1,482 matches
-
implicit creșterea audienței"38. În replică, Weissberg, prin experimentul Lascaux (o modalitate de explorare virtuală a peșterii Lascaux, celebră prin reprezentările sale picturale) a sugerat că realitatea virtuală conduce la "o artificializare a muzeului", o denaturare a conținutului și formei exponatului 39. Și este tot atît de adevărat că tendința este cea de înlocuire a realului cu imaginarul într-o simulare, în final ceea ce transpare fiind un substitut al artefactelor și nicidecum un mijloc de comunicare obiectivă. Întrebarea care a fost
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și Dube, 1996)40. Concluziile nu sînt nici pe de parte liniștitoare, atît pentru muzee, cît și pentru public. Sintetizîndu-le, vom interveni în clarificarea acestora: se constată disonanța între capitalul de cunoștințe pe care îl deține vizitatorul și percepția în fața exponatului; apar conflicte în ceea ce privește raportul conținut formă al obiectului muzeal, multe persoane nu se pot apropia astfel de mesajul transmis. O remarcă: în cazul artelor plastice și decorative, problema raportului dintre conținut și formă a fost amplu teoretizată, dar în nici un
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
așteptat ca mijloacele multimedia să reducă nivelul disonanței cognitive, în măsura în care accesul la acestea se face în paralel cu vizitarea muzeului, în diferite momente ale vizitei, astfel încît să existe o relație echilibrată între cantitatea și calitatea informației prezentate, posibilitatea reevaluării exponatului, precum și prezentarea unor date absolut necesare, dar imposibil de decelat în contextul expozițional. Și încă o provocare: grație acestor tehnologii, noțiunea de vizitator se transformă în cea de utilizator al conținuturilor spațiului muzeal. Conferința Asociațiilor muzeelor, ținută în 1997 la
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Român și Muzeului Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa". MUZEULUI NAȚIONAL AL SATULUI "DIMITRIE GUSTI" BUCUREȘTI Pentru Muzeul Național al Satului, programele cu publicul au devenit o tradiție. Specialiștii muzeului promovează activități interactive, axate pe un sistem dinamic al percepției exponatelor muzeale. Sînt propuse publicului școlar (pe segmente de vîrstă diferite) vizite prin descoperire și expoziții concurs ce au ca scop remarcarea și promovarea tinerelor talente. Un spațiu generos este alocat activităților de atelier: ateliere de creație (sub forma de tabere
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
plan profesional. În privința învățămîntului artistic fie ca vorbim de dimensiunea formală sau cea informală muzeul deține o funcție primordială. Pornind de la o vizită ca formulă prin care luăm contact cu acest mediu, zăbovind în fața unei opere de artă, a unui exponat, elevul are posibilitatea descoperirii sau a redescoperii semnificațiilor acestora. Comunicarea vizuală, despre care am amintit într-un alt context, cel al formelor interacțiunii și comunicării în spațiul muzeal, privește sistemul de relații cu mediul stabilite prin intermediul privirii. Tot ce există
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
monotonă, continuă și plictisitoare, prin lipsa oricărui feed-back. În multe situații vizita și explicația din spațiul de expunere nu sînt suficiente. În acest caz profesorul de educație plastică trebuie să recurgă la două intervenții: folosirea unor mijloace de învățămînt conexe (exponate din depozitele muzeale, diapozitive, hărți, documente copiate sau accesul în biblioteca instituției softuri educaționale prezentate prin Multimedia projection, Internet); activități practice în ateliere. B. Prin diversificarea activităților actuale la nivel extracurricular: Tendința actuală în Europa este aceea de transformare a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
întrucît oricare ar fi nivelul de informație pe care acesta îl posedă, "vor exista întotdeauna epoci și regiuni despre care am avea nevoie de informații noi pentru a putea vorbi despre operele care provin din aceste spații"11. În ceea ce privește relația exponat public, aceasta reunește puterea de analiză și de selecție a creatorului, cu obiectivitatea, capacitatea de receptare a spectatorului. Albert Memmi consideră această relație ca un fenomen dinamic, pe care încercăm să-l înțelegem atît în geneza sau mecanismele structurale, cît
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
lucrare considerată a fi cea mai îndrăgită de respectivul vizitator sau de un anumit grup. Urmărind comportamentul publicului în muzee, atît în Europa, cît și în America, Marshall McLuhan afirma: "îl vezi pe vizitator cum se îndreaptă spre cîte un exponat, îi aruncă o privire neutră, citește inscripția, se mai uită o dată în grabă, după care se îndepărtează. De fapt, el nu a văzut nimic pentru că, obișnuit cu acumularea de date, odată ce a aflat că obiectul respectiv datează dintr-o anumită
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
