2,762 matches
-
du-te-vino" dinspre și înspre birouri; • comunicarea există peste tot, pe toate canalele. Dominantă este însă comunicarea orală. Este importantă și comunicarea nonverbală: îmbrăcămintea, culorile, privirile etc. Fluxul de comunicare este liber între departamente. O persoană din exterior se poate simți exclusă; • într-o astfel de cultură organizațională este dificil să nu comunicăm, iar secretele de natură profesională sau personală sunt (foarte) puține. Sentimentele de vinovăție sau de rușine sunt folosite pentru a corecta, a sancționa comportamentele de "închidere"; • timpul de muncă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și înțelegerea Descrierea Abordări cantitative • Grade de participare și de angajare Anchetele asupra practicilor culturale trebuie să prezinte atât formele, cât și gradele practicilor. Donnat (1994) întocmește tipologiile francezilor după intensitatea practicilor în anumite domenii. În privința muzicii ascultate, el distinge "exclușii" (un sfert), "minimul muzical" (o treime), "amatorii de hituri" (10 %), "clasicii" (10 %), "rockerii" (14 %) și "melomanii eclectici" (6 %), care dedică ascultării cel mai mult timp și cărora le plac toate genurile. În domeniul lecturii, el evidențiază același spectru, de la absența
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Bourdieu, 1969, p. 101. Aceste anchete cantitative arată că ideile primite nu au întotdeauna temei. Astfel, lectura intensivă nu este numaidecât incompatibilă cu asiduitatea televizuală (Establet și Felouzis, 1992). Dimpotrivă, intensitatea practicilor este, alături de cititul presei regionale, ultimul refugiu al "exclușilor" din cultura organizată (Donnat). Dezbateri metodologice • Ireductibilitatea domeniilor culturale Unii consideră că statistica reunește în mod artificial date care în practică sunt separate și care necesită metode diferite de anchetă. Acești autori refuză să asimileze practicile unele altora și preferă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
efectele de prag) Tipologiile au o tendință supărătoare de a produce "efecte de prag": divizările în categorii transformă diferențele de grad în diferențe de natură (o denumire). Constatăm asta când Olivier Donnat numește grupurile pe care le-a constituit ("avizații", "exclușii", "branșații") în funcție de praguri fixate în mod convențional. Regăsim acest efect în interpretările foarte tendențioase ale tabelelor statistice la Bourdieu: de exemplu, el califică drept "masculină" practica fotografică după nivelurile respective de echipament (64 % pentru bărbați, 49 % pentru femei) sau de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
aceeași măsură ca și educația, locuința sau cetățenia. Integrare contra excludere O întreagă parte a sociologiei contemporane specializate în practicile culturale nu omite să demonstreze, bazându-se pe anchete, că există o integrare inegală a populațiilor. Punctul de vedere al exclușilor îi preocupă pe unii sociologi, care vor să-i alerteze pe responsabilii politici locali sau naționali. Practicile rămân prost repartizate, iar democratizarea culturală este redusă la a fi un proiect sau un legământ pios. Ce fac aleșii ca să reducă distanțele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1648). Cursurile de desen sunt completate cu unele de anatomie, de perspectivă și de istoria antichităților. Procesul de instituționalizare și de rutinizare conduce la un procedeu de selecție tradițional: concursul de admitere, concursul cu premii ca încununare a formării. Minoritatea exclusă va obține de la Napoleon al III-lea, în 1863, un loc de expoziție care va fi numit "Salonul refuzaților", unde impresioniștii, în special Manet, vor avea ocazia să-și expună tablourile, împreună cu mulți alții, precum realiștii. Figura creatorului se desparte
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
autentificare, afectare sau, dimpotrivă, de excomunicare, descalificare sunt în centrul acestei analize (ceea ce, în registrul lexical al lui Bourdieu, corespunde legitimării). Este vorba de probe sau proceduri care permit unui obiect, unui individ sau unei instituții să fie incluse sau excluse. Lucrările lui Becker despre devianță abordează și dezvoltă această problemă. El a fost interesat de munca "antreprenorilor de morală", care creează normele în numele unei cauze pe care o consideră justă și mobilizează colectivele care contribuie la elaborarea definițiilor. În lumile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
op. cit.). Rezultatul cel mai cumplit, dacă-i dăm crezare lui Cristovam Buarque, fost ministru al educației în guvernul Lula și sociolog, este transformarea brazilienilor în intrangeros (Bouarque, 2002), "intrastrăini", străini în țara lor. Prin acest cuvânt, Buarque îi înțelege pe exclușii incapabili să înțeleagă legile societății abundente în preajma căreia trăiesc, ca acești apatrizi intrați întâmplător într-un shopping center din Săo Paulo, mai stranii decât oricare străin plin de dolari al cărui card Visa Gold e cel mai bun pașaport. Braziliea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
