5,246 matches
-
două componente ale modelului ontologiei umanului afirmarea unității modului-uman-de-a-fi și, în urmare, reconstrucția ființei omului în raport cu unitatea lumii (care capătă semnificație numai în acest orizont al "ființei omului"); "determinarea" universală a insului (participarea acestuia la universal, înțeles ca ființa-proprie-umanului) și explicarea ordinii umane prin raportare la "ordinea universală" (lumea determinată prin ființa omului), nu la un element al acesteia sunt reconstruite în personalismul energetic. Astfel, omul este o unitate de existență al cărei rost se exprimă în relație cu totalitatea lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea pare a fi mai degrabă o aplicație a conceptului personalismului energetic la problema timpului. Totuși, lucrarea propune ceea ce lipsea sistemului, vizat într-o perspectivă antropologică: justificarea formală a unuia dintre conceptele sale fondatoare: determinismul prin finalitate. Prin descrierea și explicarea formelor istorice ale personalității din Personalismul energetic și Vocația..., determinismul prin finalitate dobândește o întemeiere "materială"; istoria, concepută ca evoluție a personalizării, îi conferă conținut. Formele personalității sunt realități sufletești și culturale care adună, în unitatea de viață umană: eu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin ele însele, forțele ascunse care determină acțiunea superlativă a unei persoane sau a unei comunități în istorie, acțiune ce are ca rezultat împlinirea destinului său și poate chiar salvarea omului. C. Rădulescu-Motru conferă mesianismului un înțeles operațional în ordinea explicării vocației. De altfel, termenul era folosit în epocă tocmai cu această conotație "pozitivă". Iată cum îl folosește, de exemplu, Mircea Eliade: mesianismul reprezintă conștiința misiunii "istorice și supraistorice" a unui popor; el presupune "lupta cu destinul, sfărâmarea geografiei, depășirea istoriei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a-i defini locul în istoria ideilor filosofice, în capitolul următor, de încheiere, va fi așezat alături de cele două filosofii spre care trimit coordonatele sale: energetismul și personalismul. Capitolul III Poziția ontologiei umanului personalist-energetice în orizontul filosofiei contemporane III.1. Explicarea omului în energetism și în personalismul energetic III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie Are forță reconstructiv-filosofică ipoteza personalismului energetic, dacă o judecăm și prin raportare la alte ipoteze formulate în orizontul filosofiei actuale? Premisele unui răspuns sunt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formale a conceptului kantian al finalității; dar răspunsul ca atare trebuie construit de aici încolo, ținând seama și de anumite modele de filosofare actuale de care se apropie personalismul energetic. Care este "calea" proprie acestuia de reconstrucție a omului, de explicare 258 a umanului, dacă îl apropiem de astfel de modele, asemănătoare în privința principiilor de construcție filosofică pe care le acreditează, așa cum sunt energetismul și personalismul? Incercăm mai departe să dezvăluim rosturile explicative ale ipotezei personalismului energetic în ordinea filosofiei contemporane
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinat pe filosoful român să nu adopte necondiționat acest model filosofic. Întâi ar fi reducerea calitativă a naturii și societății la energie ca realitate primordială. De aici "completarea energetismului cu personalismul". Apoi imposibilitatea de a aplica stricta legătură cauzală la explicarea fenomenelor sufletești și sociale. De aici motivația introducerii determinismului prin finalitate.261 De asemenea, Petre Vaida apreciază că C. Rădulescu-Motru opune "doctrina finalistă" a personalismului energetic, "mecanicismului energetist" din doctrina lui W. Ostwald.262 Problema adoptării energetismului de către C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energie este foarte apropiată de energetism în varianta lui W. Ostwald. Rădulescu-Motru însă, în lucrările ulterioare, se îndreaptă către un personalism în care termenul central al personalității semnifică forma cea mai evoluată a energiei, iar determinismul cauzal devine insuficient pentru explicarea personalității. III.1.b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic În câteva lucrări (și chiar în câteva conferințe publice)268, W. Ostwald, înainte de toate om de știință, chimist, propune o reconstrucție filosofică a lumii ce are ca principiu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și el este singurul care știe să o facă"271. Trebuie spus că noțiunea finalității creează totuși o anumită diferență de nivel în discursul propriu energetismului ostwaldian. În absența ei, am avea de-a face cu o "metafizică" angajată în explicarea lumii ca totalitate; obiectul ei ar fi, cum observăm, o parte din ceea ce Kant identifică a fi obiectul metafizicii (până la ideea criticii rațiunii pure): sufletul nemuritor, lumea ca totalitate și existența lui Dumnezeu. Atunci când folosește însă și noțiunea finalității, tipul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Opere V, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. POPA, Grigore, Existență și adevăr la Sören Kierkegaard, Editura Dacia, Cluj, 1998. PRIGOGINE, I. și STENGERS, I., Noua alianță, traducere de Cristina Boico și Zoe Manolescu, Editura Politică, București, 1984. RALEA, Mihail, Explicarea omului, Editura Minerva, București, 1972. RENOUVIER, Ch., Histoire et solution des problèmes métaphysique, Félix Alcan, Paris, 1901. RENOUVIER, Ch., Le personnalisme, Librairie Félix Alcan, Paris, 1926. RICKERT, H., Obiectul cunoașterii. Introducere în filosofia transcendentală: Sens și valoare, traducere de Alexandru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
