1,801 matches
-
caracterizează prin trei elemente (J. Delay și P. Pichet): îngustarea universului; egocentrism; o atitudine alcătuită atât din tiranie, cât și dintr-o stare de dependență. Toate aceste aspecte pot fi sintetizate în câteva tipuri principale, reprezentate de dependență, evaziune și exaltarea Eului. Le vom analiza în continuare. Dependența în boală este reprezentată de faptul că, datorită bolii sale, bolnavul se află într-o stare de dependență față de medicul curant. Evaziunea. La unii bolnavi boala poate implica o stare de evaziune, de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavilor și ruperea legăturilor acestora cu mediul; introversiune, închiderea în sine, centrarea bolnavului asupra propriei sale persoane; regresiune, în cursul căreia dependența bolnavului față de medic se manifestă ca o formă de regresiune ce se asociază cu comportamente de tip infantil. Exaltarea Eului se poate manifesta prin următoarele aspecte: narcisismul, constând în exagerarea grijii și a interesului față de sine, considerat ca o valoare specială; rolul narcisismului în terapeutică stă în aceea că bolnavul poate avea mai multă încredere în medicul său curant
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alte tulburări funcționale: amenoree; tulburări vegetative (cefalee, lipotimii, modificări vasculare, hipertensiune arterială cu caracter oscilant, senzații de căldură alternând cu senzații de frig); tulburări psihice diferite, cu caracter poliform nesistematizat (insomnii, disforie, iritabilitate, plâns, anxietate, cenestopatii, astenie, inactivitate); tulburări sexuale (exaltarea activității sexuale de tip nimfomaniac sau diminuarea apetitului sexual). Măsurile de psihoigienă care se impun în această situație sunt următoarele: tratament medical sedativ, endocrin și psihoterapie; explicarea cauzelor acestor tulburări femeii respective; atitudinea de înțelegere, răbdare, protecție, evitarea emoțiilor, a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de intrigă și acuzații imaginare îndreptate împotriva altora (denunțul anonim); mitomania perversă, pusă în serviciul tendințelor vicioase și perverse; mitomania erantă, legată de dorința de schimbare, având un net caracter de refugiu. Pentru E. Minkowski, mecanismele mitomaniei sunt următoarele: emotivitatea, exaltarea facultăților imaginative, sugestibilitatea. Fuga este nevoia de a pleca adesea fără nici un scop, în spirit aventurier, căreia individul nu-i poate rezista. Ea are un caracter imperios, fiind imposibil de stăpânit. Fuga este solitară. O formă de a fugi este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forme: retragerea - îngustarea orizontului bolnavului și suprimarea multora dintre legăturile sale cu mediul; introversia - închiderea în sine și localizarea intereselor bolnavului asupra propriei persoane; regresiunea - dependența de medic, care face ca bolnavul să adopte un comportament de tip infantil; c) exaltarea Eului, manifestată prin următoarele aspecte: narcisismul - exaltarea în cursul evoluției bolii a sentimentului propriei valori, la care se adaugă dorința de a fi ocrotit, ajutat și iubit; demonstrativitatea, constând, ca și narcisismul, în adoptarea unui statut social (bolnavul devine un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
multora dintre legăturile sale cu mediul; introversia - închiderea în sine și localizarea intereselor bolnavului asupra propriei persoane; regresiunea - dependența de medic, care face ca bolnavul să adopte un comportament de tip infantil; c) exaltarea Eului, manifestată prin următoarele aspecte: narcisismul - exaltarea în cursul evoluției bolii a sentimentului propriei valori, la care se adaugă dorința de a fi ocrotit, ajutat și iubit; demonstrativitatea, constând, ca și narcisismul, în adoptarea unui statut social (bolnavul devine un „caz interesant”); valorizarea statutului social - cu cât
