5,557 matches
-
cum s-ar fi cuvenit, un comunist inflexibil, dogmatic. Era un comunist moderat, modest, cu o fire mult prea slabă, fără instinct de conservare, într-un regim comunist puternic, în expansiune - un stângist naiv rătăcit într-un regim sever de extremă stângă. De ce se lasă atunci atât de ușor înfrânt? Răspunsul e simplu. Pentru că e prea moale, melancolic și resemnat într-o epocă optimistă și rigidă. Anticarul Brummer îi explică foarte limpede nepotrivirea de caracter dintre Chiril și epocă: "un ins
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
pe care să o sacrifice) e mai puternică decât bunul simț. Chiril Merișor este, indubitabil, un om de stânga, melancolic, dubitativ, dar generos și inteligent, devenind, tocmai datorită calităților lui intelectuale văzute ca defecte periculoase, victimă a unui regim de extremă stângă. El nu știe asta, nu face această disociere (între stânga moderată, democratică, și extrema stângă, dictatorială), dar prozatorul o sugerează cu multă ingeniozitate și finețe - de natură morală, intelectuală și psihologică. De aceea romanul se poate citi cu plăcere
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
un om de stânga, melancolic, dubitativ, dar generos și inteligent, devenind, tocmai datorită calităților lui intelectuale văzute ca defecte periculoase, victimă a unui regim de extremă stângă. El nu știe asta, nu face această disociere (între stânga moderată, democratică, și extrema stângă, dictatorială), dar prozatorul o sugerează cu multă ingeniozitate și finețe - de natură morală, intelectuală și psihologică. De aceea romanul se poate citi cu plăcere și astăzi și se va citi multă vreme de acum încolo.
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
lumea acvatică, iar panourile suspendate și mucurile de țigară descriu aluziv dispersia eterică și semnalează starea latentă de combustie. Cu multă ironie și cu o desăvîrșită libertate - a limbajului, a materialelor și a tehnicilor -, Gheorghe Marcu își împinge interlocutorul către extremele formelor de percepție; cînd îi solicită complicitatea într-un teritoriu reconfortant și ludic, relaxîndu-i privirea și detensionîndu-i gîndirea, cînd îl așază în stare de criză, obligîndu-l să-i decripteze intențiile și strategiile ascunse. Această ambiguitate a percepției, această oscilație între
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
din 1828-1829. Împăratul Napoleon I a nutrit sentimente de prietenie față de Imperiul Otoman, acceptând să facă o vizită la Istanbul, susținând chiar o reorganizare a statului turc, dar, spiritul său occilant și duplicitar l-a făcut să treacă de la o extremă la alta, susținând menținerea integrității acestuia, dar și fărâmițarea lui. Tratatul încheiat de sultanul Mahmud al II-lea cu țarul Alexandru I, la București va fi favorabil Rusiei, care va prelua Basarabia, hotarul dintre puterea învingătoare și cea învinsă va
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
lume pentru a-i domina pe băștinași, pentru a le impune modul lor de existență, popoarele "mici", odată ajunse pe meleaguri străine, se grăbesc a-și face uitată originea, a se integra cît mai deplin noului mediu. între cele două extreme, "portughezii aleg varianta de mijloc, atît de specifică lor, psihologic vorbind: nu au vrut sau nu au putut să-și impună celorlalți prezența prin violență, ci au rămas pe cît posibil ei înșiși; existența lor sfîrșește prin a fi observată
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
românească. Fără vreo legătură de rudenie cu românii, profesoara catanieză avea o afinitate specială de tip spiritual cu realitățile noastre. Era legată de români și de România prin nenumărate și nevăzute fire, venite de departe, din latinitatea comună, din atracția extremelor, a regiunilor de margine, din tinerețea petrecută în parte alături de români, din înțelegerea profundă a problemelor lor. A participat la zeci de colocvii, conferințe, mese rotunde în România, după căderea comunismului; a animat cu prezența ei oprimistă și robustă programele
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
oarecum cu ce spunea în general sagacele Pipoton... în carnet scria așa: că dacă vrei să trăiești mult și bine, ca la carte, atunci trebuia musai să ții mereu calea de mijloc... aurea mediocritas... nu ca Sfântul Pavel, care adora extremele, aruncând din gură tot ce era căldicel. Ceea ce, la iezuit, explica tactul, înțelegerea slăbiciunilor omenești din motive prudente, civice, morale, politice, mă rog să nu forțezi! Cum voia Pavel extremistul. Așa cum spunea Generalul, lucrul dura mai mult, cultivând compromisul. Dar
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
PSD-ul și PRM-ul), percepute - inevitabil - de stânga. PSD-ul, cu cea mai mare reprezentare parlamentară, este chiar de-clarat de stânga, membru al Internaționalei Socialiste. PRM-ul, de un stângism nostalgizant (după stabilitatea protocolară a comunismului) se situează la extrema acestei direcții prin naționalismul său exacerbat și segregaționist. Ambele partide de stânga susțin guvernul unui partid de dreapta ce afirmă cu tărie că își urmează programul. Opțiunea lor pare paradoxală și riscantă. Electoratul PSD, alcătuit în proporție covârșitoare din cetățeni
