbele lui. Sidonia însă era foarte sigură că exagera, doar o făcea cu bună știință, pentru că, de fapt, nu se simțea deloc bătrână, nici fizic, nici mintal, nici afectiv. Chiar deloc! Cât despre riduri? Ele erau o consecință a intensității trăirilor sale. Dimitrie îi spuse că se lasă condus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
doar începutul. Prințesa Miau nu știe, i-am spus întâi Biancăi, Bianca mia, care nici cu perna pe față, se tot plânge ea, apoi o dă în râs, ia mergeți voi înainte, îi spun Prințesei Miau, care la mare a exagerat cu nisipul în ochi și cu votcă și cu bătaie pe pătură, să dea naiba, potoliți-vă, se bat peste mine în pat, nu dormi tu la mijloc, mă întreabă Pinochio, ok, dar tot n-am noroc de pătură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
n-o merită pe Toni și după ce-mi dă cu sticla în cap căzută și eu peste ea, mă mângâie scurt și mă pupă țoc! și Mami o iartă, că e mică și îi place să se joace și exagerează ca să uite și să nu mai viseze urât. Toni, a murit tata, mi-a spus ea la telefon, iar în jur lumea care dansa mi s-a părut stranie, nu prea mă mai puteam bucura, Marius o trimisese pe iubită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
am fost prieteni sezonieri? îhî, am zis eu peste inima mea, am pierdut un prieten, mă enervează batjocura zâmbetului pe care Filosoful îl tot poartă pe la mese, încep să râd, indecent poate, dar așa râd eu, tare, deși știu că exagerez, dar îmi place, îmi face bine și cad peste un tip de la masă care-mi vorbea și mă tot mângâia și căcat! e simpatic, dar nu te-ntinde, mai ales, ce naiba? hai la mare amândoi, vii? zice, așa, ca moșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
personajelor. Pentru a-și atinge scopul, pentru a convinge auditoriul și a-și expune ideile și punctele sale de vedere, autorul unei astfel de compoziții aduce în prim plan numai ceea ce e foarte important, își demonstrează logic opiniile, vorbește afectat, exagerează chiar, dacă e necesar. 18.1. INTERVENȚIA Intervenția este o compoziție orală, concisă, prezentată în cadrul unei dezbateri literare pe o temă dată în care se exprimă un punct de vedere personal, motivat cu argumente clare si convingătoare. Cerințele unei bune
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cu mâinile Împreunate pe burtă. Doamna Moduna Își privea fiul cu Încântare. Puțin Îi păsa că acesta curăța portocala ca pe un cartof. Teancul de farfurii puse la spălat În chiuvetă spunea oricui că petrecuseră o seară foarte agreabilă, chiar dacă exagerat de tăcută. De ce nu l-ai trezit? Pentru că doar În somn ține regim. Dar, nu-ți face grji! Pe la două se va trezi și va ști ce să facă. Să-i lași lumina aprinsă. Merg să Îți fac patul. Lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]