3,624 matches
-
să-și procure un astfel de apărat cu care să poată face fotografii ale corpului omenesc. Au început să apară lucrări care tratau aspecte generale, dar mai ales cele particulare ale diferitelor sisteme ale corpului omenesc: osos, digestive. Centrul acestor experimentări se pare că a fost Viena, de unde s-au ridicat numeroși radiologi, o serie dintre ei au plătit cu viața lucrând cu aparatele existente la acea vreme, total neprotejate, unii dintre ei având descendenți malformați. În memoria lor, la Hamburg
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de animat de speranța indicării unui nou curs al societății și istoriei. Categoria centrală este cea de rațiune, considerată nu doar ca acea facultate producătoare de cunoaștere rațională, emancipată de superstiții, prejudecăți, revelații sau ideologii și bazată pe experiență și experimentare, pe fapte empirice și date senzoriale, ci și ca sursă institutoare a raționalității în organizarea socială. Forma pe care ar trebui să o ia cunoașterea rațională este știința, adică acea cunoaștere pozitivă a legilor naturii și societății, a întregului univers
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și al altor științe sociale s-a vrut a fi unul eminamente științific, el și-a asociat consecvent o filozofie și/sau o ideologie justificative. Științificitatea sociologică ar rezulta din aplicarea metodologiei de cercetare din științele naturii, din observarea și experimentarea socială ce procură date empirice despre societate. Cu rare excepții (e.g. Durkheim despre sinucidere sau Marx despre clasa muncitoare din Anglia epocii), sistemele sociologice iluministe sau de sorginte iluministă au fost în cel mai bun caz comparative și cel mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unui management al schimbării. Cele două variante pot interfera, deși, cel mai adesea, prima este caracteristică societăților deja consacrate pe o anume traiectorie a dezvoltării cu durate istorice lungi și consecvente, iar a doua celor confruntate cu întreruperi induse de experimentări politice eșuate pe durate istorice scurte. În mod mai concret, prima variantă ar fi caracteristică societăților occidentale, pe când a doua societăților postcomuniste. Pentru ilustrare, putem să considerăm începuturile și apoi consacrările modernității, care în mod clar au dobândit contur mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
persoanele își câștigă drepturi și libertăți, se autonomizează în raport cu organizațiile și încep să despartă socializarea (venită din afară) de propria subiectivitate. Toate evenimentele, cu semnificațiile lor, încep să fie supuse evaluării personale și subiective. Viața este trăită ca experiență și experimentare, ca despărțire de stat și de programele acestuia, mai ales de acele roluri fixe, ierarhic distribuite și integrate în programele pe care guvernul și instituțiile lui le propun. Nimic nu a fost mai contestat în perioada tranziției decât guvernul, întrucât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tranziție a adus pe scena socială noi roluri și a oferit deschideri pentru asumarea individuală a rolurilor ce ar fi corespuns inițiativei private. Normele și rolurile, prescrierile și asumările se despart până acolo încât indivizii descoperă posibilități de explorare și experimentare, chiar de consacrare. În felul acesta, apar roluri noi, schimbătoare, prinse în fluxurile asumării și mai ales ale combinațiilor diverse. Combinațiile sunt adeseori eclectice, îmbină roluri prescrise normativ cu roluri create ad-hoc, ca produse ale inițiativei personale în cadrul deschiderilor sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
afirmă identitatea prin rolurile asumate. Astfel, tranziția postcomunistă poate fi înțeleasă și ca acea perioadă în care individul este eliberat de supunerea față de cerința de asumare și jucare a rolurilor prescrise. Odată cu aceasta, individului i se oferă șansele multiplicării și experimentării rolurilor pentru care optează. Analiza alternativelor și decizia de a opta solicită subiectivitatea interpretativă, adică tocmai identitatea personală în temeiul căreia decide și experimentează. Totuși, nici identitatea nu e unică și statornică. Ea însăși este în schimbare și rezultă dintr-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dar uneori trec și dincolo de ele pentru a fi mai vizibile. Adagiul antic „Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin” nu se mai aplică de mult doar bărbaților, întrucât libertățile femeilor au grade similare de extindere. Aventura și experimentarea sunt tot atât de frecvente ca și statornicia în proiectul personal de viață. Stilul e căutat și cultivat, poate că uneori e întrerupt datorită unor „crize de creștere”, iar alteori e părăsit definitiv din cauza pierderii încrederii în sine. Accidente personale au fost
