735 matches
-
autenticitate", neglijînd faptul că omul nu poate trăi numai filosofînd, că el este totuși homo faber, iar educația trebuie să țină seama de acest fapt esențial. Aceiași teoreticieni, la care s-a făcut referire mai sus, valorifică un alt concept existențialist cel de angajare corelat cu conceptul de "libertate". Studiul disciplinelor umaniste nu și-ar avea rostul consideră ei dacă n-ar cultiva elevilor o atitudine angajantă față de anumite valori, dacă n-ar permite aprecierea lor, pe baza căreia unele sînt
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o atitudine angajantă față de anumite valori, dacă n-ar permite aprecierea lor, pe baza căreia unele sînt acceptate, iar altele respinse. Iată încă un prilej pentru implicarea vieții afective în procesul de instruire. Apare și mai limpede acum de ce pentru existențialiști instruirea presupune mai curînd înțelegere decît cunoaștere care poate fi neutră. Ideea angajării este plină de interes; instrucția, o instrucție bine înțeleasă, cu efecte în plan educativ, trebuie să conducă la angajarea ființei umane pentru apărarea și promovarea valorilor acceptate
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este plină de interes; instrucția, o instrucție bine înțeleasă, cu efecte în plan educativ, trebuie să conducă la angajarea ființei umane pentru apărarea și promovarea valorilor acceptate. Chestiunea care se pune este aceea a criteriilor de apreciere a acestor valori. Existențialiștii vor să ne convingă că se lasă deplină libertate elevilor. În realitate, educatorul după cum se va observa nu va putea fi cu totul neutru; el va oferi cele mai multe elemente pentru conștientizarea criteriilor de apreciere a valorilor. Din punctul de vedere
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ne asigure că "întîlnirea" nu ipoate fi planificată, nu poate fi pregătită în mod special de profesori; ea are un caracter întîmplător, și numai un număr restrîns de elevi sînt cuprinși de "raza fulgerului" său (23, pp. 111-128). Deși teoreticienii existențialiști nu explicitează relația "întîlnire" "trezire", se poate aprecia că "întîlnirea" este o formă de "trezire", ea dezvăluind noi potențe, spre a căror valorificare este îndreptat cel ce se educă. Nu se poate contesta faptul că, în decursul perioadei de instruire
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
valorificare este îndreptat cel ce se educă. Nu se poate contesta faptul că, în decursul perioadei de instruire, unii tineri sînt în mod deosebit atrași de anumite personalități ale culturii, de operele acestora! Nu înseamnă să subordonăm însă așa cum fac existențialiștii instrucția "întîlnirii". Aceasta din urmă este ceva accidental, cu consecințe pozitive numai dacă se sprijină pe o temeinică instrucție. Din cele spuse despre filosofia existențialistă a educației se poate deduce că aceasta va manifesta o specială aprehensiune față de aspectele metodice
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de anumite personalități ale culturii, de operele acestora! Nu înseamnă să subordonăm însă așa cum fac existențialiștii instrucția "întîlnirii". Aceasta din urmă este ceva accidental, cu consecințe pozitive numai dacă se sprijină pe o temeinică instrucție. Din cele spuse despre filosofia existențialistă a educației se poate deduce că aceasta va manifesta o specială aprehensiune față de aspectele metodice ale instrucției. Într-adevăr, pentru existențialiști orice preocupare cu caracter "metodic" este identificată cu nesocotirea personalității elevilor; toate aceste tehnici au în vedere supunerea unui
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este ceva accidental, cu consecințe pozitive numai dacă se sprijină pe o temeinică instrucție. Din cele spuse despre filosofia existențialistă a educației se poate deduce că aceasta va manifesta o specială aprehensiune față de aspectele metodice ale instrucției. Într-adevăr, pentru existențialiști orice preocupare cu caracter "metodic" este identificată cu nesocotirea personalității elevilor; toate aceste tehnici au în vedere supunerea unui număr de elevi la aceleași rigori, standardizînd astfel procesul educației. Mai presus de metodă se află relația de la om la om
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este identificată cu nesocotirea personalității elevilor; toate aceste tehnici au în vedere supunerea unui număr de elevi la aceleași rigori, standardizînd astfel procesul educației. Mai presus de metodă se află relația de la om la om, dintre educat și educator. "Școala existențialistă a viitorului poate să apară mai mult ca o creație a celor care învață decît a celor care predau" (24, p. 131). Dacă poziția acelora care subordonează profesorul metodei este dăunătoare și oferă argumente existențialiștilor pentru a-și exprima reacția
