1,265 matches
-
estimării parametrilor care intervin în ecuațiile modelului; faza verificării modelului; faza utilizării modelului. Specificarea unui model econometric presupune: analiza fenomenului sau sistemului economic studiat și identificarea legităților care operează în cadrul acestuia; determinarea variabilelor relevante și clasificarea lor ca endogene sau exogene; descrierea interdependențelor dintre diversele variabile; identificarea formei funcționale a relațiilor dintre variabile; stabilirea (dacă este cazul) a restricțiilor privind parametrii de regresie; precizarea modului în care vom ține seama de caracterul stochastic (aleator) al legăturilor dintre variabile (introducerea ipotezelor privind
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
noi (vezi subcapitolele 5.3 și 5.4). În cazul modelelor liniare (sau liniarizabile), un instrument foarte bun de evaluare a calității modelului este testul F (Fisher Snedecor). El verifică existența unei relații liniare între variabila endogenă y și variabilele exogene x1-xk-1. Ipotezele acestui test se formulează în următorul mod: H0: toți coeficienți de regresie β0-βk-1 sunt nuli H1: cel puțin un coeficient de regresie este nenul Pentru a determina statistica F este necesar să facem mai întâi următoarele calcule. Am
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
k-1, n-k) gradele de libertate ale distribuției F. Un alt criteriu de testare a modelelor econometrice este coeficientul de corelație multiplă (sau de determinație), notat R2. Acesta ne arată în ce proporție este explicat comportamentul variabilei endogene de către variabilele exogene și se calculează cu formula. Coeficientul de corelație multiplă este cuprins între 0 și 1. O valoare de 0,85 a acestui coeficient, spre exemplu, ne arată că evoluția variabilei endogene y este determinată în proporție de 85% de variabilele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și se calculează cu formula. Coeficientul de corelație multiplă este cuprins între 0 și 1. O valoare de 0,85 a acestui coeficient, spre exemplu, ne arată că evoluția variabilei endogene y este determinată în proporție de 85% de variabilele exogene x1-xk-1 și în proporție de 15% de alți factori de influență, neluați în considerare în model. Pentru a verifica dacă parametrii de regresie β1-βk-1 sunt semnificativ diferiți de 0 avem la dispoziție testul t (Student). Pentru un coeficient oarecare βp
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
rezultatelor este necesar să dispunem de metode statistice care ne ajută să detectăm prezența următoarelor situații: variabilele reziduale nu au aceeași dispersie (fenomenul de heteroscedasticitate); valorile variabilelor reziduale sunt corelate între ele (fenomenul de autocorelație); două sau mai multe variabile exogene sunt puternic corelate între ele (fenomenul de multicoliniaritate). Heteroscedasticitatea poate fi detectată relativ ușor pe cale grafică, dacă prin reprezentarea grafică a variabilei reziduale se observă o corelație a acesteia cu variabila exogenă, după cum se arată în figura 5.1. Serie
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
fenomenul de autocorelație); două sau mai multe variabile exogene sunt puternic corelate între ele (fenomenul de multicoliniaritate). Heteroscedasticitatea poate fi detectată relativ ușor pe cale grafică, dacă prin reprezentarea grafică a variabilei reziduale se observă o corelație a acesteia cu variabila exogenă, după cum se arată în figura 5.1. Serie omoscedastica Serie heteroscedastica Figura 5.1. Distribuția termenului de eroare în cazul unei serii omoscedastice (respectiv heteroscedastice) O cale mai exactă de identificare a heteroscedasticității ne o oferă testul F. Pentru a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Figura 5.1. Distribuția termenului de eroare în cazul unei serii omoscedastice (respectiv heteroscedastice) O cale mai exactă de identificare a heteroscedasticității ne o oferă testul F. Pentru a-l aplica, vom împărți șirul valorilor reziduale εi (ordonate în raport cu variabila exogenă x) în două subșiruri. Fiecare subșir ar trebui să conțină cel puțin 5 valori. Ipotezele testului F sunt: H0: diferențele dintre dispersiile variabilelor reziduale din cele două subșiruri sunt nesemnificative H1: diferențele dintre dispersiile variabilelor reziduale din cele două subșiruri
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
necesar existența unei legături logice între factorii corelați între ei, ci poate apare pur și simplu datorită faptului că acești factori prezintă evoluții paralele (în același sens). Iată câteva posibile soluții pentru înlăturarea sau reducerea multicoliniarității: eliminarea unora din variabilele exogene puternic corelate; creșterea volumului eșantionului de date; înlocuirea datelor din seriile cronologice cu date provenite din observările “transversale” (cross section data), dacă acest lucru este posibil; “agregarea” variabilelor puternic corelate într-o singură variabilă, utilizând analiza factorială sau analiza componentelor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