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale propriilor biografii. Informalitatea relațiilor familiale în condiții de formalizare a familiei, consensualismul în condiții de refuzare a formalizării relației familiale, familia homosexuală extinsă până la adopția sau chiar „nașterea” de copii (prin inseminare în cuplurile lesbiene) sunt asemenea experiențe și experimentări ale trăirii împreună a sexelor. Cine poate prezice viitorul familiei în condiții de multiplicare a acestor forme de trăiri împreună? Întrebarea e una cu rezonanțe ce caută răspunsuri în trecut. Mai importantă este analiza biografiilor personale și a celor familiale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
demult, productivitatea cercetării academice s-a măsurat prin numărul de publicații în reviste și edituri de prestigiu. Mai recent, un nou indicator câștigă teren: numărul de patente, de inovații tehnologice, respectiv de produse ale cunoașterii cu aplicație industrială. În consecință, experimentarea producției de inovații în microîntreprinderi asociate universităților sub forma parcurilor științifice și tehnologice a început să marcheze noua simbolistică academică. În centrul acestei simbolistici se află producția cognitivă, iar la periferie parcurile aplicative ale inovațiilor. Problema e că prea puține
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin roșu cu caii clăbuc.// Și nu era nimeni pe capră,/ de mint, să mă legăn în ștreang,/ și băncile goale-năuntru,/ și ușa balanga-balang,// și băncile goale-năuntru,/ și ușa balanga-balang!” În versurile din Locul soarelui (1970) interesul față de experimentarea în spațiul metrului popular ocupă un loc central. După un lung poem dramatic despre întoarcerea lui Ulise în Itaca, Moartea Penelopei (1971), text cu „o structură polifonică” în care „anecdoticul e un mijloc de a totaliza semnificații” (Marian Popa), cu
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
despre omogenitatea ruralului românesc. Câteva elemente despre metodologia lucrării sunt precizate în cea de-a treia secțiune a introducerii, și sunt dezvoltate în finalul acesteia. Rural sau nu? Satul românesc contemporan este un tărâm al schimbării, al căutării identitare, al experimentării diferitelor modele, fiecare cu istoria sa relaționată în mod specific cu ruralul de la noi. Satul tradițional, cvasiagricol, izolat, ca o lume închisă este modelul care pare a fi dominant în stereotipurile populației. Satul modern, nonagricol i se opune. Modelul colectivist
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
izolate, grevate de contactul foarte dificil cu lumea exterioară. Prezența minorităților de orice tip poate avea două consecințe contrare. Una poate fi izolarea, fragmentarea societății în grupuri sociale. A doua poate fi creșterea toleranței, a spiritului comunitar ca urmare a experimentării zilnice a interacțiunii cu oameni diferiți de grupul de apartenență primară. Contextul social mai larg este decisiv în acest caz. Bibliografie Banfield, Edward C. (1958), Moral Basis of a Backward Society, Free Press, New York. Beck, Ulrich (1999), World risk society
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de consultanță și expertiză, de educație civică etc. 2. Principiul adaptării continue la schimbările din universul profesiilor Învățământul superior trebuie nu numai să se adapteze la schimbare, ci și să o anticipeze, să o provoace. 3. Principiul autonomiei universitare Elaborarea, experimentarea, optimizarea și validarea planului de învățământ trebuie realizate de către fiecare facultate, pe baza unui cadru metodologic elaborat de Ministerul Educației Naționale, sub avizul Senatului universității respective. 4. Principiul unității și diversității Obiectivele și conținutul pregătirii obligatorii de bază trebuie să
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și culturale actuale și potențiale. 10. Principiul elaborării curriculare riguroase Planul de învățământ trebuie elaborat pe baza exigențelor metodologice de dezvoltare a curriculumului național educațional. Demersul curricular presupune parcurgerea metodică a cel puțin trei etape succesive: a) proiectarea planului; b) experimentarea; c) validarea. 4.2.2. Un demers metodologic pentru elaborarea planurilor de învățământtc "4.2.2. Un demers metodologic pentru elaborarea planurilor de învățământ" Pentru conturarea unui cadru metodologic în vederea elaborării planurilor de învățământ, profesorii Ioan Negreț, Dan Potolea, Marin
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
2.2. Un demers metodologic pentru elaborarea planurilor de învățământ" Pentru conturarea unui cadru metodologic în vederea elaborării planurilor de învățământ, profesorii Ioan Negreț, Dan Potolea, Marin Manolescu și Romiță Iucu optează pentru un demers alcătuit din patru faze succesive: • proiectarea; • experimentarea; • optimizarea; • validarea. În această viziune metodologică, alcătuirea planurilor de învățământ trebuie concepută ca o activitate cuprinsă într-un ansamblu sistemic - curriculumul -, depinzând de alte elemente ale acestui sistem și influențându-le la rândul său. 4.2.2.1. Curriculumul în
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
disciplinelor, modulelor, cursurilor etc. 3. Standardele de performanță finală pe cicluri de instruire și tipuri de calificare. 4. Modalitățile de desfășurare a pregătirii și de evaluare a performanțelor. 5. Sistemul de credite. 4.2.2.2. Curriculumul în experiment și experimentarea planului de învățământtc "4.2.2.2. Curriculumul în experiment și experimentarea planului de învățământ" • scopul este de a identifica posibilele erori de proiectare la nivelul planului și al întregului curriculum; • complexă și de maximă responsabilitate, această activitate trebuie realizată
