10,806 matches
-
000 lei); Nikola Milošević - Cutia din lemn de nuc (Ed. Niculescu, 133 416 lei); Dan C. Mihăilescu - Scrieri de plăcere (Ed. Fundației PRO, 150 000 lei); Pierre Charras - 19 secunde (Ed. Niculescu, 122 298 lei); xxx Politica externă comunistă și exil anticomunist (Ed. Polirom, 349 000 lei); Bram Stoker - Dracula (Ed. Leda, 159 000 lei); Leslie Holmes - Postcomunism (Ed. Institutul European, 490 000 lei); Michael Korth - Lexikon: fața nevăzută a personalităților lumii - poeți, prozatori și gânditori iluștri așa cum nu-I cunoaște
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
la Timișoara, creatorul de poezie, eseistică, publicistică și comentarii politice a fost nevoit să părăsească țara, în 1985, stabilindu-se în S.U.A. A lucrat ca redactor la postul de radio „Vocea Americii“, redactor-șef al revistei „Agora“, publicație culturală a exilului românesc. Titlul onorific a fost conferit de C.L.T. pentru întreaga activitate profesională și artistică prin care a dus la promovarea internațională a imaginii Timișoarei. LILIANA SCRIPCĂ De vorbă cu Poliția Rutieră l Despre starea drumurilor timișorene În cadrul unei colaborări cu
Agenda2003-13-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280855_a_282184]
-
a găsit ocupația germană din 1939-1940. Aici va scrie versuri împotriva ocupantului (Cîntecul independenței). Nu fusese pînă acum nici naționalist antisemit, nici comunist. Dar, că alți scriitori și intelectuali, acum, în 1945-1946, trăia dramă opțiunii tragice. Fostul guvern polonez în exil la Londra, cel ce ordonase răzvrătirea Varșoviei în primăvara lui 1945, în speranța că, la intrarea trupelor sovietice în capitala țării, aici va exista o autoritate legală, eșuase în încercarea să. Și asta pentru că, înțelegînd strategia polonezilor, trupele sovietice s-
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
coleg în ale scrisului Jerzy Putrament, comunist, si a ministrului de Externe al țării sale (tot scriitor) Milosz e trimis în misiune diplomatică în SUA, apoi, după un interstițiu polonez, în 1951, în Franța. Aici se decide să rămînă în exil și, în consecință, cere azil politic. Marea, extraordinară sa carieră literară și profesională acum începe. Dar în anul 1951 scrie eseul Gîndirea captivă, repede tradus în engleză, în care meditează asupra condiției intelectualului aservit într-o țară în drum spre
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
Cristian Teodorescu În '90 în plină perioadă a apelurilor către oamenii de bine, a comunicatelor și contracomunicatelor de tot soiul găzduite de Televiziunea Română, am avut o lungă discuție cu un scriitor român din exil. Mai întîi, evident, politică și viitor, apoi, musai, ce se zicea "afară" despre ceea ce se întîmplă înăuntru și, după aceea, cu sentimentul datoriei împlinite, am inceput sa vorbim și despre literatura. Pînă atunci, totul roz - România avea să fie bine
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
Negoitescu a fost, în România totalitara, un cetățean de rangul doi. Deținut politic, izbit, timp de mulți ani, de interdicții de publicare, s-a văzut, iarăși, mai cu seamă după lichidarea scurtei "liberalizări" și recrudescenta ideologică, hărțuit, marginalizat, împins spre exilul în care avea să-și sfîrșească zilele. Dar în pofida faptului că mediile oficiale l-au tratat abia că pe un tolerat, autorul Scriitorilor moderni a izbutit a-și dobîndi aură unui mare prestigiu în lumea literară neînfeudată regimului comunist, adică
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
ușor de dovedit și de sancționat, cu paragrafe de lege drastice legate de pervertirea moravurilor". Ceea ce semnifică o tacită scădere a încrederii ideologilor în puterea doctrinei lor, căreia i se substituiau viclene înscenări, tertipuri josnice, de polițiști venali... Plecarea în exil a lui I. Negoitescu a fost precedată de aderarea să - act de înaltă conștiința - la apelul lui Paul Goma, în primăvara anului 1977, alături doar de Ion Vianu. Gest ce marca nu doar ruptură ireparabila cu autoritățile comuniste, ci și
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
în "România literară", dar nu puteai oare să mai ai un pic de răbdare? Dacă "Dialog"ul apare cum apare, de vină nu sîntem nici Solacolu nici eu, ci doar lipsa de sprijin a celor cu dare de mînă în exil. Dar profilul propriu al revistei n-ar trebui să fie știrbit de gesturile necugetate. Eu sînt convins că odată cu trecerea vremii o colaborare la acest "Dialog" va apărea mult mai sesizanta și caracteristică decît în altă parte." Convingere ce ni
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
