42,763 matches
-
toți. Convulsia/ golurilor și a plinurilor. Bolți și desfaceri/ terase și grote de cărnuri printre care mîna ei grațioasă/ albă/ pierzîndu-și conturul? (Ieșirea din bibliotecă). Însuși verbul, entitatea fundamentală a creației în cauză, n-are parte decît de un tratament exterior, aventuros rece, de-o abstractizantă ținută, scurtcircuitată de artificiu, precum o vagă parodie a manierismului abscons, nichitastănescian. Incredulitatea se ramifică în figuri ale unei imaginații ostenite parcă de propria-i încordare, sugerînd o discreditare a textului în presupusa-i funcție
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
o mai mare măsură decît acesta, este un interpret desăvîrșit, o conștiință care nu doar ,,joacă" o partitură, ci, realmente, se topește în substanța acesteia și o recuperează în toate datele sale: fizice, morale și filosofice. Restauratorul sondează mereu realități exterioare, privește necontenit în urmă și se indentifică fatalmente, atît ca acțiune materială propriu-zisă, tehnică, dar și ca modalitate de a gîndi forma plastică și de a înțelege sensul creației, cu cei asupra cărora intervine. Și tot în mod inevitabil, el
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
sfîrșește" (semn). Nu reprezintă oare alteritatea un avantaj al creației? Nu împrospătează oare ea imaginea, n-o înavuțește cu accepții și nuanțe noi, în jocul capricios, infatigabil, al elementelor? Celălalt beneficiază de un unghi de vedere inedit, la intersecția vieții exterioare cu cea interioară: "sorbit de nori în trecere/ de solzii unui pește imaginar/ ca ploaia/ tu vezi seninul altfel// trup dar din darul apei/ fînul călcînd ținutul pudic/ dintre genunchii umbrei// vîntul halou/ strîns împrejurul frunții/ urmează-n puls pupila
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
altfel, după cunoștința mea, nu există o altă publicație de acest gen care să fi rezistat - cel puțin la București - din 1990 până astăzi. Și a rezistat în principal pe cont propriu, cu multe sacrificii și cu foarte puțin sprijin exterior. Își menține de ani de zile un tiraj apreciabil pentru un săptămânal în România de azi, cu un număr constant de abonați. Mă interesează în primul rând că este citită și apreciată de tânăra generație. De la apariție, 22 este clar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
în inima unui microgrup de studiere a plasmei. Personajele care se înfruntă sunt deci din aceeași familie cu acelea ale lui David Lodge și împărtășesc același tip de orgoliu brevetist, i-am putea spune. Deosebirea cea mare este că lumea exterioară universității din romanul autorului nostru, un totalitarism decrepit și cu atît mai hidos, face imposibilă orice comedie. În cadrul facultății se desfășoară procese adevărate, personajul cel mai valoros intelectual, Alexandru Meca, e redus la statutul omului de serviciu pentru o tentativă
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
primei părți. Am regretat că pe alocuri a lipsit susținerea, tensionarea discursului, e drept compensată printr-o pianistică foarte tactilă. Iar atunci când suflul interior sau amploarea nu o ajută, pianista se refugiază în alt teritoriu stilistic, cel lisztian al declamației exterioare. Mai degrabă peisaj în culori vii decât lumină crepusculară à la Turner, cu care Chopin a fost asemănat adesea. Dan Grigore în recitalul său a reluat câteva Studii, într-o viziune proprie, exploatând ceea ce la Chopin este vitalitate energică, violență
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
nu par de fapt surprinse. Motivul, crede autorul, e legat de al treilea corp, cel care este corpul frumos, estetic. Nu orice femeie face plajă monokini, constată autorul în urmă interviurilor sale. Opțiunea e orientată în mod hotărîtor de aspectul exterior al persoanei. Corpul estetic este cel ce asigură "tihna balneara prin devierea elanului pulsional". Goliciunea contemplata se izolează cumva de persoana căreia îi aparține, devenind obiect estetic în sine. Cartea lui Jean-Claude Kaufmann e fără îndoială interesantă, chiar dacă bănuiesc că
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
de freamătul istoriei nemijlocite, ea se concentrează exclusiv asupra propriilor sale neliniști lăuntrice. Amestec de exuberanta meridionala și de grave disperări nordice, de jubilație și de dramatism, temperamentul sau artistic este mărturia unei explozii neîntrerupte. Fără legături explicite cu lumea exterioară, cu realitatea episodica și cu formele constituite ale acesteia, pictorița își plasează viziunile într-un spațiu nedeterminat și în afara oricăror constrîngeri mecanice. Lupta ei acerbă și toate eforturile privirii sînt deplasate undeva în cîmpul vag și imponderabil al unei lumi
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