M. Foucault, Cuvintele și lucrurile, București, Editura Humanitas, 1996, p. 362. 32 Max Scheler, L'homme et l'histoire, Paris, Aubier Éditions Montaigne, 1955, p. 13. 33 George Uscătescu, Proces umanismului, București, Editura Politică, 1987, p. 28. 34 Mihail Ralea, Explicarea omului, București, Editura Minerva, 1972, p. 3. 35 Max Scheler discută statutul antropologiei filosofice în mai multe lucrări, între care: Die Stellung des Menschen im Cosmos (Locul omului în cosmos), Darmstadtt, 1928; Philosophische Weltansschauung (Concepția filosofică despre lume), Cohen, Bonn
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, p. 195. 254 Ibidem, p. 200. 255 G. Deleuze, Op. cit., p. 194. 256 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 513. 257 Ernst Bertram, Nietzsche. Încercare de mitologie, București, Editura Humanitas, 1998, p. 298. 258 Termenul "explicație" ("explicare") așa cum va fi el folosit în acest capitol exprimă modalitatea prin care este formulat temeiul existenței umane și este angajat discursul în scopul elucidării problemei omului. Prin urmare, semantica sa nu activează în scopul unei utilizări tehnice distincția diltheyană dintre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Np pentru o gamă extinsă de materiale, conducând la proprietăți fizice și aplicații potențial interesante [43]. A fost studiată sinteza de Np prin ablație femtosecundă, fiind concretizate, prin cercetări teoretice, mecanismele de formare; astfel, pot fi propuse două mecanisme pentru explicarea sintezei Np: ejectare directă de clustere de pe Țintă sau lipirea și agregarea colizională în cadrul fluxului plumei de plasmă ablată. Scopul primar al utilizării pulsurilor femtosecundă în creșterea filmelor subțiri a fost de a evita formarea de picături micrometrice, induse de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
spune Fericitul Augustin: „Dacă nimeni nu Încearcă să afle asta de la mine, știu [ce este timpul - n.n.]; dacă eu aș vrea să explic noțiunea cuiva care mă Întreabă, nu mai știu”. Să deslușim Încă de la Început dificultatea perceperii, trăirii și explicării duratei. Timpul este evanescent, nu are un contur precis, nu are materialitate ca un obiect oarecare. Suntem „Înfășurați” În timp, dar nu ne dăm seama prea ușor de acest lucru. Chiar dacă are o determinare obiectivă, dincolo de ființa noastră, el nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acele probleme sau aspecte care nu îi sunt pe plac sau chiar afectează interesele sale. Dezbaterile consacrate normelor de procedură au ocupat peste o săptămână în forumul de la Helsinki. Delegația română desfășura o intensă activitate de relații în afara reuniunilor pentru explicarea importanței politice a fiecărei formulări din proiectul nostru, înregistrat C.S.C.E/H.C./1 In același timp, fiecare diplomat, în funcție de solicitări, se întâlnea cu ziariștii, interesați să cunoască mai precis concepțiile române de organizare a noului sistem de securitate și cooperare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
capitolului, se încearcă o explicație a felului în care „colaborează emoțiile cu procesele de cunoaștere în cursul contemplării lumii sociale” și în felul în care reacționăm față de această lume. Capitolul al patrulea al lucrării, intitulat „Atitudini și comportamente”, debutează cu explicarea noțiunii de „atitudine” și modalitățile prin care se pot forma atitudinile; este realizată apoi, atât o analiză a divergenței dintre atitudini și comportament, cât și analiza modurilor de manipulare, influențare prin intemediul comportamentului, influențare ce duce la schimbarea convingerilor. Wilhelmina
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este diferit, în funcție de motivele atribuite faptei lor de către observatori. Capitolul se încheie cu prezentarea unui model de intervenție în accidentele spontane și de acordare a ajutorului pe o perioadă îndelungată de timp. Capitolul dedicat psihologiei agresiunii și violenței începe cu explicarea noțiunii de „agresiune” și a diferențelor existente între formele ei, sunt descrise diferite mecanisme de agresiune și condițiile în care ele se intensifică. De asemenea, sunt prezentate forme de violență folosită împotriva femeilor, dar și modalități de reducere a agresiunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
socială sunt evidențiate succint de autor prin expunerea teoriilor și experimentelor consacrate. Plecând de la ideea că psihologia socială reprezintă un cadru propice pentru înțelegerea comportamentului și interacțiunilor dintre oameni, autorul prezintă pe parcursul primului capitol perspectivele utilizate de psihologii sociali în explicarea comportamentului uman. Perspectiva rolului social, perspectiva cogniției sociale sau cea a învățării sunt susținute de teorii ale unor recunoscuți cercetători ai domeniului: S. Stryker și A. Statham (1985), M. Snyder (automonitorizarea), B.F. Skinner (1953, 1974), J.W. Thibaut și H.H.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