necugetate. Eu sînt convins că odată cu trecerea vremii o colaborare la acest "Dialog" va apărea mult mai sesizanta și caracteristică decît în altă parte." Convingere ce ni se pare îndreptățită... Coloana vertebrală a tuturor activităților lui I. Negoitescu din epoca exilului (că și din decursul întregii sale vieți, așa cum nu pregeta a sublinia și-n cursul discuțiilor cu subsemnatul) o alcătuia literatura română. Era un mod de a se regăsi într-o vocație, de-a-si conserva o identitate ("aș fi putut
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Z. Ornea Nu s-a scris încă un studiu (o carte) despre exilul politic românesc de dupa 1946-1947. Erau, se știe, cîteva organisme aflate în rivalitate. Cea mai coagulata grupare politică românească din exil a fost aceea din jurul lui Al. Cretzianu, Gh. Niculescu-Buzesti, Const. Visoianu, Grigore Gafencu, care și-a făcut ascultat punctul de
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Z. Ornea Nu s-a scris încă un studiu (o carte) despre exilul politic românesc de dupa 1946-1947. Erau, se știe, cîteva organisme aflate în rivalitate. Cea mai coagulata grupare politică românească din exil a fost aceea din jurul lui Al. Cretzianu, Gh. Niculescu-Buzesti, Const. Visoianu, Grigore Gafencu, care și-a făcut ascultat punctul de vedere la Conferința de pace de la Paris. Avea și fonduri, provenite, toate, din depozitul de bani trimis, prin 1944, de
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
de bani trimis, prin 1944, de Mihai Antonescu pentru finanțarea unei posibile imigrații politice românești. Al. Cretzianu, ca funcționar la Externe și ambasador, a știut cifrul depozitului și, de prin 1946, l-a scos, folosindu-l. Cînd a ajuns în exil generalul N. Rădescu, Mihail Fărcăsanu, Emil Ghilezan etc. nu au fost cooptați în organismul existent, ei creîndu-si un altul paralel iar fonduri au obținut de la N. Malaxa și N. Caranfil. Nu toți au acceptat să-l recunoască pe N. Rădescu
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Mihail Fărcăsanu, Emil Ghilezan etc. nu au fost cooptați în organismul existent, ei creîndu-si un altul paralel iar fonduri au obținut de la N. Malaxa și N. Caranfil. Nu toți au acceptat să-l recunoască pe N. Rădescu drept șef al exilului românesc, avînd puncte de vedere deosebite și neagreîndu-l, ca om, pe general. Rivalitățile au fost inevitabile. Apoi, în 1953, generalul Rădescu a murit și Const. Visoianu a devenit președintele Comitetului Național Român. (în care nu erau primiți legionarii) a fost
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
apărînd cauza țării subjugate, pătrunseseră la posturi de radio ascultate și în țară (că M. Fărcăsanu la "Europa Liberă" încă de la înființare, sau Monica Lovinescu și Virgil Ierunca la "France Inter"), menținînd treaza conștiința publică. Datoria, deci, și-o făcea exilul românesc, dar măcinat fiind de rivalități intestine, care numai bine nu-i făceau. Nu se poate vorbi, deci, în acest caz, de un centru de comandă și de acțiuni concertate de la un pupitru unanim ascultat. Dar așa risipit cum era
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
românesc, dar măcinat fiind de rivalități intestine, care numai bine nu-i făceau. Nu se poate vorbi, deci, în acest caz, de un centru de comandă și de acțiuni concertate de la un pupitru unanim ascultat. Dar așa risipit cum era, exilul românesc și-a făcut auzit glasul polifonic. De curand, d-na Georgeta Filitti a făcut să apară, la Editură Enciclopedica, o ediție ce adună publicistica din exil. E vorba despre articole publicate în ziarul Vocea libertății, care a apărut, la
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
de acțiuni concertate de la un pupitru unanim ascultat. Dar așa risipit cum era, exilul românesc și-a făcut auzit glasul polifonic. De curand, d-na Georgeta Filitti a făcut să apară, la Editură Enciclopedica, o ediție ce adună publicistica din exil. E vorba despre articole publicate în ziarul Vocea libertății, care a apărut, la Atena, între anii 1954-1968. Inițiativa apariției acestei publicații, în limba română, a aparținut publiciștilor greci Vasile Moussou și D.G.Petropuliadi, cu scopul de a fi o tribuna
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
a grecilor plecați din România (unele articole apăreau în limba greacă). Norocul publicației a fost diplomatul Radu Scarlat Arion, ultimul ambasador al României antecomuniste la Atena și care, rechemat de la post la București, a refuzat să se înapoieze, alegînd calea exilului. El, acest domn Arion, a preluat veghea secțiunii române a Vocei libertății, conferindu-i audiență și chiar strălucire. Repede, exilul românesc a auzit de acea publicație ateniana și spre ea au început să aflueze condeie autorizate și cu audiență (V.V.