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dintre educat și educator. "Școala existențialistă a viitorului poate să apară mai mult ca o creație a celor care învață decît a celor care predau" (24, p. 131). Dacă poziția acelora care subordonează profesorul metodei este dăunătoare și oferă argumente existențialiștilor pentru a-și exprima reacția, nu mai puțin vătămător este antimetodismul lor, revenirea la forme de instruire spontană, lăsate la discreția bunului simț al educatorului și chiar a elevului. În elaborarea teoriei privind educația morală, existențialiștii au pornit de la conceptul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dăunătoare și oferă argumente existențialiștilor pentru a-și exprima reacția, nu mai puțin vătămător este antimetodismul lor, revenirea la forme de instruire spontană, lăsate la discreția bunului simț al educatorului și chiar a elevului. În elaborarea teoriei privind educația morală, existențialiștii au pornit de la conceptul de libertate prin care este exprimat și raportul dintre individ și societate. Din punctul lor de vedere, omul este pe deplin liber. Cea mai înaltă moralitate, apreciază K. Jaspers, înseamnă recunoașterea libertății absolute a individului. La
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Simone de Beauvoir: "omul este liber; dar el găsește legea sa în libertatea sa" (27). Aceasta înseamnă că, întemeindu-se pe morală, libertatea constituie ea însăși o bază pentru moralitate. Libertatea și moralitatea se identifică. Nu apare însă la filosofii existențialiști suportul teoretic pe baza căruia se explică cum, vrînd să fie liber, individul acceptă libertatea altora. Încercarea de a corecta nihilismul moral este, de aceea, un adaos provenit dintr-o intenționalitate umanistă, care nu decurge din logica internă a discursului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
teoretic pe baza căruia se explică cum, vrînd să fie liber, individul acceptă libertatea altora. Încercarea de a corecta nihilismul moral este, de aceea, un adaos provenit dintr-o intenționalitate umanistă, care nu decurge din logica internă a discursului filosofic existențialist. Nesocotind faptul că valorile morale nu au un caracter subiectiv, ci sînt o expresie a unor condiții sociale și că alegerea unora sau altora dintre valori este determinată social, existențialismul este acuzat uneori că a eșuat într-o teorie etică
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu au un caracter subiectiv, ci sînt o expresie a unor condiții sociale și că alegerea unora sau altora dintre valori este determinată social, existențialismul este acuzat uneori că a eșuat într-o teorie etică fără morală. Consecvenți concepției lor, existențialiștii critică practica educațională curentă tocmai pentru că inculcă tineretului un anumit cod etic, socialmente determinat; aceasta nu este altceva, după opinia lor, decît o înstrăinare. Ce ar trebui să se facă? Profesorul, deși are convingeri morale, nu le va impune elevilor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de educație care vor permite fiecăruia ca, în forul său interior, izolat de "presiunea" socială, să hotărască nu numai pentru sine, ci și pentru Om în genere. Manifestîndu-și insatisfacția față de tendințele de nivelare a spiritelor, întîlnite în unele sisteme educaționale, existențialiștii trec în cealaltă extremă; promovînd un individualism excesiv, ei nesocotesc valoarea educativă a grupului școlar. De altfel, ei își manifestă opoziția față de orice forme educaționale colective. "Școlile și clasele tind totdeauna să egalizeze copilul; el devine pur și simplu unul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
orice forme educaționale colective. "Școlile și clasele tind totdeauna să egalizeze copilul; el devine pur și simplu unul printre ceilalți" (29, p. 219). Modul cel mai potrivit pentru "cultivarea eului propriu" este casa părintească unde poate pătrunde un profesor. Pentru existențialiști, condiția ideală a dezvoltării ființei umane o oferă educația cu preceptor; evident o "personalitate autentică", devotat copilului, fără preocupări metodice, dar capabil să stimuleze angajarea. Tipul ideal de profesor este Socrate; el nu predă, ci întreabă, filosofează împreună cu discipolul său
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
angajarea. Tipul ideal de profesor este Socrate; el nu predă, ci întreabă, filosofează împreună cu discipolul său. Amîndoi constituie un "cuplu singular", nicăieri nemaiputînd fi întîlnit unul similar (30). Nu este, fără îndoială, lipsită de interes această insistență a filosof iei existențialiste pe cultivarea responsabilității, în scopul unei existențe autentice, angajate. Calea propusă pentru atingerea acestor obiective este departe de a fi una realistă. La sfîrșitul secolului XX nu putem întoarce spatele științei și tehnicii fără riscul da a ne reîntoarce cu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de antipatie, sentimentul de identificare este anulat, iar comunicarea devine extrem de dificilă. Abordarea fenomenului educației din perspectiva raporturilor de afecțiune dintre profesor și elevi nu este lipsită de interes. Puncte de vedere, în parte, similare, se întîlnesc și în pedagogia existențialistă. Elevul, chiar adolescent fiind, cu atît mai mult cel mic, simte nevoia unei afecțiuni din partea profesorului; aceasta îi dă mai multă încredere în sine, mai multă rezistență în lupta cu obstacolele inerente vieții. Dar nu putem fi de acord cu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1970 se constată un alt mod de abordare a problemelor de filosofia educației, concretizată în studii dedicate unor concepții filosofice, cu aplicații în domeniul educației. Astfel, în 1970, Silvia Cernichevici, de la Universitatea din Iași, face o amplă analiză a concepției existențialiste cu privire la educație în volumul Existențialismul și problematica educativă contemporană. Un an mai tîrziu apare Antologia pedagogiei americane contemporane, în care se analizează teoriile pedagogice promovate de filosofia pragmatistă, precum și orientările opuse acestei filosofii perenialismul, esențialismul, reconstrucționismul și existențialismul (4). Chiar dacă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