populare și, în realitate, generată direct de ideologia liberalismului economic care face din violența câștigătorilor un model de comportament. Foarte des și împărtășesc, parțial, această analiză, cum se va vedea -, violența în școală este prezentată ca reacția normală a tinerilor excluși care reproduc astfel marginalizarea lor socială. La urma urmei, acest model de reproducere de către cei dominați a violenței sociale era propus de Bourdieu (1997) și rămâne una dintre marile referințe ale acestui curent de gândire. Putem regăsi un rezumat al
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
celor care vor să cunoască excluziunea din Brazilia și din alte părți cele patru volume din Atlas da exclusăo social, operă considerabilă și pătrunzătoare a unui grup de sociologi și economiști brazilieni. Geografia socială a excluziunii este privită dinspre cei excluși, dar volumul 3, Os Ricos no Brasil, inversează epistemologic perspectiva. 9 E vorba de Benjamin Moignard, a cărui teză are drept subiect o comparație între Franța și Brazilia în ce privește "bandele" de delincvenți juvenili. Excelent prestidigitator, Benjamin s-a infiltrat în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a națiunii a stat la baza dezvoltării democrației și a determinat cine putea participa la procesul democratic. Definiția inclusivă s-a impus treptat, de-a lungul unei perioade de aproximativ 150 de ani, și după multe lupte duse de grupările excluse.5 Statul-națiune și naționalismul Ideea suveranității populare, și identificarea "națiunii" și a "poporului", a dus la o nouă modalitate radicală de a defini legăturile dintre națiune și stat. Din punct de vedere normativ, s-a postulat faptul că, la nivel
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
care s-a făcut vinovată de un act contrar legii, dreptul de a dovedi că a comis cu bună știință o ilegalitate, în ignorarea legii sau a căsătoriei sale anterioare. Ipoteza bunei-credințe a soțului bigam nu poate fi cu desăvârșire exclusă, cum se întâmplă atunci când acesta s-a aflat într-o eroare de fapt sau de drept, ori când, în momentul încheierii celei de a doua căsătorii, s-a aflat în stare de alienație sau de debilitate mintală. b. Condițiile căsătoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
acest gen, discriminarea la angajare fiind evidentă în continuare prin simpla deschidere a unui ziar la pagina de anunțuri pentru locurile de muncă. Accesul la locuri de muncă al femeilor prezintă interes pentru statul român în special din perspectiva grupurilor excluse sau cu grad înalt de excludere. Șomajul mascat (fie prin munca la negru, fie prin declararea statutului de Figura 7. Distribuția veniturilor declarate ale absolvenților de învățământ obligatoriu (Gen, interese politice și inserție europeană) Figura 8. Distribuția veniturilor declarate ale
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
excluziunii sociale 1tc "Analiza conceptuală a excluziunii sociale1" Alice Iancu Introduceretc "Introducere" Doar pierderea unei apartenențe la un polis îl exclude (pe om) din umanitate. Hannah Arendt Ce este excluziunea socială? Care sunt persoanele și grupurile excluse din societate? Sunt exclușii marginalizați pentru că sunt săraci sau sunt săracii săraci pentru că sunt excluși? Putem fi excluse fără să fim sărace? Cât de mult contează genul sau etnia în analiza excluziunii sociale? Acestea sunt întrebări care fac obiectul dezbaterii actuale cu privire la excluziunea socială
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
unei apartenențe la un polis îl exclude (pe om) din umanitate. Hannah Arendt Ce este excluziunea socială? Care sunt persoanele și grupurile excluse din societate? Sunt exclușii marginalizați pentru că sunt săraci sau sunt săracii săraci pentru că sunt excluși? Putem fi excluse fără să fim sărace? Cât de mult contează genul sau etnia în analiza excluziunii sociale? Acestea sunt întrebări care fac obiectul dezbaterii actuale cu privire la excluziunea socială în xe "Uniunea Europeană"Uniunea Europeană. Unele dintre ele vor fi analizate pe larg în cadrul lucrării
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
actuale privind excluziunea socială, în timp ce modelele actuale de analiză a acesteia pot contribui, la rândul lor, la formularea unor poziții feministe specifice. Modele de bază ale excluziunii socialetc "Modele de bază ale excluziunii sociale" Ce este excluziunea socială? Cine sunt exclușii și exclusele? Conceptul de excluziune socială, deși folosit pentru prima oară în 1974, rămâne o relativă noutate în formularea politicilor publice. În această subsecțiune a lucrării voi prezenta pe scurt anumite modele de conceptualizare a excluderii sociale, urmând să detaliez
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
excluziunea socială, în timp ce modelele actuale de analiză a acesteia pot contribui, la rândul lor, la formularea unor poziții feministe specifice. Modele de bază ale excluziunii socialetc "Modele de bază ale excluziunii sociale" Ce este excluziunea socială? Cine sunt exclușii și exclusele? Conceptul de excluziune socială, deși folosit pentru prima oară în 1974, rămâne o relativă noutate în formularea politicilor publice. În această subsecțiune a lucrării voi prezenta pe scurt anumite modele de conceptualizare a excluderii sociale, urmând să detaliez anumite aspecte
