660 matches
-
imagini abstracte, create cu ajutorul limbajului. 2. Reacțiile publicului-țintă la produsul creat sunt diferențiate astfel: - la operele artistice publicul reacționează în termeni emoționali; - la produsele din știință și tehnică, reacțiile sunt de natură intelectuală și practică. 3. Raportul între interioritate și exterioritate implicat în creație, este variat de la un domeniu la altul: - în artă este evocat mai mult fondul psihologic al creatorului; - în știință sunt exprimate mai ales aspecte ale mediului investigat; - în arhitectură se consideră că interioritatea și exterioritatea se află
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
interioritate și exterioritate implicat în creație, este variat de la un domeniu la altul: - în artă este evocat mai mult fondul psihologic al creatorului; - în știință sunt exprimate mai ales aspecte ale mediului investigat; - în arhitectură se consideră că interioritatea și exterioritatea se află în echilibru. 4. Tipul de informație valorificată: - în artă este valorificată informația figurală sau senzorial perceptivă; - în matematică, chimie, logică se valorifică informația simbolică; - în știință, literatură, activitatea juridică și didactică, informația valorificată este cea semantică; - în politică
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
reprezintă o contradicție în termeni. Ea nu se justifică, după cum vom vedea, decât în raport cu ratarea, deci în raport cu un posibil actual căruia i se refuză actualitatea. Între „destinul frânt“ prin accident și „destinul neîmplinit“ al ratării se află distanța care desparte exterioritatea evenimentului (ex-venio) de interioritatea răspunderii, deci de existența libertății ca domeniu închis și autonom. * Dat fiind că realizarea oricărui destin se bazează pe conflictul dintre natură și libertate (a cărui expresie cantitativă este spațiul „de depășit-de atins“), orice destin este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
părea intim își pierde consistența, nu mă mai definește, devine straniu și străin. Nu altul, ci eu îmi devin străin. De abia în iubire elementele fondului intim străin îmi apar în toată inconsistența lor și își dezvăluie natura accidentală și exterioritatea. De-abia acum aflu că în mod esențial nu sunt nici rasă, nici clasă, nici nume, nici ascendență, nici limbă, nici loc al nașterii mele și nici măcar bărbat sau femeie. În mod esențial eu sunt iubire, capacitate de a mă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
identifică cu acela care este marcat „de suprafață și de celelalte limite“ (epiphaneias kai ton loipon peraton). Este esențial să înțelegem însă că peste tot în aceste cazuri limita nu este suprafața goală a corpului, care îl caracterizează în inerția exteriorității sale și îl face distinct, la nivelul acestei exteriorități, de celelalte corpuri. Limita este proiecția exterioară a interiorității corpului, identitatea corpului care se dezvăluie, devenind vizibilă. Acesta este și motivul pentru care Aristotel distinge limitația (to peperanthai) de contact (to
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de celelalte limite“ (epiphaneias kai ton loipon peraton). Este esențial să înțelegem însă că peste tot în aceste cazuri limita nu este suprafața goală a corpului, care îl caracterizează în inerția exteriorității sale și îl face distinct, la nivelul acestei exteriorități, de celelalte corpuri. Limita este proiecția exterioară a interiorității corpului, identitatea corpului care se dezvăluie, devenind vizibilă. Acesta este și motivul pentru care Aristotel distinge limitația (to peperanthai) de contact (to haptesthai), arătând că prima reprezintă o repliere a corpului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
vizibilă. Acesta este și motivul pentru care Aristotel distinge limitația (to peperanthai) de contact (to haptesthai), arătând că prima reprezintă o repliere a corpului asupra lui însuși, păstrându-l în puritatea ireductibilității sale, în timp ce contactul îl menține în relativ și exterioritate. Limita desemnează, într-adevăr, punctul (linia, suprafața) extrem, dincolo de care corpul încetează să fie ceea ce el este. Ea este echivalată cu sfârșitul, dar un sfârșit resimțit ca împlinire a unui lucru și deci, totodată, cu locul de unde el abia începe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
abis al lipsei de cunoaștere din care se detașează pe lângă figura Sfinxului stelar și o altă figură aflată la marginea de jos a tabloului și care figurează în catalog cu titlul, Das Wissen. Cu excepția sfinxului somnolent ca imagine a unei exteriorități suficiente și indiscernabile, Das Wissen este singura figură frontală care ne privește asemeni Atenei în cea de-a treia ipostază a ei, cu o privire scrutătoare. Părul desfășurat pe axul ipotetic al spiralei alcătuită de corpurile umane îi acoperă gura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În cazul esteților decadenți se poate spune că locuința este omul însuși, interiorul devenind o expresie a interiorității, o "image de l'âme" (Séverine Jouve). Pe cale de consecință, există o relație aproape simbiotică între estet și casa sa, prin abolirea exteriorității compromise, degradate, și replierea către propria interioritate ca spațiu privilegiat. Absorbția exteriorului în interior unde este reinvestit estetic pe baza unui metabolism artificial, specific decadent conduce la ceea ce Séverine Jouve numește "case introvertite". "Decadența propune case introvertite, locuințe unde singură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de artă aleg să-și decoreze interiorul casei, dacă nu să o și construiască. Una dintre temele romanului lui Huysmans, În răspăr (1884), este și această relație pe care personajul o întreține cu propria sa casă, transferând ceea ce ține de exterioritatea dezirabilă, călătoria, sau de o temporară dorință de recluziune austeră, chilia, în interiorul propriei sale locuințe, capabilă să suporte metamorfoza dorită. Des Esseintes își amenajează permanent locuința sa din Fontenay, adăugând nu numai piese noi colecțiilor sale de artă, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]