874 matches
-
cu o creație de un tip ce se reinventează spectaculos prin repetiție, printr-o noutate în același timp autentică și integrabilă într-o serie (sîntem în măsură a vorbi acum despre o tipologie avangardistă, similară cu cele ale romantismului, barocului, expresionismului etc.). Ceea ce contează nu e "originalitatea" (negreșit, omologabilă și ea), ci pulsația irepresibilă a unui soi de artă ce pare a se dezice de sine, a se lepăda nu doar de "bunele sentimente", ci și de "bunele maniere" (estetice), spre
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
Marile jocuri, parte rezervată propriei creații, I. Covaci scrie o poezie de un lirism bine dozat și într-o formulă pe drept numită "pre-șaizecistă" (de Gh. Grigurcu). În același timp se mai poate identifica o pastă omogenă de simbolism și expresionism autohton, bine absorbită de "jocurile mari" ale cuvântului. Citite prin anii '50 -'60, poeziile trebuie că se detașau net de creațiile vremii, ștrangulate de presiunile extraesteticului. Citite astăzi, în fața unei generații pretențioase și educate în școala lui N. Stănescu, M.
Un "pre-șaizecist" recuperat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14645_a_15970]
-
Se conturează astfel o formă de libertate. Doar că imaginarul nu rămâne la un stadiu al visării poetice; el este convertit într-un fel de ontologie a vieții trăite direct prin poezie. Sintetic formulat, himerismul structurează dedublarea în variațiuni ale expresionismului, privilegiind un eu liric ce aparține unui globe trotter cu antene romantice, un Himerus Alter - cum își numește Vasile Baghiu eul artistic; el investighează și execută plonjări în timp și istorie, revizitând mituri și sentințe pentru a le dilua în
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
un eu liric ce aparține unui globe trotter cu antene romantice, un Himerus Alter - cum își numește Vasile Baghiu eul artistic; el investighează și execută plonjări în timp și istorie, revizitând mituri și sentințe pentru a le dilua în semnele expresionismului regenerat. Lipsesc din roman o bună parte din termenii care invadează poezia lui Baghiu, cu precădere cei medicali, împrumutați, fără îndoială, de la expresioniștii germani. Atmosfera morbidă este refăcută doar de textul memorialistic al tatălui, Grigore Barna, pe care fiul Vili
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
deja) tradițional care este avangarda. Ei intră în literatură pe poarta larg deschisă a avangardei fără de care n-ar fi de conceput. Nu e vorba neapărat de mimetism sau de epigonism, ci de o formulă creatoare ,deschisă", precum haosul sau expresionismul, care e departe de a-și fi sleit posibilitățile. Nu e nici o rușine să fii avangardist, așa cum nu e rușine să ai ochii sau părul de-o anumită culoare. Adoptarea unui ,canal" poetic corespunzător unor valențe de gust ori propensiuni
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
chiar dacă picturile sale sunt expuse la Luvru și menționate în manualele franceze. În dorința noastră de a simplifica istoria artei occidentale, tindem să ocolim acei creatori care nu reprezintă o verigă esențială a lanțului evolutiv care duce de la Giotto la expresionismul abstract. Mai mult, dacă opera respectivă nu poate fi ușor atribuită unei școli sau unui curent, șansele ca ea să fie ignorată sunt cu atât mai mari. Este premisa de la care pornește ,Girodet, rebel romantic", rezultat al colaborării dintre Muzeul
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
Pavel Șușară Mircea Bochiș Ca structură psihologică, Bochiș este un romantic tîrziu care beneficiază deopotrivă de subtilitățile simbolismului și de risipa energetică a expresionismului, dar într-o variantă oarecum sceptică, ușor temperată prin luciditate și supraveghere cerebrală. Coborît, pe de o parte, din memoria peisagismului complex al Școlii de la Baia Mare, în care se revarsă cam toate tendințele europene ale timpului, și, pe de altă
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
prin intermediul lucrării Cântece de pustiu (Studii de nuanțe) opus 27 nr. 1. Un omagiu adus compozitorului care a îmbogățit repertoriul pianistic cu creații originale, de inestimabilă valoare, în care se remarcă, pe lângă evocarea unor stări sufletești diverse, înclinația temperamentală către expresionism, precum și îmbinarea spiritului improvizatoric cu rigoarea construcției; interpretarea a evidențiat frumusețea și complexitatea discursului muzical. Interpretul a conferit relief structurilor armonice și polifonice, a evidențiat cu rafinament dialogul inedit realizat între motive muzicale plasate în registrele îndepărtate ale claviaturii, precum și
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
coerență interioară, Andrei Mănescu este deja o prezență artistică viguroasă și un nume care nu mai are nevoie de prea multe prezentări. Mirela Trăistaru Din punct de vedere temperamental, Mirela Trăistaru se situează în spațiul artistic transilvănean, în orizontul acelui expresionism cromatic și compozițional care însoțește trăirea intensă și se manifestă prin formule directe, uneori la limita cruzimii. Pensulația nervoasă pe spații mici, tușele largi, sigure, în care energia enunțului și energia mecanică se identifică, tonurile aproape crude, inapte pentru spectacolul
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
la nivel psihologic, dar sumar sub raport artistic și insuficient ca proiect cultural. Conștientă de acest risc, pictorița merge însă mult mai departe și blochează din capul locului orice tentativă de lectură exclusivă în perspectivă existențială. Ea își bandajează cultural expresionismul, îi temperează asperitățile, îi pune în surdină gravitatea și dizlocă patetismul din locurile în care el ar putea deveni strident. Între artist și privitor se naște acum o complicitate ciudată în cadrul căreia se cade perfect de acord că iconografia dură
