2,012 matches
-
doilea pretendent, Bernardo Rosso, medic din Lombardia, a încercat să-și sprijine pretențiile de domnie (zicea că este nepot al unui fost Voievod valah) cu un bacșiș de 10.000 de galbeni. Suma s-a dovedit insuficientă, doctorul a fost exilat în Rhodos (în 1577), iar cei care se grăbiseră să jure că prin vinele lombardului curge sânge domnesc (Vodă Alexandru le aflase numele, căci Miloș, fratele său, trăitor la Stanbul, făcuse rost de ele de la marele vizir) vor rămâne fără
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ciobanul, Mihail Sigler așază și moartea celui de-al doilea, petrecută la 25 septembrie 1559, sub semnul administrării de otravă 99; se va vorbi apoi și de uciderea prin otrăvire - prin 1568 - a lui Petru cel Tânăr, fiul lui Mircea, exilat la Konya 100), o moarte insidioasă (cum zice un istoric francez), nu avea, de cele mai multe ori, un agent provocator declarat, un „autor” nominalizat. De aceea cronicarii ezită în a atribui (le este greu, de pildă, să precizeze dacă Mihail [Mihăilaș
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la Cozia (în naos, pe peretele despărțitor, în stânga, alături de Marco Voievod și de domnița Zamfira), arborând o șubă de ceremonie din stofă scumpă țesută cu aur și căptușită cu blană de samur 221. Dar Radu Paisie - cel ce va fi exilat de turci în Egipt și va muri acolo (lăsând-o pe Ruxandra văduvă pentru a doua oară) -, care, în acte, își declara și numele prevoievodal („Io Petru voievod numit Radu voievod”), susținea că este fiu al lui Radu cel Mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
efectul (au fost mai eficiente decât încercările văduvei de a obține, prin chezășia a doi greci, promisiunea unei eliberări; cei doi garanți au fost băgați și ei în temniță) și toți cei care îl însoțiră pe Vodă la Istanbul fură exilați în Asia Mică, la Kiuta Lia (Chiutaia). Și membrii familiei (Pană, fratele Doamnei Marica, nu s-a alăturat surghiuniților), și boierii credincioși (mai târziu, prin 1746, unul dintre ei va pomeni într-un zapis acele timpuri „când eram eu surghiun
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Nechifor Beldiman - însurat cu Ana -, dușman al lui Ștefan al II-lea Tomșa, care nu l-a iertat, ucigându-l și confiscându-i averea), unele văduve și copiii lor își duceau zilele în condiții dificile. Erau nevoite să se exileze (și convoaiele acestea ale unei dorite mântuiri - ne putem imagina căruțele care i-au dus peste hotare pe urmașii lui Hrizea din Popești, cel omorât de Șerban Cantacuzino - transportau adesea, mișcându-se cu fereală, dincolo de graniță familii pauperizate) și să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vatra” ș.a. Vocația poetică a lui S. își găsește expresia în câteva volume: Întoarcerea Euridicei (1970), Desen sonor (1978), Aripi în timp (1994). În versuri de factură clasică (prin motive, prozodie) sunt convocate mituri și imagini care definesc universul rustic. „Exilat” de aici, poetul trăiește cu gândul întors spre locurile de odinioară (În orele tăcerii) și, nostalgic, își simte adeseori „aripile” frânte (Zbor). În cea de-a doua ediție a volumului Aripi în timp, apărută în 1996, este inclus un nou
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
era trezorierul lui Ranjit Singh (Lal Singh nu a dat niciodată socoteală pentru fondurile pe care le avea În păstrare). Lal Singh este mutat de către englezi la Agra și pensionat. Teja Singh este numit rajah la Sialkot. Regina (r³nș) este exilată de către englezi la fortăreața de la Sheg-Opur, iar de acolo la o altă fortăreață pe Gange, de unde a reușit să evadezetc "Lal Singh este mutat de către englezi la Agra și pensionat. Teja Singh este numit rajah la Sialkot. Regina (r³nș) este
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de către englezi la fortăreața de la Sheg-Opur, iar de acolo la o altă fortăreață pe Gange, de unde a reușit să evadezetc "Lal Singh este mutat de către englezi la Agra și pensionat. Teja Singh este numit rajah la Sialkot. Regina (r³nș) este exilată de către englezi la fortăreața de la Sheg‑Opur, iar de acolo la o altă fortăreață pe Gange, de unde a reușit să evadeze" Englezii erau de părere că un asemenea individ era periculos, așa Încât se dispensară de el; În consecință, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe fruntea lui Teja, fiind ferm convinsă că acesta provocase Îndepărtarea lui Lal Singh pentru a pune mâna pe funcția sa. Comportamentul nesocotit al reginei, care exercita o mare influență asupra fiului ei, Îl determină pe rezident să o tempereze exilând-o În fortăreața de la Sheg-Opur. Dar cum regina nici acolo nu a stat cu brațele Încrucișate (implicându-se În răzmerița din Multan), Sir Frederick Currie 233, rezidentul din vremea aceea, porunci să fie trimisă Într-o altă fortăreață, pe Gange
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1997, 7-8; Augustin Cozmuța, Himera ca o ultimă paranteză, „Graiul Maramureșului”, 1998, 21 iunie; Alexandru Pintescu, „Țărmul himerei”, PSS, 1998, 5-6; Titu Popescu, „Țărmul himerei”, „Observator” (München), 1998, octombrie-noiembrie; Nae Antonescu, Profil - Grigore Scarlat, „Discobolul”, 1999, 19-20; Alex. Ștefănescu, Scriitorul exilat la Târgu Jiu, RL, 1999, 50; Dorina Bohanțov, Resuscitarea romantismului, RL, 2000, 40. A. F.