omul de animal. Numai omul are conștiință și numai omul ajunge să fie capabil de înțelegere a mecanismelor complexe ale vieții și societății. În dezbaterea despre "eu" și conștiința umană, nici Mises nu ne oferă o explicație satisfăcătoare 116.În explicarea apariției conștiinței de sine există chiar și afirmații ce azi ar părea ușor hilare, așa cum este cea a lui S. Passarge 117, care face o legătură între apariția și dezvoltarea vieții cerebrale cu pierderea părului de deasupra capului: "Prin această
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dată pe cale naturală. Este parte a conștiinței umane. În argumentarea caracterului natural al conștiinței de sine, Fukuyama ne amintește că "În secolul XX ipoteza fundamentală a științelor sociale a fost că normele sociale sunt construcții sociale și dacă se dorește explicarea unui anume fapt social, trebuie să se facă apel, după cum afirma Durkheim, la "fapte sociale anterioare", nu la filosofie sau la moștenirea genetică"138. Această credință este azi depășită, iar acest cadru de raportare este inadecvat. Fukuyama argumentează: "Științele vii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1060 privitor la inflație și recesiune economică în care constată că "o caracteristică a acestei inflații a fost întovărășirea ei cu o recesiune însemnată a producției industriale. Această combinație a inflației cu recesiunea a fost un fenomen nou, a cărui explicare este o provocare pentru economiști"1061. Nu credem că este dificil de explicat. Stagflația (adică inflație plus stagnare economică; inflație + recesiune economică; inflație plus șomaj) apare ca urmare a folosinței în exces a rețetelor date de Keynes. Acesta este efectul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ar trebui făcută și anume aceea a negării unei conexiuni între trăsăturile de caracter și "factorul biologic ereditar", așa cum se exprimă autorul. Cercetările ulterioare au negat o asemenea legătură, o asemenea corelație, astfel încât nu mai putem căuta asemenea justificări în explicarea unui primitivism al poporului român. Individualismul creator este străin poporului român, în stadiul de evoluție în care el se află azi . Negarea drumului spre libertate și stat de drept vine și ca o reacție la imposibilitatea de a crea instituții
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este preluată în prețuri, așa cum bine avertizează Friedman. Aceasta depinde de la economie la economie, de la țară la țară. 1 " Tendința de a considera moneda neutră există și azi în cadrul adepților teoriei ciclurilor reale care încearcă să anihileze rolul monedei în explicarea ciclurilor economice". Vezi și Gheorghe Crețoiu, Viorel Cornescu, Ion Bucur, Economia, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 185. 734 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 43. 735 Hans Hermann Hoppe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în posturi de conducere. Compor tamente ca inovarea, cooperarea, conflictul, resemnarea sau erorile etice sunt arii importante de studiu pentru comportamentul organizațional”<footnote Johns, Gary, Comportament organizațional, Editura Economică, București, 1996, p. 6. footnote>. Analiza comportamentului organizațional are ca scop explicarea evenimentelor care apar și se desfășoară în organizații, în raport direct cu particularitățile acționare ale oamenilor. Explicarea se dovedește a fi dificilă, deoarece la stimuli asemănători, fiecare om poate reacționa diferit. Pentru unii, câștigul reprezintă baza motivației și satisfacției lor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de studiu pentru comportamentul organizațional”<footnote Johns, Gary, Comportament organizațional, Editura Economică, București, 1996, p. 6. footnote>. Analiza comportamentului organizațional are ca scop explicarea evenimentelor care apar și se desfășoară în organizații, în raport direct cu particularitățile acționare ale oamenilor. Explicarea se dovedește a fi dificilă, deoarece la stimuli asemănători, fiecare om poate reacționa diferit. Pentru unii, câștigul reprezintă baza motivației și satisfacției lor în muncă, pentru alții, comportarea corectă în organizație este generată de conștiința lor eticoreligioasă. Putem spune că
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
angajare până la expirarea contractului; 2) respectarea obligațiilor legale și a celor rezultate din regulamentele organizaționale, optimizarea ansamblului factorilor de igienă, securitate, condiții de muncă ale salariaților; 3) punerea în funcțiune a unui sistem de informare și comunicare; 4) interpretarea, aplicarea, explicarea a ceea ce implică dreptul social individual și colectiv; 5) elaborarea politicii de formare profesională și aplicare de acțiuni, a unui control real privind aplicarea acesteia; 6) adaptarea resurselor la necesitățile întreprinderii, pe diferite orizonturi de timp; 7) punerea în operă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]