1,468 matches
-
tisular facilitează desprinderea oxigenului de pe oxihemoglobină. CO2 difuzează în globulul roșu unde este hidratat, sub acțiunea anhidrazei carbonice, cu formare de acid carbonic care disociază în H+ și HCO¯3. H+ sunt tamponați de hemoglobina redusă iar HCO¯3 difuzează extracelular fiind înlocuit de ioni de clor. În final CO2 este transportat în una din cele patru forme bicarbonat (70%), compuși carbamino (20%), acid carbonic (10%), CO2 dizolvat. La nivel pulmonar, unde gradientele de concentrație pentu O2 și CO2 sunt opusul
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
este crescut. Etiologie: Alcaloza metabolică poate fi clasificată în trei categorii: a. Alcaloza metabolică care răspunde la administrarea de ser fiziologic: Recunoaște drept etiologie cauzele care induc o depleție de volum și sodiu (asociată cu depleția de clor), în sectorul extracelular; această hipovolemie hipocloremică reprezintă stimulul pentru continuarea reabsorbției renale de bicarbonat (clor urinar < 10 mEq/L). Această alcaloză de contracție poate fi produsă de: tulburări gastro-intesinale (vărsături, aspirație naso gastrică prelungită, adenom vilos al colonului, diaree), terapia cu diuretice, fibroza
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
urinar < 10 mEq/L). Această alcaloză de contracție poate fi produsă de: tulburări gastro-intesinale (vărsături, aspirație naso gastrică prelungită, adenom vilos al colonului, diaree), terapia cu diuretice, fibroza chistică. b. Alcaloza care nu răspunde la administrare de ser fiziologic: Volumul extracelular nu este redus, clorul urinar este de obicei > 20 mEq/L, iar reabsorbția de bicarbonat este menținută de alte mecanisme cum ar fi creșterea activității mineralocorticoizilor (hiperalderosteronism primar, sindrom Cushing, tumori secretante de renină) sau hipopotasemia severă. c. Cauze diverse
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
cursul transfuziilor masive de sânge, bicarbonat, sindrom lapte-alcaline), hipercalcemia, realimentarea după inaniție. Tratament: De cele mai multe ori corectarea cauzei va duce la rezolvarea tulburării EAB. În cazurile de alcaloză de contracție administrarea de ser fiziologic pănă la corectarea depleției de volum extracelular va duce la rezolvarea alcalozei. Hipopotasemia severă va fi corectată prin administrare de potasiu 10 mEq/oră (se poate crește până la 40 mEq/oră dacă există instabilitate cardiovasculară sau este necesară o intervenție chirurgicală de urgență, dar numai sub monitorizare
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
formula acestei substanțe, știind că unul dintre elementele componente este un metal al cărui conținut în substanța inițială este de 71,053%, iar în clorura sa - de 20,225%. 14 Aluminiul este un microelement esențial care se găsește în mediul extracelular, având rolul de a activa succindehidrogenaza. Întrucât compușii săi sunt hidrolizați puternic, rezultând hidroxid de aluminiu, care este insolubil, acestea intră în compoziția preparatelor utilizate în tratamentul ulcerului gastric. Un comprimat de preparat „Maalox” conține 400 mg hidroxid de aluminiu
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
tiroidieni, vitamina D3 și unii receptori orfani [1]. Receptorul androgenic mediază efectele celulare ale testosteronului și dihidrotestosteronului (DHT). Cuplarea acestor liganzi hidrofobi determină o modificare conformațională a receptorului care duce la activarea (sau inhibarea) transcripției genice și permite transformarea semnalelor extracelulare în răspunsuri intracelulare [2]. Gena receptorului androgenic este localizată la nivelul cromozomului X în regiunea q11-q12 și are o lungime de aproximativ 90 kilobaze (kb). Regiunea codantă conține 8 exoni. Au fost descrise mai multe subtipuri de ARN pentru receptorul
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