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stat suveran de a-și decide singur titlul oficial. Totuși, opoziția Vienei nu putea să fie categorică deoarece Berlinul era interesat ca România să graviteze În jurul politicii sale, apoi, o respingere fermă din partea Monarhiei Bicefale ar fi dus la o exaltare a spiritelor În Transilvania și peste Carpați, cea mai convenabilă soluție fiind acceptarea titlului fără noi complicații În Estul Europei <ref id="93"> 93 White c. Grandville, București, 12 februarie 1881, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 22
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
o „arhitectură” narativă savantă. Afinități între lumea - și scriitura - „ciclului bănățean” și cele ale operei lui Ion Creangă au fost semnalate, pertinent, de mai mulți comentatori. S-ar mai putea adăuga și observația - sau ipoteza - că, în ultimă instanță, această exaltare a unei interiorități colective provine dintr-o dramă individuală, implicit a autorului, apăsat de presentimentul morții. Individul e nesigur, fragil și pieritor, în vreme ce colectivitatea e sau pare perenă. Extinderea introspecției la scara comunității poate fi interpretată și ca un procedeu
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Penelopa, Euridice, Beatrice ș.a., poetul surprinzându-le cu finețe destinul și particularitatea. Volumele ulterioare sporesc aria liricii de dragoste, convertită în reverie. Aceasta se îmbogățește cu simboluri ale glacialului și penumbrei, iar distanțarea și indiferența devin semnul de atenuare a exaltării. U. scrie și o lirică a participării frenetice la ritmurile universului, evocând viața elementară, fabulosul domestic și universul infantil, totul într-o tonalitate de exultanță și bucurie. Când se autodefinește, el își afirmă obârșia în autorii Mioriței, mod de a
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
trecut și rezistența îndârjită față de modernismul de sorginte lovinesciană, care constituie ținta favorită a ironiilor autorului; pe de altă parte, parti-pris-urile regionaliste se observă în numărul redus al paginilor de critică propriu-zisă, care cedează spațiul fie pitorescului și anecdoticului, fie exaltării gratuite a spiritului și spiritelor locului. După război percepția istoricului literar va cunoaște o anume deschidere, vizibilă mai degrabă sub raportul teritoriilor literare explorate decât în planul comprehensiunii critice. Astfel, monografia N. Beldiceanu (1961) reprezintă o evocare empatică a figurii
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
sunt hotărâți să le elimine. Iată care sunt câteva dintre aceste mituri: 1. cultul elevului mediu orientarea educației la un nivel mediu, adeseori absolut teoretic, în loc de a adapta și a personaliza procesul de instrucție la nivelul real al elevilor; 2. exaltarea memorării și a reproducerii fidele a cunoștiințelor memorate, (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educației, în detrimentul aprecierii imaginației și a intuiției; 3. valoarea de fetiș a programei, care este tratată cu mai
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
avut darul să facă opul acceptabil în rândul scrierilor realismului socialist în curs de coagulare. După mai bine de două decenii, în 1971, când genul romanului de aventuri va fi chiar recomandat, cu alibiul posibilelor virtuți educative pentru tineret, al exaltării istoriei naționale etc., S. publică Haiducii, carte de peripeții, neînsemnată valoric, în care reiterează rețetele (para)literare care îi caracterizau și romanul de debut. A tradus, singur sau în colaborare, din scriitori ruși (Dostoievski, Aleksandr Kuprin, Maxim Gorki ș.a.), germani
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
oară...” (Ovidiul). Și, asemenea ilustrului său predecesor - care, silit să trăiască printre barbarii Sciției, își clamează, odată cu nefericirea, revolta și superioritatea trufașă -, poetul își transpune mândria ascendenței în spirit vituperant, în versuri pătrunse, de astă dată, de ecouri argheziene: „În exaltări pătrunde-te, coboară / Foc cardinal pe spiritul lor tont!”. Deținerea teribilului secret al inconsistenței istoriei umane și al caracterului iluzoriu al credințelor religioase atrage după sine conștiința responsabilității elitiste a protejării acestuia - prin alegorizare, metaforizare și mai ales încifrare - de