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
și ecorșeul psihologic nu sînt decît invocații, jocuri secunde, umbre livrești ale unor tipologii de inventar. Mirela Trăistaru ,,înrămează” totul într-un decor edenic, într-o lume de arabescuri și de motive florale de un decorativism tandru și vetust. Dacă expresionismul său este transilvănean sau, mergînd mai departe, nordic, întregul fundal și ,,cadrul”, în totalitatea lui, sînt de origine central-europeană și, în particular, vieneză. Toposul cultural al Mirelei Trăistaru este Sezession-ul austriac în varianta lui cea mai autoritară, aceea a lui
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
origine central-europeană și, în particular, vieneză. Toposul cultural al Mirelei Trăistaru este Sezession-ul austriac în varianta lui cea mai autoritară, aceea a lui Gustav Klimt. Jocul livresc și reveria culturală ale acestei picturi pun în aceeași pagină tensiunile paroxistice ale expresionismului, grația geometriei și tihna solară a decorativului. Cu alte cuvinte, Munch, Klinger sau Barlach sînt înveliți în vastele broderii imperiale din producția lui Klimt. Ceea ce rezultă, însă, din această asociere nu este nicidecum un exercițiu exterior, o simplă retorică a
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
o nouă poezie. Ei refac legătura cu poezia noastră interbelică și epuizează o substanță care nu apucase încă să se manifeste complet". Mulți dintre ei sînt blagieni, arghezieni sau barbieni, redescoperind totodată filonul gîndirist, suprarealismul și nu în ultimul rînd expresionismul, spre a regăsi "normalitatea rostirii lirice". Simțămîntul este cel al "repunerii în funcțiune a unor retorici de-a gata", agravat de involuția spre manieră și autopastișă a unora din poeții generației în chestiune. Lucruri cît se poate de reale, pe
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
și, totodată, o sistematizare) consistentă asupra istoriei literare postbelice, marcată, însă, pe alocuri de parti-pris-urile specifice unui adept, precum în locul în care vorbește despre existența unui model «mult mai nociv» în poezie, care «relua modelul solemn și incantatoriu, ca și expresionismul metaforic al poeziei blagiene»” (p. 162). Să repunem lucrurile în context. Pe de-o parte, cartea la care se referă Sanda Cordoș are nu mai puțin de cinci sute de pagini. Pe de altă parte, ea este nu doar o
Completări facultative by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4690_a_6015]
-
și deja presimțitul viitor postmodern. Celălalt model, mult mai nociv, este cel ardelean, de asemenea modernist, care, prin poeți ai anilor ’60 ca Ioan Alexandru sau Gh. Pituț și prin echinoxismul anilor ’70, relua modul solemn și incantatoriu, ca și expresionismul metafizic al poeziei blagiene. De aici neoexpresionismul anilor ’80, care, dacă a dat și poezie valoroasă (în cazul lui Ion Mureșan sau al lui Liviu Ioan Stoiciu), rămâne totuși sursa eșecului celor mai mulți optzeciști ardeleni.” Nu e nevoie să fac sublinieri
Completări facultative by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4690_a_6015]
-
ajunge la o exaltare în negativ, la o metafizică masochistă ce-și interzice avînturile spre valorile pozitive, girate de divinitate, realizînd conștiința unei culpe, a unei delegitimări ontologice a creaturii. Alături de Ion Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț, George Alboiu, paladinii expresionismului rural șaizecist, Gheorghe Istrate ne înfățișează un scenariu al luptei cu materia, care nu e decît o sensibilizare a luptei spiritului cu sine însuși, cea dintîi uzurpîndu-l pe cel de-al doilea, azvîrlindu-l în zbuciumul autonegației. Relevant e raportul dintre
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
cultivă misterele (Constanța Buzea), transformă poetica "dintr-o instituție estetică într-una a actualității și a conștiinței" (Dinu Flămând), se dedică liricii cu fervoare sau paroxisme (Iolanda Malamen, Dan Damaschin), suferă de "manierism misticoidal" (Nicolae Ionel), practică un tip de expresionism (Liviu Ioan Stoiciu, Aurel Pantea, Viorel Mureșan, Nichita Danilov). Tipic pentru Al. Cistelecan este să nu dea note sau calificative cărților asupra cărora se oprește, el nefiind, deci, un critic entuziast, ci mai degrabă cîrtitor, (marea majoritate "se bucură" de
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
-o pe viață, poezia mea nu a mers pe trasee blagiene. Într-o măsură asemănătoare producția mea poetică s-a deosebit de cea în vogă a generației șaizeciste, în cadrele calendaristice ale căreia m-am afirmat. Nu m-am afiliat nici expresionismului zgrunțuros, nici acrobației de concepte abstracte, nici ludicului nu tocmai pretențios, un gen de făcut cu ochiul devenit tic, în care au repurtat mari succese unii confrați. Mi-a fost dat să asist la spectacolul unor glorii pe care le-
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
de calcar, în modul cel mai simplu făcută, proptită pe genunchii lipiți... Un Crist pe cruce, - lemn lustruit ca osul ce pare că sboară... Cel mai elansat Crist, mai adevărat, se spune că aparține tocmai acestui secol primitiv. Fără misticism, expresionism, fără abuzul ideilor preconcepute. Secol străin interpretărilor ideologice, aspirând către esența spirituală. Perspectiva, pe atunci încă nedescoperită, mai târziu avea să complice, să falsifice totul, tocmai încercând, eronat, să redea realitatea cât mai fidel.