ar fi expresia genică, proliferarea și supraviețuirea celulară [19]. MAPK sunt organizate în module formate din trei etape, în cadrul cărora o kinază din amonte fosforilează și activează MAPK din aval [37]. Sunt descrise trei cascade principale: kinaza reglată de semnale extracelulare 1/2 (ERK - extracellular signal-regulated kinase), kinaza p38 și protein kinaza activată de stress (SAPK - stress-activated protein kinase) sau kinaza c-Jun NH2-terminală (JNK). Interrelațiile dintre receptorii hormonilor sexuali și protein kinaze presupun două nivele de complexitate. Pe de o parte
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
9 polipnee și hiperventilație salicemia este 35 mg/100 ml ser; 9 polipnee și dispnee severă depășește 50 mg/ 100 ml ser; 9 efectul depresor, cu hipoventilație și acidoză respiratorie prin retenție de CO2 apare ulterior (deplasarea hidrogenului În spațiul extracelular va genera În final acidoză sistemică). Toxicitatea asupra metabolismelor • În urma interferențele ionilor de salicilați cu metabolismele carbohidraților, lipidelor, proteinelor și energetic apar modificările: 9 acidoză metabolică; 9 cetoză; 9 creșterea nivelului de aminoacizi circulanți și aminoacidurie; 9 hipertermie; 9 lipoliză
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
pentru extracție. Rapel fiziopatologic Mecanism de acțiune Glicozidele inhibă Na+/K+ ATPaza, o enzimă care reglează cantitatea de Na+ și K+ din interiorul celulelor, favorizând pierderea de potasiu din celulele miocardice, creșterea sodiului intracelular și stimularea schimbului Na+ intracelular Ca+ extracelular cu mărirea disponibilului de ioni de calciu În celulele miocardice. Creșterea calciului intracelular explică acțiunea inotrop-pozitivă, prin creșterea disponibilului de ioni pentru mecanismul contractil dar și acțiunea aritmogenă, prin activarea unor canale cationice nespecifice sensibile la calciu ce determină postdepolarizarea
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
penetrare a celulelor gazdei. Acesta este compus din niște fibrile răsucite în spirală — conoidul și rhoptriile, formațiuni alungite care pătrund în spațiul delimitat de conoid. Endozoidul este forma care se dezvoltă obligatoriu într-o celulă a gazdei; nu se multiplică extracelular și nici nu supra viețuiește pe medii de cultură lipsite de celule vii. Paraziții invadează orice celulă vie nucleată și se înmulțesc în interiorul unei vacuole citoplasmatice. După câteva diviziuni, trofozoizii sparg celula și invadează celulele învecinate. Endozoidul este forma utilizată
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
și cea coloid-osmotică scade, iar forța de resorbție se intensifică. Prin acest mecanism se deplasează lichidul interstițial în capilare într-o cantitate mai mare. În teritoriile excluse, metabolismul celular se desfășoară în condiții de anoxie și hipercapnie, iar în spațiul extracelular se acumulează metaboliți intermediari. Accentuarea tulburărilor metabolice în teritoriile excluse circulator și menținerea fluxului limfatic reprezintă una din cauzele care duc la prăbușirea ireversibilă a biologiei organismului. În cazul hemoragiilor mici refacerea este completă după 8-24 ore. În cazul hemoragiilor
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
fiind remarcabilă. 16.2. PATOGENIE Acțiunea frigului asupra organismului uman se face prin mecanisme fiziopatologice complexe, implicând lezarea celulară directă și efectele indirecte rezultate din modificarea microcirculației. 16.2.1. MODIFICARI CELULARE DIRECTE 1. Modificările celulare directe includ: formarea gheții extracelulare, formarea gheții intracelulare, deshidratarea celulară. modificările electrolitice celulare, șocul termic, degradarea complexelor lipoproteice. Când celulele sunt supuse unei înghețări lente, cristalele de gheață se formează în spațiile extracelulare. Ulterior, cristalizează apa intracelulară și apoi apa legată de moleculele proteice, cu
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
2.1. MODIFICARI CELULARE DIRECTE 1. Modificările celulare directe includ: formarea gheții extracelulare, formarea gheții intracelulare, deshidratarea celulară. modificările electrolitice celulare, șocul termic, degradarea complexelor lipoproteice. Când celulele sunt supuse unei înghețări lente, cristalele de gheață se formează în spațiile extracelulare. Ulterior, cristalizează apa intracelulară și apoi apa legată de moleculele proteice, cu apariția șocului osmotic. Se produce alterarea membranelor lipoproteice, alterarea pH-ului celular și perturbarea activității biochimice ce determină creșterea rapidă a concentrației electroliților în celulă, care devine toxică