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
Efigii în abanos. Din lirica neagră francofonă (1978, în colaborare cu Mircea Traian Biju; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș) și (prin intermediar francez) din proza finlandeză, Hiltu și Ragnar. Copiii oamenilor de Frans Eemil Sillanpää (1982). În 1984 se exilează în Elveția, la Lausanne. Asupra poeziei lui Ș. s-a așternut o uitare explicabilă nu numai din pricina tăcerii ursuze a autorului, ci și a caracterului textelor, deranjante la apariție, ca și acum, dificil de încadrat în sistemele și grupările de
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
Muntenia. În preajma revoluției de la 1848 era locotenent în garnizoana Giurgiu și devenise om de încredere al comandantului său, Christian Tell. Ridicat la rangul de căpitan, avea să ia parte la eroica bătălie din Dealul Spirii. După înfrângerea mișcării va fi exilat la Brusa, unde rămâne până în 1856. La întoarcerea în țară se avântă în campania pentru Unire. Era, de altfel, un membru activ în Divanul ad-hoc, iar ca deputat de Giurgiu își exercită mandatul în toate Camerele liberale până în anul 1888
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
Ț. nu renunță la temele și procedeele mai vechi (marota „obsedantului deceniu”, dublul și martorul, pluriperspectivismul, plăcerea submersiunii în trecutele vremi ș.a.), dar nici nu depășește producția sa antedecembristă. Cezar Zdrăfculescu, protagonistul cărții, este un fost procuror din anii ’50, exilat în Italia și revenit în țară pentru a-și înfrunta, la senectute, păcatele tinereților. Redempțiunea se consumă prin identificarea sa cu pretorul roman Philippus Barbarius, ca și prin sancțiunile eternului „însoțitor” Rânzei, care cenzurează orice încercare de autoiluzionare a personajului
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
URECHE, Grigore (c. 1590 - 1647), cronicar. Fiu al marelui vornic Nestor Ureche, „Gligorii” s-a născut probabil în Goești (nu departe de Iași), dar peste puțin timp familia sa va fi silită să se exileze în Polonia. Aici el are prilejul să studieze la o școală cu profil umanistic din Lvov, în a cărei programă figurau limba și literatura latină, elina și polona, istoria Poloniei. Revenit în țară, este posibil să fi ocupat unele dregătorii
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
exersează la pian, vizitează muzee, expoziții. Începuse să scrie din adolescență. Prozele și le-a alcătuit (după spusele surorii sale, Eliza V. Vorvoreanu) în 1907-1908, căci în 1909 le citea familiei și prietenilor și „încă de pe vremea când era judecător exilat la Ghergani, adică înainte de 1912 [...], le trimetea prietenilor, artiștii Gr. Mărculescu și Ciprian, cari le citeau la cafeneaua Capșa, unde se făcea mult haz” (Sașa Pană). Nu au fost însă tipărite decât în 1922, când Tudor Arghezi publică în „Cugetul
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
un Chansonnier français, La Guerre des dieux de Évariste Parny, opera abatelui Jacques Delille, scrieri moraliste și didactice din La Bruyère și M-me de Genlis) arată interesul pentru clasici și îi atestă cultura bogată. În 1810 se afla în țară, exilat la Buzău de generalul M.I. Kutuzov, „pentru oareșicare pricină a tinereților”. Iertat în 1812, este numit vel comis, apoi ispravnic în județul Dâmbovița, cu reședința la Văcărești și Târgoviște. Cum treburile isprăvniciei erau lăsate cam la voia întâmplării, amânându-se
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
la Biblioteca Națională din Paris l-au condus pe V. la descoperirea unor informații necunoscute referitoare la studiile lui Dimitrie Bolintineanu la Collège de France, la activitatea lui în cadrul Societății Studenților Români din Paris și al grupului de revoluționari români exilați în capitala Franței după 1848, ca și la înregistrarea ecourilor pe care volumul de poezii Brises d’Orient (1866) le-a avut în presa franceză. De asemenea, monografia consacrată lui Gala Galaction conturează distinct personalitatea insolită a scriitorului-preot, relevând simbioza
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
treacă probele erau concediați. Episcopul Pavel Lebedev a dispus ca În registrele de la biserici să se scrie doar În limba rusă, inclusiv În actele stării civile. Preoții care se eschivau să oficieze serviciul divin În limba rusă erau concediați sau exilați În alte gubernii din imperiu. Cărțile de cult tipărite În românește au fost distruse. Pentru a se debarasa de preoții români, Lebedev a redus numărul parohiilor, sub aceste reduceri nimerind, cu preponderență, parohiile cu clerici români. În decurs de 12