act al Genezei, artista descoperă fasciculul de lumină care fisurează incomensurabila întindere nocturnă și în jurul lui își organizează întreaga viziune plastică. Din acest nucleu inițial se nasc tonurile și valorile, se dezvoltă suprafețele și se profilează volumele. Absența oricărui reper exterior, în funcție de care să-și exerseze observația și să-și ordoneze formele, o plasează pe artistă în vecinătatea creatorilor de arhitecturi cromatice din categoria lui Teodor Moraru. Dar spre deosebire de acesta, care lucrează cu materie grea și cu derivatele unor erupții telurice
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
populației pe care a absorbit-o cît și prin climatul ideologico-propagandistic pe care l-a dezvoltat. În mare măsură previzibil, după traumă ambientală de trei decenii, abia cicatrizata periferic, revenirea la reperele peisagistice libere, dezinhibate și lipsite de orice retorica exterioară, era greu de acceptat. Dar, pînă la urmă, si aceasta opoziție, născută din frustrări, din monotonie și din lene mentală, s-a risipit înfrînta de propria să incoerenta. Parcă anume spre a confirma acest scenariu simbolico-taumaturgic, lucrările celor șapte artiști
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
dispuse cu simplitate într-o formă minimala sau gesturi banale desfășurate în secvențe memorabile. Așa se întâmplă într-unul dintre cele mai frumoase poeme ale volumului: "Prin scânteietoarea zăpadă, pe lângă albele case înalte, trecea o femeie blondă cu toate semnele exterioare ale unei bunăstări sociale - haină de blană, cizmele, poșetă, plasa plină de cumpărături, ținând un copil de mână. Nu vorbea nimănui, privirea ei nu vedea copilul și nici pe altcineva. Ea vorbea fără oprire numai cu sine în ziua ușoară
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
se opri totul. Facem pauză!". (Aici parcă timpul asculta de oameni, Matei fiind înzestrat cu însușirea divină a cuvântului care se face faptă pe masura ce este rostit.) În fine, în al treilea rând, registrului dramatic și mai apoi tragic al întâmplărilor exterioare i se opune comicul grotesc al situațiilor în care sunt puși muncitorii. Astfel, Marcu, suferind un minor "accident de muncă", scoate la iveală din cizma un... bocanc, captura de război de la un pilot american, căzut la Ploiești în spatele livezii tatălui
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
întîmplătoare: modă este cea care permite individului să nu fie singur, ci să imite un model dat pe baza căruia va căpăta recunoaștere și sprijin social. Însă tocmai pentru că și-a sacrificat exteriorul, acceptînd normă comunității și abordînd însemnele ei exterioare, individul își garantează sieși salvarea interiorului. Modă îi dă o schemă prin intermediul căreia să își poată regla convenabil pentru sine legătură cu comunitatea, dar îi permite să treacă neobservat și în felul acesta îi "răscumpără libertatea", spune Simmel, de a
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
abordare în istoria intelectuală: cea a investigațiilor legate de o retorică a comportamentului în diverse epoci și a felului în care ea exprimă sau influență anumite moduri de gîndire. Normele de conduită ale Occidentului, departe de a fi doar ceremonial exterior și pasager ce definea la un moment dat ritualul unei civilizații date, dar care se presupune că fie s-ar fi putut dispensa de el, fie ea însăși îl socotea marginal în peisajul propriei sale organizări, reprezintă ecoul unor reflexe
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
să se descotorosească de tot soiul de idei de predestinare tip ămenirea femeiiă și să se justifice prin ceea ce aleg să facă și prin felul în care știu să se afirme. Patriarhatul, ca și totalitarismul șunt și interioare, nu doar exterioare". Păstrîndu-și conștiința de "criptoservitoare", deci preluînd exclusiv corvezile îngrijirii familiei și casei, femeilor le rămîne puțin timp pentru autodezvoltare, ceea ce se resimte în plan profesional. E și vina lor. Că și Cristina Cărtărescu, Mihaela Miroiu identifica adevărată sursă a temerilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
fie, cu vremea, desi potolit, tot mai viu?" (Intertextualism). Aspirația acestei producții nu e disjuncția, ci conjuncția. Nu analiza (separarea în imagini statice), ci sinteză care sugerează organicitatea lumii, Creația cosmică aparent sfîșiata de antinomii. Vechiul și noul, lăuntricul și exteriorul, natura și artificiul, pagînismul și creștinismul, cooperează într-un ansamblu generos, într-un flux concomitent senzual și estatic, conceptual, si infraverbal. Subtextul e cel de înfiorata laudă: Înainte de a ma naște să fi fost amîndoi o singură, unica/ picătură de
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
sentimentalism, dar și fără crispări regionaliste, expoziția a fost concepută că un dialog firesc, purtat cînd în coduri asemănătoare, cînd în perspective diferite, așa cum decurge el din însăși ordonarea lucrărilor și din încadrarea lor în timp. Construită după criterii oarecum exterioare, logice și didactice în aceeași măsură, adică după criterii tematice, iconografice și cronologice, expoziția s-a închegat cu o foarte mare acuratețe, în ciuda cantității și a diversității materialului vizual. Portretul, peisajul, scena de gen, natură moartă, compoziția și compoziția abstractă