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
instruire și tipuri de calificare. 4. Modalitățile de desfășurare a pregătirii și de evaluare a performanțelor. 5. Sistemul de credite. 4.2.2.2. Curriculumul în experiment și experimentarea planului de învățământtc "4.2.2.2. Curriculumul în experiment și experimentarea planului de învățământ" • scopul este de a identifica posibilele erori de proiectare la nivelul planului și al întregului curriculum; • complexă și de maximă responsabilitate, această activitate trebuie realizată numai pe baza avizării „curriculumului în proiect” de către Senatul universității de care
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de a identifica posibilele erori de proiectare la nivelul planului și al întregului curriculum; • complexă și de maximă responsabilitate, această activitate trebuie realizată numai pe baza avizării „curriculumului în proiect” de către Senatul universității de care aparține facultatea respectivă; • activitatea de experimentare trebuie condusă direct de membrii consiliului - în sensul participării la evaluările parțiale și finale și al asistenței la activitățile didactice; • experimentarea unui plan de învățământ care se poate extinde pe parcursul unei promoții, dar nu mai mult. 4.2.2.3
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
trebuie realizată numai pe baza avizării „curriculumului în proiect” de către Senatul universității de care aparține facultatea respectivă; • activitatea de experimentare trebuie condusă direct de membrii consiliului - în sensul participării la evaluările parțiale și finale și al asistenței la activitățile didactice; • experimentarea unui plan de învățământ care se poate extinde pe parcursul unei promoții, dar nu mai mult. 4.2.2.3. Curriculumul optimizattc "4.2.2.3. Curriculumul optimizat" Rezultatele experimentării trebuie valorificate în sensul identificării disfuncționalităților, erorilor și nereușitelor din proiect
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
la evaluările parțiale și finale și al asistenței la activitățile didactice; • experimentarea unui plan de învățământ care se poate extinde pe parcursul unei promoții, dar nu mai mult. 4.2.2.3. Curriculumul optimizattc "4.2.2.3. Curriculumul optimizat" Rezultatele experimentării trebuie valorificate în sensul identificării disfuncționalităților, erorilor și nereușitelor din proiect, care vor fi corectate sau ameliorate. Planul de învățământ optimizat va fi reavizat de către Senatul universității și supus unor reexperimentări parțiale („țintite” asupra modificărilor introduse). 4.2.2.4
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și complexe de simboluri cum ar fi: reprezentările grafice de pe tablă, formulele logice, chiar cuvintele scrise și orale. 2. Mijloace de exersare și formare, aplicate în activitățile practice ale școlii, în efectuarea unor experiențe de laborator, la criminalistică: aparate de experimentare și truse de laborator, accesorii de laborator (microscop), echipament de atelier, aparate de simulare didactică etc. 3. Mijloace audiovizuale - reprezintă o categorie de mijloace multimedia (de informare și comunicare în masă) la construcția cărora sistemele electrotehnice au o contribuție importantă
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
să opereze modificările necesare. Una din regulile de aur ale scenaristului (to say much in little - „să spui mult în cuvinte puține”) e călcată în picioare cu brutalitate. Mai ales că „puținul” inițial e doar parte a unui proces de „experimentare și eliminare”, în așa fel încât rezultatul final să aibă flexibilitatea și grația „mișcării naturale”. Toate aceste neajunsuri, care conferă industriei cinematografice un aer de prostie neputincioasă, dar fudulă, nu sunt de neînlăturat. Soluția ieșirii din impas s-ar ivi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mai des) (%) EMBED Word.Picture.8 Sursa: Preda, Jderu, Mihai, 2005. Socializarea într-un mediu în care părinții consumă alcool la petreceri reprezintă o normă, prietenii consumă și ei alcool, ceea ce determină tolerarea și ca un prim pas spre consum, „experimentarea”; aproximativ jumătate dintre cei cu vârste de 11-14 ani și 77% dintre subiecții de peste 18 ani au experimentat, cel puțin o dată, consumul de alcool. Totuși, consumul frecvent de alcool este destul de rar la tineri, doar 4% dintre cei de 11-14
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și Gaul, 1988). De pildă, într-un studiu experimental, Smith și Rossman (1986) au provocat eșecul la o probă de memorare a cifrelor, propunând serii de cifre ce depășeau capacitatea mnezică a copiilor studiați. Recurgerea la refuz ca urmare a experimentării acestui eșec a fost mai des întâlnită la băieții de 6-8 ani și mult mai puțin frecventă la cei în vârstă de 10 ani. În același fel, dar utilizând o altă metodă, testul proiectiv constituit din povești spuse de copii
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]