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
referirelamodelul european al excluziunii sociale, deși există cu siguranță contribuții semnificative extraeuropene, în special în spațiul asiatic și latino-american (xe "Sen"Sen, 2000; xe "Arriagada"Arriagada, 2005). În cadrul acestei secțiuni mă voi referi la diferite răspunsuri oferite întrebării: Cine sunt exclușii și de la ce sunt ei excluși? Literatura de specialitate s-a grupat, în principal, în trei modele: cel al dezintegrării relațiilor sociale (francez), cel individualist (anglo-saxon) și modelul economic extins. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că acest concept a fost
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
există cu siguranță contribuții semnificative extraeuropene, în special în spațiul asiatic și latino-american (xe "Sen"Sen, 2000; xe "Arriagada"Arriagada, 2005). În cadrul acestei secțiuni mă voi referi la diferite răspunsuri oferite întrebării: Cine sunt exclușii și de la ce sunt ei excluși? Literatura de specialitate s-a grupat, în principal, în trei modele: cel al dezintegrării relațiilor sociale (francez), cel individualist (anglo-saxon) și modelul economic extins. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că acest concept a fost adaptat structurilor și contextelor sociale existente
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
care le au cetățenii europeni au influențat modul de construire a noului concept de excluziune socială. Modelul dezintegrării relațiilor sociale (francez) este caracterizat printr-o atenție crescută acordată legăturilor sociale și considerarea excluziunii sociale drept dezintegrarea legăturilor dintre anumiți indivizi (exclușii 1) și restul societății. Adoptarea relativ rapidă a conceptului de excluziune socială este atribuită atât faptului că ea constituia o alternativă la conceptul de caritate care displăcea în Franța, cât și fiindcă anii ’80 au fost caracterizați de apariția sau
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
caracterizați de apariția sau cronicizarea unor probleme sociale, precum șomajul sau extinderea ghetourilor. În contextul francez excluziunea apărea ca o consecință a eșecului statului de a menține solidaritatea socială (Ambrosio, xe "Papadopoulos"Papadopoulos, xe "Tsakloglou"Tsakloglou, 2002, p. 1). Astfel, exclușii sunt definiți drept cei care, dintr-un motiv sau altul, suferă de un anumit tip de incapacitate în relațiile sociale și nu au rădăcini. «Exclusul social» tipic în discursul francez (și tipul ideal al beneficiarului programului pentru venit minim) este
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
a menține solidaritatea socială (Ambrosio, xe "Papadopoulos"Papadopoulos, xe "Tsakloglou"Tsakloglou, 2002, p. 1). Astfel, exclușii sunt definiți drept cei care, dintr-un motiv sau altul, suferă de un anumit tip de incapacitate în relațiile sociale și nu au rădăcini. «Exclusul social» tipic în discursul francez (și tipul ideal al beneficiarului programului pentru venit minim) este o persoană singură, fără familie, deseori un bărbat, care suferă diferite handicapuri personale și sociale și care trebuie să fie «reinserat» sau «reintegrat» social (xe
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
piață pentru că sunt discriminați sau pentru că nu au abilitățile necesare și cei care decid în mod liber să nu participe în societate (Ambrosio, xe "Papadopoulos"Papadopoulos, xe "Tsakloglou"Tsakloglou, 2002, p. 1). Astfel, modelul anglo-saxon este unul individualist, el abordează exclușii ca pe indivizi care se confruntă cu anumite bariere instituționale sau cu discriminări, datoria societății fiind de a înlătura acele bariere (xe "Daly"Daly, Saraceno, 2002, p. 91). Un alt model analizat în cadrul lucrării este cel al lui xe "Akerlof
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
modelul dezintegrării relațiilor sociale (francez) teoretizează excluziunea socială ca pe o absență a relațiilor cu societatea/comunitatea, absență care poate fi cauzată și de starea financiară precară, care determină, la rândul său, apariția unor lipsuri materiale semnificative. Modelul individualist definește exclușii drept aceia care nu pot participa la piață, deoarece fie nu au abilitățile necesare, fie sunt discriminați. În general, în cadrul acestui model, sărăcia este conceptul de analiză preferat. Lipsa resurselor materiale este analizată, însă relațiile sociale au mai degrabă un
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
că măsurătorile materiale tind să fie în general statice. xe "Akerlof"Ele pot arăta numai care este situația unei persoane la un moment dat. Însă excluziunea socială se concentrează asupra naturii procesuale a realității sociale. Ea poate semnala o persoană exclusă aflată în risc de sărăcie înainte ca sărăcia efectivă să se instaleze. În al doilea rând, excluziunea este un concept multidimensional. Ea surprinde aspecte ale vieții sociale anterior ignorate, de exemplu, relațiile cu comunitatea în care un individ trăiește. Un
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]