3,070 matches
-
în Rusia. Revoluția din Octombrie, cultură și socialism După revoluția din Octombrie*, numeroși creatori care trăiau în Occident nu se mai întorc în Rsia, alții o vor părăsi, voluntar sau constrânși la exil*. într-adevăr, în septembrie 1922, Lenin* ordonă expulzarea a 160 de filosofi, scriitori și istorici: două „vapoare de filosofi” duc floarea intelectualității ruse în Germania. Totuși, prima jumătate a anilor 1920 este încă propice expresiei artistice - cu condiția să nu servească contrarevoluția*. în 1922 ia ființă, avându-l
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
puterea preferând să se debaraseze de creatorii „indezirabili” prin migrarea. Dar, spre sfârșitul anilor 1920, sunt numeroși scriitori care nu mai sunt publicați, iar puterea - care controlează toate mijloacele de creație (editură presă, cinema etc) - inaugurează perioada arestărilor și a expulzărilor din rândul intelectualității creatoare, fapt care va deveni curent cu începere din 1933. Acum chiar și emigrarea devine problematică, iar în curând - imposibilă. De altfel, din 1921, toate cererile intelectualilor doritori să plece în străinătate sunt supuse autorizației Biroului politic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Franța a romanelor sale - critici feroce dar foarte abil mascate ale dictaturii lui Enver Hodja -, singura voce care se face auzită într-o societate cvasiparalizată. Victorie morală, înfrângere politică? Disidența rusă resimte șocul situației din Polonia. După un val de expulzări și exilări forțate, puterea face din Saharov ținta preferată a represiunii. Disidenții caută atunci să pătrundă și pe terenul chestiunilor internaționale, intervenind în dezbaterea asupra rachetelor strategice amplasate în Europa* și a demilitarizării continentului. Grupul pentru încredere între SUA și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
succese tot mai mari datorate dezertărilor - și asta în ciuda pedepsei sigure cu moartea pentru orice agent comunist care ar lucra pentru occidentali. Astfel, în anii 1980, DST franceză în recrutează pe agentul „Farewell” - un colonel KGB - iar președintele Mitterrand dispune expulzarea a 47 de membri ai ambasadei sovietice de la Paris, pe 5 aprilie 1983. EUROPA Europa a fost în inima reflecției, a acțiunii și a proiectului comunist. Ea este matricea marxismului*, elaborat plecându-se de la observarea critică a revoluției industriale europene
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mizerie, romancierii Ivan Hmeliov și Evgheni Zamiatin; cât despre compozitorul Serghei Rahmaninov, el a ales Statele Unite. Mulți dintre acești opozanți s-au exilat de bunăvoie, alții însă, sunt victimele reactivării unei cutume antice, surghiunul. în toamna anului 1922, Lenin* ordonă expulzarea a 160 de intelectuali - economiști, scriitori, profesori -, denunțați ca „ideologi burghezi activi”. Printre aceștia, numeroși savanți cunoscuți: filosofii Berdiaev, șestov, S. Bulgakov, lingvistul Roman Jakobson. Odată ajunși în străinătate, nu înseamnă că exilații au terminat cu puterea sovietică: ei sunt
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ușurință din Europa comunistă în Europa democratică, 2.686.942 de cetățeni est-germani - dar și polonezi, unguri etc. - au trecut dincolo de „cortina de fier”. Pe 13 august 1961, RDG pune capăt acestei hemoragii construind „zidul” Berlinului*. în anii 1970, practica expulzărilor este repusă la ordinea zilei. Multor disidenți ruși li se retrage cetățenia și sunt izgoniți din țară - cum a fost cazul lui A. Soljenițîn, în 1974, sau al lui M. Rostropovici în 1978. în paralel, se înmulțesc cazurile de „fugă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este dublată de aceea de a nu apuca să-i lichideze și pe ultimii dușmani, și atunci se aruncă într-o adevărată frenezie nimicitoare. Deja, pe 19 martie, el ceruse lichidarea Bisericii ortodoxe. în mai, inițiază un vast plan de „expulzare a scriitorilor și profesorilor care sprijină contrarevoluția” și dă directive pentru redactarea unui nou cod penal, care va servi la organizarea procesului* trucat ai socialiștilor revoluționari. Pe 17 iulie, are convorbiri cu Stalin*, privitoare la deportarea* menșevicilor. Iar la sfârșitul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
profesorilor care sprijină contrarevoluția” și dă directive pentru redactarea unui nou cod penal, care va servi la organizarea procesului* trucat ai socialiștilor revoluționari. Pe 17 iulie, are convorbiri cu Stalin*, privitoare la deportarea* menșevicilor. Iar la sfârșitul lunii septembrie, dispune expulzarea din țară a 160 dintre cei mai cunoscuți intelectuali ruși. Nemulțumit de a impune doar Rusiei acest regim, Lenin plănuiește generalizarea lui și creează în acest scop Internaționala Comunistă*, partidul mondial al revoluției însărcinat, sub conducerea și impulsionarea Moscovei, să