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
INTERACȚIUNILE PĂRINȚILOR CU COPILUL, ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE TEMPERAMENT AL ACESTUIA Pentru a asigura o educație corespunzătoare, ar fi bine dacă părinții ar cunoaște tipul de temperament și s-ar comporta cu copilul după temperamentul său înnăscut. Temperamentul sangvinic, emotiv până la exaltare, foarte activ, nestatornic, sociabil, iubitor de plăceri și vanitos, dar și receptiv la ceea ce este bun; să fie îndrumat cu răbdare și bunăvoință spre practicarea virtuților, arătându-i-se urâțenia și urmările viciilor și să fie determinat să părăsească „societățile
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
b) Introversia, constând în închiderea în sine, interesele bolnavului limitându-se la propria sa persoană și la boala actuală. c) Regresiunea, constând în dependența bolnavului față de medicul curant. Ea este însoțită de apariția unor forme de comportament de tip infantil. Exaltarea Eului Această schimbare a personalității bolnavului legată de prezența bolii se manifestă prin următoarele aspecte de factură psihologică, cum ar fi: a) Narcisismul este legat de schimbarea imaginii de sine în raport cu starea de boală, cu prezența acesteia. Acest fapt antrenează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din cele mai diferite din sfera instinctelor, tendințelor și a trebuințelor bolnavului, cum ar fi de exemplu următoarele: - scăderea sau pervertirea instinctului alimentar (inapetența, bulimie, anorexie mintală, pică, coprofagie etc.); - în sfera instinctului sexual se notează o diminuare sau o exaltare a nevoilor sexuale, precum și o pervertire a instinctului sexual. i) Observarea reacțiilor, a conduitelor și acțiunilor bolnavului - direct de către medic sau din relatările aparținătorilor acestuia - ne furnizează informații deosebit de utile, cum ar fi următoarele: - reacții bizare, neobișnuite ca intensitate și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și adolescența, modificări precatameniale, modificările care apar la femei în cursul sarcinii, post-partum, la menopauză, sau în perioadele presenilă și senilă la ambele sexe; 2) Anomalii de caracter, semnalate ca trăsături caracteriale ale personalității de tip paranoic, gelozie patologică, impulsivitate, exaltări de tip pasional (politic, religios, erotic, reformator etc.); 3) Modificări patologice dobândite de caracter, întâlnite în cursul evoluției clinice a nevrozelor, al unor procese organice cerebrale, în psihoze etc. Agresivitatea și violența Agresivitatea și violența ocupă un loc important în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
invidia, admirația, respectul. 4) Dispoziția afectivă este rezultanta reacțiilor afective elementare, orientarea acestora, atmosfera interioară și atitudinea individului. Ea reprezintă „tonul afectiv” sau „umoarea” unei persoane într-un anumit moment și se poate manifesta prin următoarele forme: euforie, tristețe, indiferență, exaltare, neliniște. 5) Pasiunea este polarizarea afectivă pe un sentiment bine determinat care invadează și domină viața psihică și activitatea individului, aproape în totalitate, reorganizându-i și vectorializându-i viața conștientă într-un anumit sens, pentru o foarte lungă durată. Psihopatologia afectivității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Guislain (1826) distinge existența a șase grupe de boli psihice: 1) melancolia sau frenalgia care este o stare de tristețe patologică; 2) extazul sau frenoplexia care constă în suspendarea actelor intelectuale; 3) mania sau hiperfrenia, care este o stare de exaltare pasionată; 4) nebunia sau parafrenia, o boală impulsivă cu anomalia voinței; 5) delirul sau ideofrenia, constând într-o anomalie a ideilor; 6) demența sau afrenia care constă în slăbirea actelor morale și intelectuale ale bolnavilor. Se constată faptul că apar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tranzitorie, legate