la sporirea cifrei de afaceri a întreprinderii. În unele modele am folosit în loc de viteza de rotație variabila PRODACT (productivitatea activelor), care este de fapt inversa lui T. Acești cinci factori (P, R, L, T și PRODACT) vor apărea ca variabile exogene în modelele dezvoltate în această secțiune. În perioada luată în considerare, rata de creștere a vânzărilor g a evoluat așa cum arată graficul din figura 5.2. Se observă că în unii ani vânzările au cunoscut o descreștere; așadar, rata de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
separată a dependenței dintre T și g’ arată că reducerea primului determină o tendință de creștere a celui de-al doilea, ceea ce corespunde faptelor (vezi figura 5.4). Credem totuși că ar fi riscant să separăm prea strict efectele variabilelor exogene și să facem analize de tipul: “dacă toți factorii de influență rămân constanți și se modifică numai factorul X, atunci...”. Între unele variabile cauzale pot exista interdependențe subtile, destul de greu de identificat printr-o analiză teoretică prealabilă. Introducerea tuturor variabilelor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
destul de greu de identificat printr-o analiză teoretică prealabilă. Introducerea tuturor variabilelor în model poate reprezenta o sursă de erori și distorsiuni, dar în același timp este posibil ca per ansamblu modelul să explice destul de bine influența combinată a variabilelor exogene. Dacă acceptăm aceste fapte, nu ne rămâne decât să acordăm credit testelor statistice (testul F, în cazul nostru) și să accceptăm sau să respingem un model în funcție de nivelul de semnificație al acestor teste. Evident, modelele acceptate urmează să fie testate
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
prin formula: )()()()(' LfTfRfPfgest +++= unde cel puțin una din cele patru funcții este neliniară. Pentru estimarea parametrilor funcțiilor vom folosi procedeul lui L. Bean și D. Zaiț, prezentat pe scurt în secțiunea V.1.1. Ordinea de prioritate a introducerii variabilelor exogene în model este dată mărimea absolută a coeficientului de corelație dintre aceste variabile și variabila endogenă g’: primele introduse sunt variabilele cele mai puternic corelate. Prima variabilă luată în considerare este P. Graficul in figura 5.6 ne sugerează o
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în figura 5.10. Ceea ce se observă în primul rând la acest model este calitatea ajustării, superioară modelelor liniare. O altă observație privește semnele coeficienților de regresie: ele reflectă de această dată în totalitate sensul dependențelor dintre g’ și variabilele exogene (pozitive pentru P, R și L, negativă pentru T). Înseamnă aceasta că modelul neliniar aditiv de mai sus exprimă cel mai bine realitatea? Credem că numai verificarea sa ulterioară pe o perioadă îndeajuns de lungă ar putea da răspunsul. Scorul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
modelului (din nefericire, forma sa particulară nu ne permite utilizarea ANOVA și calcularea lui F). Însă, după cum arătam în secțiunea V.1.1, este destul de greu de crezut că ecuațiile parțiale ale modelului descriu exact relațiile de cauzalitate dintre variabilele exogene și cea endogenă. În continuare vom încerca să ajustăm curba g’ utilizând un model neliniar multiplicativ de forma. În urma rulării analizei de regresie se obține (figura 5.11). După părerea noastră, acest model nu poate fi considerat satisfăcător din nici un
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a firmei “X” se prezintă ca în figura 5.13. Utilizarea modelelor de regresie liniară pentru ajustarea acestei traiectorii dau rezultate foarte bune. Un prim model utilizează ca variabile independente volumul activelor și rotația activelor. Dacă introducem alte două variabile exogene, rata profitabilității și rata îndatorării, modelul se prezintă astfel (figura 5.15). Deși prin introducerea a două variabile suplimentare am câștigat (puțin) în ceea ce privește calitatea ajustării, am pierdut în ce privește nivelul de încredere cu care garantăm modelul (numai 97,7%). Acceptarea sau
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
încredere de numai 72,9%. Totuși, cum se observă în figura 5.18, curba teoretică imită destul de fidel evoluția activelor fixe ale firmei pentru perioada studiată. Modele mult mai utile se obțin atunci când introducem capitalurile proprii și amortizarea ca variabile exogene. Să examinăm următoarea ecuație de regresie (figura 5.19). Coeficientul negativ al lui R (rata autofinanțării) poate fi explicat aici prin faptul că nu întreg profitul reținut de firmă este transformat imediat în fonduri fixe: o bună parte din el
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
unele întreprinderi din eșantion au cunoscut în anul 2000 o “creștere negativă”, suntem din nou nevoiți să-l înlocuim pe g cu indicele g’. O încercare de estimare a lui g’ cu ajutorul unei ecuații liniare (în care apar ca variabile exogene indicatorii P, R, L și T) conduce la următorul rezultat (figura 5.22). Nivelul de încredere cu care este garantat acest model este foarte bun (99,4%), dar calitatea ajustării lasă întrucâtva de dorit (R2 este destul de mic). Aceasta s-