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
unor regiuni etc.). Textul meteorologic e caracterizat, în esență, de căutarea unui compromis între exactitatea științifică și interesul practic al publicului, între un limbaj precis, codificat, neologistic - și unul tradițional, al descrierii "naturale", spontane a stării vremii. Odată depășite constrîngerile exterioare, politice, în structura tipului de discurs au apărut unele modificări. Programele de televiziune au inovat în modul cel mai evident, substituind modelul autorității științifice (meteorologul, sobru, posesor al unui limbaj ezoteric) prin cel al comunicării (tinere prezentatoare, glume, surprize vizuale
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
imaginile se nuanțează în ambele direcții. Cand Rushdie vorbește despre Anglia, o vede din interior, dar cu distanță pe care i-o dă originea indiană (ne-am permis să numim această perspectivă infra-image), iar când vorbește despre India câștiga perspectiva exterioară a celui care și-a părăsit țara (alo-image). Iată de ce românele sale reprezintă interesante nuanțări ale lumii postmoderniste contemporane, o lume a globalizării și suprapunerilor, reflectată prin perspectiva pe care Rushdie însuși o simte unică în felul ei și o
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
un postmodernist al respirației oprite, al ultimei răsuflări, al expirației dinainte de exitus. Eroul sau simte că se apropie de moarte și, copleșit de povestea să, o revarsă chiar cu riscul, de a-și epuiza plămânii. Deși este forțat de împrejurări exterioare să lupte cu narațiunea în scris (este ținut prizonier de Vasco da Gamă în Spania pentru a scrie povestea familiei Zogoiby), rămâne totuși un sclav al cuvântului rostit, al dorinței de a înșira povești pentru ascultători, de a încerca prin
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
am rîs deloc la această comedie sau în nici un caz la vreo rezolvare regizorala. Ideea, de altfel singură, de a-l face pe Scapin un singuratic disperat, într-o lume la fel de disperată, care își afirmă starea prin gesturi atît de exterioare (cum a fost acela al sugrumării cuiva de către cineva, repetat aiurea pînă la anulare) și printr-o puținătate de mijloace teatrale, mi s-a părut cumva și împotriva tradiției textului și nerealizata actoriceste. Nu m-a impresionat nici o interpretare. M-
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
prin Sura, este punctul apoteotic al întregii expoziții. O capodoperă în cel mai strict înțeles al cuvîntului, această lucrare este chiar spațiul în care tensiunile anterioare s-au revărsat și s-au împlinit. Fără a avea nimic spectaculos ca reper exterior, această lucrare - nimic altceva decît un joc de orizontale și de verticale, de suprafețe și de volume, de plin și gol, de cald și rece, de tentă plata și tușa carnala - reprezintă, în ansamblu, un univers copleșitor în care forță
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
apoi de multe alte detalii: familia este străină prin părțile locului, mama este prezența covîrșitoare (chiar atunci cînd trăiește ca "absență": refugiindu-se în boală, în ursuzenie, în nefericire), tatăl este lucrătorul abrutizat de efort, dar și legătura cu lumea exterioară, copilul se ipostaziază - retroactiv - ca "ales",un ales al nefericirii, al tăcerii, un născut întru damnare, iar nu întru salvare, neîntrupat. Pentru că nu i s-a dat cuvîntul, ori întruparea numai întru Logos, o știm, se poate face. Fără ostentație
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
Toate aceste elemente au fost acum abandonate, iar dacă abandonul nu a fost total, atunci ele au trecut prin importante prefaceri. Și cele care nu au dispărut cu totul, șanț aproape de nerecunoscut tocmai din pricina acestui sever proces de conversiune. Retorica exterioară, fie ea și legată strict de buna funcționare a formei, a fost lăsată undeva an urma, iamginea, expurgata de orice descriptivism, este mai degrabă rezultatul unei concentrări maxime și al unei interogații mentale decât consecință unui dialog nemijlocit cu lumea
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
a neantului, poate alimenta subtil o dorință secretă de posesiune demiurgica. Dacă umilință sau vanitatea se situează aici an primul plan, este greu de spus, dar an mod sigur ele se ăngănă permanent și șanț inseparabile an absolut. Unitară an exterior și coerentă an spirit, expoxitia lui Vlădută ridică, totuși, câteva semne de ăntrebare. Și ele se referă tocmai la precipitarea autorului de a nega pictură ănaintea experimentării ei de fapt. Este aceasta extremă codificare consecință unei decantări naturale sau, dimpotrivă
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]