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
ambasador al României antecomuniste la Atena și care, rechemat de la post la București, a refuzat să se înapoieze, alegînd calea exilului. El, acest domn Arion, a preluat veghea secțiunii române a Vocei libertății, conferindu-i audiență și chiar strălucire. Repede, exilul românesc a auzit de acea publicație ateniana și spre ea au început să aflueze condeie autorizate și cu audiență (V.V. Tilea, Gr. Gafencu, M. Fărcăsanu, Const. Visoianu, N. Caranfil, George Ciorănescu, Pamfil Șeicaru, Aurel Decei, Raoul Bossy, Asra Berkowitz, George
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Tilea, Gr. Gafencu, M. Fărcăsanu, Const. Visoianu, N. Caranfil, George Ciorănescu, Pamfil Șeicaru, Aurel Decei, Raoul Bossy, Asra Berkowitz, George I.Duca, N. Dianu etc.). Cînd le citești, în ordinea cronologică a apariției, aceste articole realizezi instantaneu preocupările, durerile, năzuințele exilului politic românesc care reprezenta, atunci, după unele aprecieri, vreo două milioane de persoane. Că unii dintre aceștia, mai ales din a doua generație, s-au asimilat, prin metisaj, în locurile unde trăiau, e posibil și normal. Dar cei mai multi și-au purtat
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Occidentul își pierde orice prestigiu". Dar în ciuda acestei tragedii a cesiunii teritoriale în Estul și Centrul Europei, Occidentul se angajează în tratative cu URSS pentru a obtine ceea ce s-a numit în 1954-1955 "spiritul Genevei" - coexistența pașnică, retezînd grav speranțele exilului politic românesc. În octombrie 1955 V.V. Tilea atrăgea atenția într-o revistă engleză, de unde reproducea articolul aici: "Șunt cu toate acestea unele puncte pe care oamenii de stat din Vest nu trebuie să le uite. Dacă ei merg la Geneva
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
ungar le indică imperios această atitudine, fiindcă orice acțiune de răzvrătire va fi de aici înainte și mai mult un pretext de prigonire din partea asupritorilor și, în aceste împrejurări, pier cei mai buni și substanță românească este diminuată". Cei din exil însă trebuie să-și continue militantismul, nelăsîndu-se copleșiți de resemnare. Și învățătură "experimentului" maghiar cu inacțiunea catastrofală a Occidentului (care nici măcar la ONU n-au ridicat vocea protestatara) a continuat să acapareze preocuparea conducătorilor exilului românesc, comentată fiind critic de
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
românească este diminuată". Cei din exil însă trebuie să-și continue militantismul, nelăsîndu-se copleșiți de resemnare. Și învățătură "experimentului" maghiar cu inacțiunea catastrofală a Occidentului (care nici măcar la ONU n-au ridicat vocea protestatara) a continuat să acapareze preocuparea conducătorilor exilului românesc, comentată fiind critic de V.V. Tilea, Radu Arion, N. Dianu, G.V. Serdici. Acesta din urmă observa, în noiembrie 1959, ca "răscoală ungurilor din 1956 a dovedit lumii întregi unde se plasa lumea liberă, ce avem de așteptat și ce
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
lui N. Dianu, patetic intitulat Basarabia noastră, este, repet, o valoroasă contribuție de istoriografie politică. Și mai sînt destule astfel de articole în această ediție. D-na Georgeta Filitti ne propune o ediție bună despre un segment semnificativ al activității exilului politic românesc. De astă dată a renunțat la note, multumindu-se cu un studiu introductiv. Eseul d-lui Alexandru Paleologu, așezat în fruntea ediției, despre exil, emigrație și diaspora întregește - cum să spun? - aparatul critic (minimal) al ediției. Vocile exilului
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
na Georgeta Filitti ne propune o ediție bună despre un segment semnificativ al activității exilului politic românesc. De astă dată a renunțat la note, multumindu-se cu un studiu introductiv. Eseul d-lui Alexandru Paleologu, așezat în fruntea ediției, despre exil, emigrație și diaspora întregește - cum să spun? - aparatul critic (minimal) al ediției. Vocile exilului. Ediție îngrijita de Georgeta Filitti. Editură Enciclopedica, 1998.
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
exilului politic românesc. De astă dată a renunțat la note, multumindu-se cu un studiu introductiv. Eseul d-lui Alexandru Paleologu, așezat în fruntea ediției, despre exil, emigrație și diaspora întregește - cum să spun? - aparatul critic (minimal) al ediției. Vocile exilului. Ediție îngrijita de Georgeta Filitti. Editură Enciclopedica, 1998.
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]