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14850_a_16175]
-
optzeci. Știm, Occidentul îi fascina. Dar nu oricare Occident, ci, în exclusivitate, cel transatlantic. Generația Beat era marota predilectă a lunediștilor. Nec plus ultra. Spațiul francofon le suna revolut. Cel germanofil, de asemenea (de aici porneau, în definitiv, variantele de expresionism retardatar). Ajungem, astfel, la nodul problemei. La scurtă vreme după apariția volumului Vânt potrivit până la tare, revista „Neue Literatur” lansează, în două numere succesive (5 mai 1983 și 6 iunie 1983) o anchetă pusă sub genericul Diferențe și asemănări. Sunt
Pact de neagresiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4419_a_5744]
-
răsăritean, ci și Orientul de Mijloc și Extremul Orient, mai exact acele spații spirituale nonfigurative, la limita bidimensionalului cu geometria și cu abstracția, care mizează fundamental pe semn, pe hieroglifă, pe reperul grafic ca precipitat cosmic. În acest context, însuși expresionismul său constitutiv, dar și al întregii sale generații, în care intră și Horia Bernea, și Paul Neagu, și Teodor Moraru, și chiar George Apostu, capătă o altă înfățișare și un alt înțeles. Am putea numi acest expresionism unul de tip
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
acest context, însuși expresionismul său constitutiv, dar și al întregii sale generații, în care intră și Horia Bernea, și Paul Neagu, și Teodor Moraru, și chiar George Apostu, capătă o altă înfățișare și un alt înțeles. Am putea numi acest expresionism unul de tip origenian, autocastrant, în care explozia pasională și excesul de vitalitate sînt temperate printr-o drastică intervenție chirurgicală, și anume aceea a imperativului spiritual și a potențialei trăiri de factură mistico-extatică. Iar la capătul acestui parcurs, prin lucrările
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
printr-o drastică intervenție chirurgicală, și anume aceea a imperativului spiritual și a potențialei trăiri de factură mistico-extatică. Iar la capătul acestui parcurs, prin lucrările din ultimul deceniu, în special prin Abside, prin Porți, prin Bolți, prin Tronuri etc., valorile expresionismului inițial, sălbatic și animat de impulsuri sangvine, se reformulează înlăuntrul unei subtile alchimii spirituale. Strigătul exterior se reprimă, se gîtuie, implozează și, finalmente, se sublimează în vectorii unei năzuințe interioare. Urletul inițial se resemnifică, devine contemplație și oferă rezoluția maximă
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
Păsări ciugulesc/ din valuri/ propria lor imagine"; "De vreme îndelungată/ corbul se hrănește/ cu mitul poetului, încât/ el însuși a devenit mit."; "Moartea?... moartea este un cristal,/ cu formă necunoscută, unde se fac/ nevăzute privirile" Dăm și o mostră de expresionism al unui urlet amânat sau dezamorsat cu riscul vieții: "Stau la fereastra aceasta,/după gratiile de sânge închegat." Biblicul rege David face elogiul înțelepciunii în detrimentul frumuseții ("Atâta frumusețe am ucis"), ceea ce ni se pare o replică la celebrul vers blagian
Înger strâmtorat by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7127_a_8452]
-
lui Aderca: „Cu individualismul - dominant azi în sistemul de proprietate, în legislație, în politică, în literatură și (în) celelalte arte - nu se poate merge mai departe. Ne-am înnămolit. Ne-am anchilozat.” Teza n-are de-a face neapărat cu expresionismul, față de care Blaga ia distanță: „Criza de care suferă expresionismul e că tinde individual, prin poeții, dramaturgii, pictorii și sculptorii lui, către un stil colectiv. Îmi dau seama: această credință în arta colectivă e o asceză a propriei individualități”. Idealul
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]