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
hepatică se poate evalua prin dozarea unor proteine serice: albumina, normal 3,5-5,5 g/L; concentrația serică depinde nu numai de sinteză dar și de pierderi (renale, digestive, arsuri) și de volumul de distribuție (expandare sau contracție de spațiu extracelular); pool-ul mare în organism (4-5 g/kg corp) și timpul de înjumătățire lung (18-20 de zile) o fac relativ insensibilă la modificările acute ale stării de nutriție; transferina, normal 200-360 mg/dL; concentrația serică depinde de sinteză, pierderi, volum de
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
avea rol principal. Este posibil ca acest rol inhibitor asupra anumitor circuite nervoase, să se realizeze prin mediatori chimici de tipul acidului gama-amino-beta-hidroxi-butiric, concomitent cu epuizarea sistemelor excitatoare (scăderea oxigenului, scăderea acetilcolinei libere), cu modificări consecutive în repartiția intra și extracelulară a ionilor de sodiu, potasiu, calciu și magneziu. Epilepsia idiopatică este cea care pune probleme în practica îngrijirilor dentare. Ea poate evolua sub formă de: • Crize mici ("petit mal") - absențe de scurtă durată • Crize mari ("grand mal") - epilepsia majoră. Factorii
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
endoteliala prezenta în venulele plăcilor lui Peyer și în limfonodurile mezenterice; și - PSGL-1 (Pselectin glycoprotein ligandă, comun selectinelor P și E. IOAN PAUL54 Integrinele Integrinele constituie un sistem de glicoproteine, care interacționează cu citoscheletul leucocitelor formând legături transmembranare cu matricea extracelulara. Sunt constituite din două lanțuri transmembranare: alfa și beta. Primele sunt scurte, secundele sunt lungi (Fig. 2.1, Fig. 2.2Ă. Fig. 2.1. Diagramă adeziunii leucocitare la endoteliul activat al capilarelor de la locul inflamației (După Johnson și colab., 2000Ă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
rostogolească, progresând astfel în lungul peretelui endotelial; C. Integrinele angajează contrareceptorii de pe celulele endoteliale și contribuie astfel la formarea unei rețele de actină între celulele endoteliale adiacente; D. Granulocitele se strecoară printre celulele endoteliale și traversează peretele vascular în matricea extracelulara. - subfamilia LFA sau LAF constituită din integrine asociate limfocitelor; cea mai cunoscută este LFA-1 (CD11a,b,c/CD18Ă formată din trei grupe de glicoproteine înrudite (CD11a,b,ca. Deficiență ei ereditară la bovine este responsabilă de sindromul BLAD (sindromul de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
vasodilatator, inbibitor al adeziunii plachetare și poate interfera cu moleculele de adeziune ale granulocitelor neutrofile (Blantz și Munger, 2002Ă. Este capabil să inducă apoptoza macrofagelor, timocitelor, sinovialocitelor și a condrocitelor articulare și să perturbe relațiile dintre condrocite și matricea lor extracelulara (Hilliquin P., 1999Ă. IOAN PAUL66 Nu putem omite intervenția NO că agent semnalizator în diverse procese fiziologice. EXSUDATUL ȘI TIPURILE LUI MORFOLOGICE Plasma sanguina migrata din patul vascular în țesuturi, îmbogățita cu moleculele proteice apartenente procesului inflamator și lichidul interstițial
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