de un anumit regim de integrare funcțională a conștiinței identității și comportamentului motor al bolnavului respectiv. Acestea sunt următoarele: - amnezia psihogenă, - fuga psihogenă, - personalitatea multiplă, - somnambulismul, - depersonalizarea. Tulburările disociative atipice trebuie considerate ca „stări de transă” sau de „exaltare mistică” consecutive unei inducții sugestive (ședințe de spiritism, îndoctrinare fanatică, aderarea la secte, detenție, brain washing etc.). La cele de mai de mai sus, E. Régis adaugă tulburările de conștiință de tipul „stărilor crepusculare” descrise și de autorii germani (Ziehn
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o excitație psiho-motorie simplă care poate atinge grade de manifestare violentă și dezordonată, cu o evoluție ciclică de natură endogenă. Din punct de vedere psihopatologic, stările maniacele sunt caracterizate prin următoarele tipuri de tulburări: I) Tulburări psihice caracterizate printr-o exaltare generală interesând următoarele sectoare ale vieții psihice: a) mimică mobilă, privire strălucitoare, expresie jovială și euforică, atitudine amicală, familiară; b) comportamentul se caracterizează printr-o mare labilitate psiho-motorie, polipragmazie dezordonată, putând atinge formele agitației psiho-motorii cu manifestări coleroase, violente, antisociale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obscene, limbaj moriatic; d) dispoziție afectivă euforică, bună dispoziție însoțită de strigăte, cântece, gesticulație largă, adesea dezordonată; e) tulburări de ordin intelectual manifestate prin atenție distributivă, de o mare labilitate, dar incapabilă de a se fixa pe ceva anume, o exaltare a memoriei, fugă de idei, gândire prin asonanță, asociații rapide, dar superficiale, imaginație bogată, eliberarea automatismelor prin dezinhibiție. II) Tulburările somato-fizice ale acestor bolnavi se caracterizează prin următoarele tipuri de manifestări: insomnii, stare digestivă saburală, scăderea sau creșterea apetitului alimentar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Mania subacută este o stare de excitație maniacală moderată ca intensitate, o „hipomanie”. Gradul de intensitate al tulburărilor de excitație psiho-motorie este mai direct, fără a avea însă un caracter dezordonat limitându-se la o simplă stare de euforie cu exaltarea imaginației, hipermnezie și logoree, o vervă generală, adesea cu caracter contagios. 2) Mania cronică este tulburarea afectivă care succede maniei acute, evoluând de regulă sub forma unei tulburări clinice continue. Din punct de vedere psihopatologic se caracterizează printr-o stare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patru forme clinice de parafrenie, pe care le prezentăm în continuare. Parafrenia sistematică se caracterizează prin existența unui delir de persecuție prelungit cu idei de grandoare susținute de prezența halucinațiilor bolnavului. Parafrenia expansivă se dezvoltă pe fondul unei stări de exaltare maniacală, în care notăm prezența unui delir sistematizat de tip megalomaniac, erotic sau cu temă mistică. Parafrenia confabulatorie este caracterizată din punct de vedere psihopatologic prin relatări delirante imaginare extrem de bogate ale bolnavului respectiv, la care sunt asociate prezența halucinațiilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ch. Nodet distinge următoarele tipuri de parafrenii: Parafrenia schizofrenică în care delirul se exprimă printr-un tip de gândire autistă cu stereotipii, neologisme, bizarerii și care corespunde parafreniei fantastice din clasificarea lui E. Kraepelin. Parafrenia expansivă sau maniacală caracterizată prin exaltare euforică, ironii, calambururi, delir nesistematizat, dar lipsită de agitație psihomotorie. Sindromul Cottard, caracterizat prin delir de negație, de enormitate absurdă, idei de transformarea organelor interne și imobilitate afectivă. Este tipul denumit de Ch. Nodet, „parafrenia melancolică”. Deliranții pasionali M. Dide
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]