didactic centrat pe această dimensiune. Este cazul Muzeului Satului "D. Gusti" sau al Complexului Muzeal Astra din Sibiu despre care aminteam la începutul acestui capitol, ca fiind unele dintre puținele exemple de inițiativă și reușită pedagogică din țara noastră. Prezentarea exponatelor și a instalațiilor s-a realizat pe criterii muzeografice și pedagogice, în mod sintetic, sistematizat, cu accent pe descoperirea, explorarea și învățarea tehnicilor, a funcțiilor și utilităților specifice deceniilor sau secolelor trecute. Acești parametri au fost evidențiați în foarte multe
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
o descoperire activă, transpusă prin "expoziții de tip hands-on" (expoziții în care vizitatorul este îndemnat să atingă, să manipuleze, lucru interzis în spațiul muzeului clasic), care provoacă un fenomen, sau activități interactive: vizitatorul acționează, apucă, caută, deplasează, menține, apasă, atinge exponatul (Jacobi, Coppey, 1995)28. De Vecchi propune în cercetarea realizată în anul 1993 o analiză a achizițiilor de ordin cognitiv și socio-afectiv care au loc în muzeele în aer liber. Studiind capacitatea publicului de analiză a unei informații și de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
într-un mod pozitiv mai tîrziu. În această direcție, constructivismul asigură cea mai elegantă și inteligibilă teorie privind modul în care oamenii se folosesc de vechile opinii și cunoștințe pentru a construi noi înțelesuri. Situații care favorizează interacțiunea între public exponat precum și între vizitatori Ce reprezintă învățarea într-un mediu multisenzorial cum este muzeul în aer liber? Recente studii au demonstrat că "învățarea în spațiul muzeal nu poate fi tradusă în termeni de creștere sau adaosuri", ci este un proces consolidant
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
din 1867, Le Play organizează un pavilion în care a expus o serie de obiecte cu scopul de "a ameliora condițiile fizice și morale ale poporului". Conform teoriei sale, "știința socială era menită să dea temei unei reforme sociale"53. Exponatele prezentate publicului în anul 1867 urmau sa devină nucleu al fondării în anul 1894 a unui Muzeu Social, păstrîndu-se aceeași idee de promovare a acțiunilor de reformă socială. Ideea muzeografică a lui Le Play pornea însă de la reformarea pe principii
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
societății, cea a consacrării prezențelor cultural-sociale. Acestor formule atît Le Play, cît și Gusti le conferă un cadru dinamic, excluzînd caracterul etnografic al expunerii în sine, dar conceptul lui Gusti, subliniem, se fundamentează pe principiul acțiunii sociale, al pretextului prezenței exponatelor autentice ca formulă de prezentare a aspectelor sociale complexe, a cunoașterii și identității. Viziunea muzeografică modernă fundament al evoluției ulterioare a muzeelor în aer liber reușește să armonizeze conceptul de muzeu sociologic cu funcțiile de bază ale instituției muzeale: științifică
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
noutate pe care Gusti o aducea în acest proiect spre deosebire de conceptele de tip "Skansen" era aceea a unei prezentări simultane a trecutului, prezentului și viitorului social al țării. În cadrul secției pavilionare trecutul urma să fie reconstituit printr-un complex de exponate, reprezentative pentru zonele istorice, ocupații, însoțite de o prezentare sistematică vizual-documentară asupra aspectelor vieții rurale din secolul al XIX-lea. Prezentul urma să fie pus în valoare ca o concluzie vie a rezultatelor cercetării de teren, iar secția privind viitorul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
nu era neglijată: intenția finală îndreptîndu-se către un public cît mai larg. Remarcăm intențiile organizatorilor formule muzeografice de avangardă la acea vreme de captare a interesului publicului prin edificarea unor spații destinate expozițiilor temporare, prin scoaterea din depozite a unor exponate pe diferite teme54. Ideea unor complexe în aer liber era cu atît mai necesară cu cît practica muzeografică demonstrase neajunsurile unei expuneri de tip pavilionar. În interiorul unor spații deja cosacrate expunerii clasice nu puteau fi prezentate obiecte de mari dimensiuni
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
tip pavilionar. În interiorul unor spații deja cosacrate expunerii clasice nu puteau fi prezentate obiecte de mari dimensiuni, gospodării, anexe sau instalații specifice. Spațiul în sine, prezența exteriorului edificat într-un interior edificat anula conceptul de expunere și prezența vizuală a exponatului în sine. De aceea construcția Muzeului Social urmau să se întemeieze pe o structură a secțiilor în aer liber de mari dimensiuni, un cadru peisagistic adecvat acestor principii de prezentare, regăsit pe deplin în terenul viran înconjurat de verdeață și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