P.U.F., Paris, 1968. 20. Cf. MARTIN HEIDEGGER, Ființă și timp, traducere din limba germană de Dorin Tilinca, Editura Jurnalul Literar, 1994. 20 bis. DUMITRU GHIȘE, Existențialismul francez și problemele eticii, Editura Științifică, București, 1967. 21. AL. POSESCU, Pluralismul existențialist, în vol. Studii de istorie a filozofiei universale, Editura Academiei R.S.R., București, 1969. 22. J. P. SARTRE, L'Existentialisme est un humanisme, Les Éditions Nagel, 1960. 23. O. F. BOLLNOW, Existenzphilosophie und Pädagogik, W. Kohlhammer Verlag, 1958. 24. VAN CLEVE
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tematică ostentativ romantică. Teatrul lui nu stă sub semnul unei idei, singurul element stabil de legătură între cele mai reprezentative creații dramatice ale sale fiind componenta mistică declarată sau implicită. Mistica devine și mijloc de vehiculare a unor considerații filosofic existențialiste cultivate în epocă. Conflictul este, de regulă, dispersat într-o atmosferă poematică, structurată potrivit cerințelor genului dramatic, iar arhitectonica lucrărilor este concepută cu rol de ilustrare a ideii-nucleu. Rezultatul vădește o constrângere procustiană a logicii întâmplărilor și a comportamentului personajelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
revoluționar al fizicii nu-cleare), în timp ce latura teoretică a fost controversată: "Structuralismul este o metodă, nu o doctrină, iar în măsura în care devine doctrinal conduce la o multitudine de doctrine" (J. Piaget, 1970: 123). Dacă despre existențialism s-a afirmat "atîtea existențialisme cîți existențialiști", același lucru se poate spune (fără teama de a greși) și despre structuralism atît în ceea ce privește disocierea teorie-metodă cît și variatele domenii abordate (filosofie și antropologie, lingvistică și psihanaliză). Deși majoritatea pozițiilor au fost în favoarea structuralismului metodologic (infra i), nu lipsește
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mișcare largă care cuprinde toate manifestările postromantice înscrise sub semnul unui „principiu de progres“ (E. Lovinescu). În proza veacului XX, modernismul se manifestă prin: - mutații în sfera problematicii (substituirea problematicii sociale și morale cu dome niul psihologicului și cu problematica existențialistă) - inovarea formulelor estetice, abandonarea tiparelor narative tradiționale (narațiu nea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului etc.); proza modernă cultivă introspecția și retrospecția, analiza conștientului și a zonelor abisale ale ființei (subconștientul, inconștientul) - canonul modernității: o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
are însă caracter integrator, inserând și pauze descriptive ori secvențe dialogate/monologate. Criteriile de clasificare au în vedere un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc, realist, naturalist, existențialist, modernist sau postmodernist, romanul eroic de cel exotic, fantastic, mitic, satiric, parodic, al absurdului, romanulparabolă, eseistic sau comportamentist, antiromanul etc., romanul de tip balzacian de romanul stendhalian, tolstoian, dostoievskian, proustian etc. Alte criterii sunt: formula compozițională (roman de tip memorialistic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
subiectul, trama, ci și structurile logice și convențiile dramaturgiei clasice: „O ultimă ipostază a tragicului în contemporaneitate, care nu poate fi ocolită, se datorează teatrului absurd sau al deriziunii, lui Eugen Ionescu, Samuel Beckett, Arthur Adamov, socotiți autorii reprezentativi [...] Spre deosebire de existențialiști, în teatrul absurd nu există revoltă, nu există acțiunea personajului, nu aflăm posibilitatea unei opțiuni. Nu există conflict. Fatalitatea nu provoacă conflictul tragic, îi este consecința. [...] Fatalitatea ia locul timpului, îi anulează scurgerea. E veșnică. Veșnic este supliciul, moartea.“ (Justin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
caracteristică este reliefată prin structurarea poeziei ca monolog liric ce urmărește fluxul unor stări de conștiință legate de apropierea sfârșitului și de sentimentele de solitudine, de inutilitate, de resemnată tristețe. 9. Ultimele șase versuri concentrează mesajul poeziei argheziene, evidențiind tema existențialistă a limitelor condiției umane. Discursul poetic, marcat de ambiguitatea specifică moderniștilor, se formulează ca monolog liric de factură elegiacă. Eul liric apare în ipostaza artistului izolat întrun spațiu psihic înalt, un „turn de fildeș“ interior. Simbolismul acestui teritoriu al tăcerii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]