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unele manifestări de concurență stângistă. Dar cel mai adesea, explozia audienței comuniste se datorează în mare parte unor serioase confuzii de sens - un discurs exclusiv patriotic și democratic - care vor cam dispărea odată cu declanșarea Războiului Rece*. într-adevăr, acestea provoacă expulzarea câtorva miniștri comuniști din guvernele Franței și Italiei, precum și izolarea PC occidentale, lăsând democrațiile populare pradă unei sovietizări* accelerate. LITERATURA CRITICĂ A GÂNDI COMUNISMUL Politice, sociologice, poetice, filosofice sau teologice, protestatare sau literare, publicații critice la adresa comunismului au apărut în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
critice puterea. în Vietnam*, religiile creștine și budiste au fost persecutate, dar astăzi guvernul comunist caută mai degrabă un control global, cerând, de exemplu, un drept de veto în cazul numirii episcopilor. și Cuba* a trecut printr-o perioadă de expulzări - fiind 700 în 1959, preoții au rămas 125 în 1961 -, înaintea stabilirii unui compromis instituțional: deși Biserica nu era nici măcar recunoscută în Constituție, astăzi statul recunoaște, respectă și garantează libertatea religioasă. PC cubanez autorizează adeziunea credincioșilor și a acceptat vizita
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
socialiștilor revoluționari, din vara lui 1922 -, care va fi prototipul Marilor Procese de la Moscova, sub Stalin*. în ultimul său an de luciditate, deloc încântat de exilul* voluntar a sute de mii de ruși, fugiți de sărăcie și represiune, Lenin impune expulzările, silind la exil forțat (surghiun), în septembrie 1922, 160 de membri dintre cei mai cunoscuți ai intelighenției ruse. Teroarea sub Stalin Ca unul ce fusese printre principalii locotenenți ai lui Lenin, între 1917 și 1922, Stalin readuce teroarea la ordinea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
instaurează în 1929-1933 o teroare de masă: împușcarea a zeci de mii de oameni, crearea sistemului concentraționar* al Gulagului*, deportări în masă, foame organizată. începând din decembrie 1934, o extinde la PCUS* și la birocrație*: delațiune generalizată, epurări masive, cu expulzări din partid, procese contrafăcute, Marea Teroare* în 1937-1938. Stalin „teoretizează” teroarea, afirmând că lupta de clasă se intensifică în decursul construirii comunismului. El practică aceleași metode în timpul și după război. Marile valuri de teroare din anii 1930-1940 vizează mai multe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
inevitabilitatea unui succes ulterior. Astfel, ceea ce părea de neconceput la sfârșitul celui de-al doilea război mondial devenise un fapt împlinit 20 de ani mai târziu: retragerea voluntară a Marii Britanii din Burma, Ceylon, India, Pakistan, Malaysia, Singapore și Egipt, precum și expulzarea sa din Irak, Iran și Iordania; retragerea forțată a Olandei din Indonezia; expulzarea Franței din Indochina; dezintegrarea imperiilor belgian, britanic, francez și portughez din Asia și formarea statelor independente. Privind în retrospectivă, această revoluție colonială desfășurată în urma celui de-al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al doilea război mondial devenise un fapt împlinit 20 de ani mai târziu: retragerea voluntară a Marii Britanii din Burma, Ceylon, India, Pakistan, Malaysia, Singapore și Egipt, precum și expulzarea sa din Irak, Iran și Iordania; retragerea forțată a Olandei din Indonezia; expulzarea Franței din Indochina; dezintegrarea imperiilor belgian, britanic, francez și portughez din Asia și formarea statelor independente. Privind în retrospectivă, această revoluție colonială desfășurată în urma celui de-al doilea război mondial a reprezentat atât capitolul final, cât și punctul culminant al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
scop era acela de a împiedica apariția unui nou cuceritor pe teritoriul francez și, în acest scop, de a impune acordul de pace din 1815 împotriva Franței. Concepția britanică asupra statu-quoului era limitată la acordul teritorial din 1815 și la expulzarea unui membru al familiei lui Napoleon de pe tronul Franței. În această privință, nu există nici o diferență între politicile lui Castlereagh și cele ale lui Canning. Concepția asupra statu-quoului care a determinat de la început politicile Rusiei și pe cele ale Austriei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și evacuarea conținutului, după care capul se expulzează ușor fiind urmat de restul segmentelor. Dacă fătul hidrocefal se află în prezentație pelvină, travaliul fiind declanșat, parturienta fiind în expulzie, atunci degajarea pelvisului, trunchiului, umerilor și brațelor este relativ ușoară; după expulzarea acestor segmente capul mărit de volum rămâne deasupra strâmtorii superioare, ceea ce obligă pe medicul obstetrician ce asistă asemenea nașteri să ia o atitudine de intervenție precisă și rapidă. Această intervenție constă în deschiderea canalului medular la nivelul mijlocului spatelui printr-
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
copilul are dreptul de a renunța la cetățenia franceză la vârsta majoratului. Dobândirea după naștere. Poate avea loc În situații foarte diferite. Ea este totuși refuzată persoanelor majore care stau În țară ilegal, care au făcut obiectul unei măsuri de expulzare sau de interdicție de intrare În țară Încă În vigoare, care au fost condamnate pentru atingere adusă intereselor naționale sau pentru acte de terorism ori Împotriva cărora s-a pronunțat o sentință definitivă de condamnare la Închisoare pentru mai mult