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
firmă își are traiectoria sa proprie și nimic nu garantează că modelele construite pentru ajustarea acestei traiectorii vor fi valabile în cazul altor firme. Să încercăm acum elaborarea unui model neliniar aditiv pentru ajustarea lui log g’, utilizând ca variabile exogene logaritmii variabilelor P, R, L și T (aceasta va fi ordinea introducerii lor în model). Forma generală a modelului este. Ecuațiile de regresie parțiale care se obțin sunt următoarele. Se poate observa că modelul este mai bun decât cel anterior
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
comparare a figurilor 5.28 și 5.29. V.3.2. Studiul cifrei de afaceri (pentru anul 2000) Am considerat că nivelul cifrei de afaceri depinde de volumul activelor și de productivitatea acestora. Un model liniar cu aceste două variabile exogene arată în felul următor (figura 5.30). Gradul de verosimilitate a acestui model este foarte ridicat, ținând seama că, după cum arată testul Student, toți parametrii ecuației de mai sus pot fi garantați cu un nivel de încredere de 99,9
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Pentru numeroși cercetători ai științelor politice, probabil pentru majoritatea, termenul raționalitate invocă teoria alegerii raționale (vezi Kahler, 1998; Katzenstein, Keohane și Krasner, 1998). Abordarea pornește de la premisa că putem studia în mod util actorii politici, date fiind preferințele lor definite exogen, considerându-i raționali. Folosirea raționalității în contextul teoriei realiste nu implică însă ipotezele teoriei alegerii raționale. Două elemente legate de raționalitate apar în realismul clasic. Primul este că, în calitate de cercetători, ar trebui să fim raționali, adică ordonați și „științifici” într-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teoreticienii formaliști tratează preferințele. Pentru realiștii clasici, puterea este cel puțin parțial endogenă: nu este posibil să știm ce putere avem fără a ști pentru ce este ea folosită. Materializarea resurselor de putere face ca aceasta să fie o variabilă exogenă; devine ceva existent acolo, măsurabil și independent de activitatea politică directă. În mod similar, teoria formalistă trebuie să considere preferințele actorilor ca exogene jocului jucat. Astfel, prin materializarea puterii, realismul este „raționalizat” atât pentru raționaliști, cât și pentru criticii lor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ști pentru ce este ea folosită. Materializarea resurselor de putere face ca aceasta să fie o variabilă exogenă; devine ceva existent acolo, măsurabil și independent de activitatea politică directă. În mod similar, teoria formalistă trebuie să considere preferințele actorilor ca exogene jocului jucat. Astfel, prin materializarea puterii, realismul este „raționalizat” atât pentru raționaliști, cât și pentru criticii lor (vezi, de exemplu, Legro și Moravcsik, 1999; Wendt, 1999). Discuția anterioară implică faptul că puterea este un element central și comun al teoriei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
numai de tipul placentei animalului de experiență, ci și de factorii chimici, fizici, biologici ce determină transferul transplacentar. Are importanță și eventuala acumulare a unor substanțe în placentă sau în alte anexe embrionare, modificarea transferului placentar sub acțiunea unor factori exogeni. Acest aspect al problemei se asimilează, printre altele, cu metoda mamei adoptive, adică prin grefarea ovarelor, ovulelor nefecundate sau fecundate, blastocistului, într-un adevărat organism gazdă; reiese astfel clar că influența mediului matern poate modifica fondul genetic. Un alt aspect
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
imunitate de la mamă la embrion [Bareliuc, 1977]. Pinocitoza (fenomen celular care arată că celula vie poate capta proteinene nedescompuse) joacă un rol însemnat în transferul anticorpilor de la mamă la făt. Studiul aspectelor imunologice Un loc deosebit în testarea acțiunii noxelor exogene asupra organismului embrionar îl ocupă metodele de cultivare pe medii vii sau artificiale a embrionilor tineri, a unor organe sau țesuturi embrionare. Modificând compoziția mediului, se poate studia efectul diferiților factori metabolici asupra dezvoltării embrionului, se poate analiza înlănțuirea proceselor
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
bio)luminiscent prin deficit energetic. Medicina ecologică și (pro)vitaminele Importanța regimului igieno-dietetic și a vitaminelor pentru femeia însărcinată este notorie încă din antichitate și nu vom mai insista pe generalități sau statistici. Vitaminele sunt metaboliți esențiali (coenzime) de origine exogenă, iar însușirea se datorează faptului că atât pentru speciile animale, vegetalele ori microorganisme, aceste substanțe sunt indispensabile (Schopzer, Lwoff 1934) în desfășurarea întregului ansamblu de reacții fundamentale ale materiei vii aflate într-un echilibru (info)energetic relativ tocmai datorită caracterului
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]