specifice sau secundare sunt mai mici, mai putin dense și abundente. Unul din componenții lor, citocromul b, este esențial pentru producerea radicalilor de oxigen în fagolizozomi. Granulele terțiare sau cu gelatinază conțin și ele un citocrom b, care dizolva matricea extracelulara (Bochsler și Slauson, 2002Ă. Granulele majore ale rumegătoarelor conțin polipeptide bactericide care sunt activate după degranulare prin clivajul lor de către proteaze stocate în granulele primare. Granulele mari și dense ale câinilor sunt bogate în mieloperoxidază, elastază, beta-glucuronidază și glicerofosfatază. Granulele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în compartimentul tisular și câteva zile în compartimentul medular (Guelfi și Vilcot, 1993Ă. Proteinazele sau proteazele granulelor leucocitare depind de tipul de leucocit (neutrofil, macrofag, mastocită dar și de specia gazdă. Proteinazele participa la degradarea particulelor fagocitate, la degradarea matricei extracelulare și la activarea altor proteine (fracțiunile complementuluiă. Acțiunea lor este inhibata de antiproteaze, dintre care cea mai cunoscută este alfa 2 - macroglobulina activă pentru toate cele patru clase. Mai menționam: inhibitorul alfa 1 - proteinază, inhibitorii activatorului de plasminogen, antitrombina III
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
antitrombina III, etc. După substratul asupra căruia acționează și a pH-ului la care se activeaza, se cunosc patru clase de proteaze: serinproteazele, metaloproteazele, cisteinproteazele și asparticproteazele. Serinproteazele - cea mai mare clasa de proteinaze de la mamifere, servesc la degradarea matricei extracelulare la pH diferit. În cadrul lor se cuprind: - elastaza, prezența în neutrofile, eozinofile, bazofile și macrofage; - catepsina G, prezența în neutrofile și în macrofage; - proteinaza 3, prezența în macrofage și în mastocite și - activatorul plasminogen - urokinază, în neutrofile și în macrofage
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
G, prezența în neutrofile și în macrofage; - proteinaza 3, prezența în macrofage și în mastocite și - activatorul plasminogen - urokinază, în neutrofile și în macrofage. IOAN PAUL72 Metaloproteinazele - (MMPĂ sunt enzime dependente de Zn ++ și Că++, specializate în degradarea proteinelor matricei extracelulare. Se cunosc 12 metaloproteinaze, dintre care mai importante par să fie: - MMP-1 și MMP-8, colagenaze, existente în neutrofile, - MMP-2 și MMP-9 gelatinaze, existente în eozinofile (2Ă în neutrofile și macrofage (9Ă; - MMP-3, MMP-10 și MMP-11, stromelizine, - MMP-7, matrilizina și - MMP-12
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în cea mai mare parte din monocitele circulante și numai într-o proporție redusă din histiocitele tisulare IOAN PAUL84 (Bochsler și Slauson, 2002Ă. Transformarea monocitului și a histiocitului în macrofag s-ar face sub impulsul mactinei, fragmentul aminoterminal al alfa-actinei extracelulare, dotată cu activitate chemotactică semnificativă (Luikart S. D. și colab. 2003Ă. Macrofagele circulante ar derivă din monoblastul medular via promonocit - monocit, sub influența factorului stimulator de colonii (Tizard, 2004Ă. În general sunt mai mari decât monocitele, ajungând la un diametru de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
1984Ă Macrofagele activate sunt adevărate uzine secretoare. Cei peste 75 de produși de secreție (Zarnea G., 1990Ă au fost grupați (Unanue, 1974Ă în trei categorii: MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 85 1. Produși enzimatici: enzime lizozomale, colagenaze, elastaze, etc., care afectează proteinele extracelulare; 2. Produși implicați în reacțiile de apărare ale gazdei: lizozim, proteine plasmatice: fibronectină, α2 macroglobulina, transcobalamină, apolipoproteina E, tromboplastina tisulara și factorii V, VII, IX și X ai coagulării, componenții C1, C2, C3, C4, C5, B, F, D, factori pirogeni
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
vor imprimă țesuturilor afectate un aspect gelatinos. În ceea ce privește componentele fibrilare ale procesului inflamator, trebuie subliniat rolul deosebit al colagenilor. În condiții normale aceste proteine fibrilare sunt secretate de către fibroblaștii locali sub forma monomerilor de tropocolagen. Acești monomeri, în spațiul extracelular, sub controlul proteoglicanilor și în special al condroitinsulfaților se asociază în structuri fibrilare mai mult sau mai putin stabile. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 97 Structura colagenilor variază de la specie la specie și de la țesut la țesut cunoscându-se peste 13 tipuri
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]