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ă necesitatea de a fugi de multiplele persecuții din Evul Mediu, din timpul Inchiziției sau al nazismului german. O mare varietate de fenomene Marile crize economice, exodurile, foametea (Sahel, Sudan), epurările etnice succesive și reciproce (Europa balcanică a anilor ’90), expulzările (mexicanii din Statele Unite, În 1954), genocidurile (evreii, armenii, ruandezii În secolul XX), războaiele de cuceriri teritoriale, interetnice, politice ori religioase sau, În termeni mai generali, trecutul dramatic se află la originea dispersării a numeroase popoare. Departe de teritoriile lor istorice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termenilor racism și racialism În literatura savantă anglo-saxonă din domeniu (Miles, 1989, pp. 42-50; Fredrickson, 2003, pp. 169-189). Astăzi se vorbește adesea, În limbajul politico-militant și mediatic, despre „rasismul anti-imigranți”. Însă „imigranții” nu pot alcătui o rasă și cererea de expulzare a acestora nu face decât rareori apel la teza inegalității, bazându-se mai curând pe axioma incompatibilității culturale sau pe postulatul diferențelor mentale ireconciliabile, pe fondul unui conflict fatal Între civilizații. Putem conveni să numim deocamdată „rasism curent” ansamblul format
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
despre care se crede că ar amenința grupul. Această dorință de separare poate deveni extremă, transformându-se În dorință de exterminare: ne putem debarasa de „ceilalți” care ne neliniștesc sau de „diferiții” care ne amenință printr-o segregare strictă, prin expulzarea totală sau prin distrugerea lor. Dacă acceptăm acest cadru de analiză, concentrarea asupra diferențelor culturale poate fi interpretată fie ca o mască sau o deghizare ă o Înveșmântare Înșelătoare a biologizării, să spunem ă, fie ca o exagerare sau o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exemplar În doctrinele politico-științifice bazate pe ideea de „rasă”. Le voi numi rasialiste În măsura În care sunt elaborări „ideologizante” centrate pe un scop explicativ și rasiste În măsura În care cuprind, În plus, recomandări, definesc valori și norme, care se traduc prin discriminări sau segregări, expulzări sau persecuții și chiar exterminări. Cele trei tipuri de protorasism. În această ipoteză, cariera istorică a rasismului a Început Înainte de cea a ideii de „rasă”, așa cum au reconstruit-o naturaliștii (Linné, Buffon, Blumenbach etc.) Începând de la mijlocul secolului al XVIII
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de rasism. Acesta apare atunci când o anumită conceptualizare a diversității umane, „biologizantă” (sânge, rasă, ereditate) sau „culturalizantă” (civilizație, cultură, etnicitate), este pusă În serviciul unor interese politice și sociale cu scopul de a legitima un mod de excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare) sau de exploatare a unei categorii de populație (sclavagism, colonialism). Rasismul produce astfel „indezirabili”, „necivilizabili”, „irecuperabili”, „neasimilabili”, pe scurt, oameni de prisos, oameni-sclavi, sub-oameni, chiar non-oameni cu față umană. În toate aspectele sale observabile, gândirea rasistă apare ca o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oricărui solicitant de azil, În special de intervenția obligatorie a unui judecător În termen de 24 de ore și de limitarea perioadei de retenție la șapte zile. În schimb, situația avea, pentru guverne, avantajul de a simplifica spinoasa problemă a expulzării persoanelor a căror cerere fusese refuzată după luni Întregi de procesare și care Începuseră Între timp să-și construiască o nouă viață În Franța. Zonele de așteptare au dat o valabilitate juridică acestei proceduri, permițând patru zile de reținere sub
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ajung, la soarta rromilor... Reportaj dans la grande banlieu de Paris - știi ce înseamnă acest lucru: blocurile imense din periferie, infestate de imigranți de toate rasele și toate culorile. Acolo, într-o școală de cartier, se aduce în discuție problema expulzării unor copii proveniți din familii de ilegali. Repet, doar se fac că discută, pentru că nu cred că va fi expulzat vreunul. Iar când ai patru soții, tot ai copii, măi tată, măi... nu ți-e frică așadar de o eventuală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
unor copii proveniți din familii de ilegali. Repet, doar se fac că discută, pentru că nu cred că va fi expulzat vreunul. Iar când ai patru soții, tot ai copii, măi tată, măi... nu ți-e frică așadar de o eventuală expulzare. Subiectul reportajului era însă Elena, o mică româncă de 8-10 ani, care trebuia să plece din Franța - o „expulzată cu forța“, după limbajul oficial. Copiii din clasă s-au mobilizat (Franța, deh...), așa că ea nu a mai fost expulzată (și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]