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
recuperarea amintirilor refulate. Adultul nu le va mai plasa într-o poziție dominantă a conștiinței sale- care ar putea să-i organizeze viața pe baza unor fapte de mult petrecute -, ci le va dezamorsa de încărcătura emoțională și le va exila într-o poziție periferică, unde sunt inofensive. Refulate, amintirile rămâneau active și împiedicau, de fapt, subiectul să-și trăiască prezentul. Recuperate, ele pot fi puse deoparte, în fapt, anihilate. Memorie individuală - memorie socială Între memoria individuală și memoria socială există
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mitropolitului Silvestru Morariu-Andrievici. A urmat liceul la Suceava și teologia în Cernăuți. Bun prieten cu compozitorul Ciprian Porumbescu, a activat în societatea studențească Arboroasa și, din cauza atitudinii sale proromânești, a fost închis. Preot din 1878 în Toporăuți și în Cernăuți, exilat din 1896 la Pătrăuți, lângă Suceava, pe motive politice, M. a fost una dintre figurile marcante ale vieții culturale și bisericești din Bucovina. Scria versuri și traducea din lirica germană în „Familia”, „Aurora română”, „Amicul familiei”, „Candela”, „Glasul Bucovinei”. În
MORARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
1985. Generația tatălui lui P. se remarcă într-un domeniu profesional diferit: cel medical, iar fratele său, Emilian Papahagi, a fost șeful Catedrei de chirurgie de la Facultatea de Medicină din București și director al Spitalului de Urgență, înainte de a se exila în Germania în 1974. Ramura maternă consolidează tradiția excelenței în științele medicale: fratele mamei, Constantin Anastasatu, unul dintre cei mai importanți ftiziologi români, conduce Institutul de Ftiziologie din București și este rector al Institutului de Medicină din București. Absolvent al
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
și imprevizibil. Omul civic, ca și intelectualul, nu pare a-și găsi niciodată locul definitiv. „Nici de dreapta, nici de stânga, se angajează întâi într-o parte, apoi în partea cealaltă, își dă seama că a făcut o prostie, se exilează, nu-i place Occidentul, se întoarce în România, înțelege că iar a greșit, se reîntoarce în Occident, și atunci are o mutație de existență și preocupări. Renunță la vocația de romancier, deși scrisese un roman în care povestise tribulațiile disponibilităților
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
după propria-i mărturie, l-ar fi cunoscut pe Pușkin. Întors la Iași în 1823, va fi numit peste doi ani diac la Vistierie și, după un timp, primește rangul de căminar. Ca urmare a unui articol tăios, Vandalism, este exilat la moșia de la Trifești. Spătar, agă, postelnic, vornic, lui N. i se încredințează slujbe importante: prezident al Eforiei (primar al Iașilor) între 1840 și 1843, director al Vistieriei (1843-1849). Sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica va fi director al Departamentului
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
catalizator, în locul fostului pastor László TPkés3 (astăzi un mărginit politician iredentist), un mitropolit ortodox? Unde oare se ascunsese patriarhul românilor ortodocși în dimineața de 22 decembrie 19891? Știam, din vocea Europei Libere, că preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa fusese deja excomunicat și exilat 2. Cu o stranie năzuință spre puritate, mai credeam, după Revoluție, că un episcop ar face bine să încerce măcar să fie sfânt ori să nu fie deloc. Mă așteptam ca experții în microfoane și cu epoleți sub patrafir să practice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
incomode, să nu tulburi somnul căldicel al maselor. Pentru binele întregului popor, sufletele se întrec în arta reculegerii. Dopajul cu somniferele docilității știe să mențină în vigoare zapisul legii vechi. Îndrăzneala necredinței din partea unui ucenic al apostolului Toma va fi exilată dacă nu în ponticul Tomis, atunci măcar în musonicul Malabar. Studiu și liturghietc "Studiu și liturghie" Fiind vorba de o asociație studențească, importanța studiului (I Timotei 4, 13) s-ar fi cuvenit poate apreciată mai mult de către membrii ASCOR. Ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]