tehnică, arhitectură și artă. TEORII ASUPRA CONSTITUIRII MUZEULUI SOCIAL Cu ocazia organizării Pavilionului României la Expoziția universală de la Paris, în anul 1867, Alexandru Odobescu lansează pentru prima dată ideea expunerii în aer liber pe criterii muzeografice a unui ansamblu de exponate reprezentative pentru țara noastră 62. Continuînd activitatea de colecționare pe criterii științifice a pieselor etnografice, George Barițiu punea în discuție în anul 1880 deschiderea "unui sector etnografic în aer liber"63. La sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
organizate în spațiile Seminarului de sociologie în anul 1929, precum și în zonele cercetate care au beneficiat de ideea constituirii unor muzee locale 67. Conceptul muzeografic inițiat de echipa lui D. Gusti s-a axat pe reconstituirea unor interioare, în care exponatele urmau să fie înfățișate firesc, în contextul lor. Această etapă prefigura un proiect amplu de amenajare a unor standuri în incinta Pavilionului Regal din Parcul Carol. Aceste expoziții au fost prezentate și în afara țării, la Barcelona, Tokyo și Leipzig, fiind
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Stahl organizează în premieră pentru țara noastră o expoziție ce înfățișează publicului larg, dar mai cu seamă celor avizați o nouă metodă de cercetare în domeniul social: aerofotografia, metodă folosită de Gusti în vederea cartografierii arealelor studiate. Acumulările de date și exponate privind realitățile satului românesc au permis parcurgerea ultimelor etape premergătoare înființării unui muzeu social. Următorul pas a fost în mai 1936: inaugurarea Muzeului Satului Românesc. TENDINȚE DE SUSȚINERE ȘI DEZVOLTARE A MUZEULUI ÎN AER LIBER ÎN ROMÂNIA În același an
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de a observa, contactul direct cu operele sau confruntarea cu originalul, cunoaștere-ințiere, relaxare. Întreaga activitate desfășurată de cele două instituții trebuie să se centreze pe noțiunea de patrimoniu cultural național ca tezaur de informații privind contextul socio-cultural din care provin exponatele, dar și felul în care acestea răspund exigențelor socio-culturale actuale. În acest sens intervine necesitatea constituirii și în țara noastră a unor centre regionale sau locale care să adăpostească în același local instituțiile de învățămînt (inclusiv gimnaziul și liceul), de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
1478, în vechea abație regală a luat ființă Muzeul Saint Rémi. Anterior, spațiul a fost folosit ca spital militar, cazarmă pentru cavalerii lui Charles al X-lea, ca spital civil. Construcția în sine este socotită o capodoperă arhitecturală. Fondul de exponate este foarte valoros. între altele, se află aici sarcofagul generalului roman Josin. De asemenea, foarte cunoscute și apreciate sunt celebrele statuiete medievale de menestreli, care populează sala muzicii. O foarte frumoasă poveste s-a brodat pe seama unei vizite pe care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
foarte amplu: America de Sud, Asia, Africa, Europa. Arbuști ornamentali multicolori, trandafiri Îîntre care unul de... porțelană, liane mov sau de jad, azalee, camelii și multe, multe altele induc impresia că Réunion e un fel de grădină botanică. Dar cu exponate în spații deschise, nu în sere. Legumele și fructele care fac deliciul consumatorilor s-au adunat și ele de pe tot globul, împăcându-se de minune cu cele indigene. Se cultivă aici, de exemplu, tomate arbust, un soi de ardei capia
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
Mai bine o țuică de prună. Țin regim vegetarian. Aha. Dar wiskyul nu e tot vegetal ? E vegetal, domnule, da-i puțin fiin’că-i scump. Țuica se bea cu cana...Văd c aveți și borcane pe-aici. Sunt pentru exponate de murături. Perfect. Dați-mi și o murătură. Pentru murături trebuie s așteptați două-trei luni. V-ați plictisingur. Singur da, împreună nu ! în doi vom murături mult mai ușor și în plus mai avem și crocodilul care, cum spuneam, e
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
să ne facem stăpânii naturii, modificând-o după poftele proprii și, astfel, distrugând-o. Modernizându-se în plan material, omul contemporan se dovedește un primitiv în cel spiritual, al mentalităților mai ales. Crezându-se stăpânul tuturor celor văzute și nevăzute. Exponatele din Parcul preistoric confirmă prefacerile spectaculoase care au avut loc pe planeta noastră. Din pricina unor fenomene naturale cu efecte catastrofice, unele specii de animale au dispărut. Dar, în urma unor îndelungate cercetări și studii, specialiștii au reușit să le reconstituie înfățișarea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
un ansamblu de portrete ale colaboratorilor săi, ale cunoscuților și ale iubitelor care nu i-au lipsit, indiferent unde s-a deplasat în campaniile vieții sale, nu întotdeauna ușoare. Lumea prin care a trecut se înșiră într-o galerie de exponate vii, în care eroii rămân în memoria cărții peste veacuri, așa cum au fost, cum au gândit, cum s-au comportat în societatea de atunci, scrierea căpătând, la un moment dat, caracter de cronică a statutului său de Stare Civilă. Chiar dacă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]