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
cu o diatribă drastică și pesimistă: polonezii trăiesc recrudescența unui naționalism de tip revanșard. E vorba de psihologia unor oameni ce se privesc pe sine drept veșnicele victime ale uneltirilor altora, de aici mentalitatea radicală, mergînd pînă la nuanțe de extremă dreaptă, pe care conaționalii lui Michnik o au astăzi. Polonezii suferă de trei stereotipuri de gîndire: cred în ideea lui Fukuyama privind sfîrșitul istoriei, cred că valorile tradiționale au ieșit din joc, și mai cred că rolul literaturii ca obligație
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" Cu Evtușenko pe faleza Neptunului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9558_a_10883]
-
și pentru un alt regim criminal, fascismul din Italia: “Fascismul este un șoc fără de care Italia este un compromis comparabil cu România de azi”. Ce-i drept, Cioran s-a delimitat ulterior de metodele legionare, pe care le-a considerat extreme. Extremismul promovat în trecut nu l-a împiedicat pe Cioran să se stabilească în Franța, stat abrutizat de regimul nazist în cel De-al Doilea Război Mondial. 4. Mircea Eliade. Legionar declarat și simpatizant nazist în timpul celui De-al Doilea
Cioran și Păunescu în topul intelectualilor ipocriți, după revista Renne by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80457_a_81782]
-
ilustrat cu desene, unele inedite, de Brauner, Maxy, Brâncuși, Perahim, ori Delaunaiy. Jerbe de culori, ce a mai rămas din materia dumicată cu elan decăzut, amestec de voință de Sardanapal și de Midas, legături improbabile, surprinzătoare, dar nu atît de extreme încît să nu placă. Din cînd în cînd, capriciul unui ritm, al unei rime. Transcriu, pentru veselia lui gratuită, în pas săltat, arătînd că știe carte - avangarda e culturală, sau nu e deloc - și se știe și juca, Madrigal-ul
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
deoparte. Rămăsese acolo, lipit, chiar Nini îl reîncadrase, nici nu se mai știa pe ce post, rămas la același grad din anii '60. Dar neobosit, mișcându-se cu aceeași față de când îl știa, indispensabil și nemuritor" (pp. 233-234). În cealaltă extremă socială, alunecă mai rapid sau mai lent mulți dintre săteni. Cu excepția celor dați pe brazdă, a adaptaților deveniți informatori și activiști mărunți, familiile numără "o sumă" de probleme și cazuri. Aparent, acestea sunt izolate și particulare. Doar ghinionul, neșansa, ceasul
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
a doua listă, a celor arestați, închiși, persecutați, exilați. Nu i-aș include aici pe Radu Gyr, pentru prima lui vină (mort în 1975, prima lui detenție se datorează apartenenței la legionarism), și Nichifor Crainic (1972), pentru că ei vin dinspre extrema dreaptă interbelică. Dar, după V. Voiculescu și Mircea Vulcănescu, l-aș așeza pe Petre Pandrea (1968), un caz interesant de disidență de stânga, critic acerb al comuniștilor români. Am răspuns cu câteva săptămâni în urmă, tot în această pagină, la
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
aplatizarea credințelor, la ștergerea diferențelor specifice dintre confesiuni, în vreme ce partizanii consideră că, dimpotrivă, oferă șansa unei îmbogățiri spirituale, tocmai prin punerea în valoare a diferențelor), au-toarea îi oferă lui André Godin șansa unui răspuns foarte nuanțat: "... avem aici cele două extreme. Pe de o parte, este adevărat că acest ecumenism, care este la modă și pe care l-am putea numi Ťde salonť, ar putea duce la o aplatizare a specificității diferitelor religii, deci la o relativizare. Este adevărat, și avem
Dilemele omului (post)modern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8167_a_9492]
-
și populiste, prin simpatia pe care i-o arată lui Vladimir Putin și altor lideri autoritari. În apărarea principiilor constituționale și a valorilor democratice, statul român trebuie să arate fermitate, amendând derapajele grave", mai afirmă Cătălin Predoiu. Liderul partidului de extremă dreapta Jobbik din Ungaria, Gabor Vona, a declarat joi, în timpul unei prelegeri susținute la tabăra de vară de la Borzont, în județul Harghita, că autonomia secuilor este un obiectiv care se va realiza, mai devreme sau mai târziu, orice ar face
Cătălin Predoiu: Prezența în România a liderului extremist Gabor Vona, un real pericol la democrație by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81769_a_83094]
-
foarte fină, pentru a-și putea explica conviețuirea. Noica este de altfel prima sursă a unei uriașe confuzii postdecembriste în legătură cu câțiva dintre oamenii de cultură români cei mai importanți în acest moment în ochiul public, o confuzie între dreapta și extrema dreaptă. Dincolo însă de o anumită ideologie sau alta, cert este că oamenii de cultură au făcut tot timpul politică în România și că, deși uneori puterea părea să fi pierit din mâinile lor, un cuvânt au avut întotdeauna, într-
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
frontoanele secțiunilor sunt memorabile și incitante, în vreme ce restul construcției se dovedește, la fiecare rând, labilă? Aleg, spontan, un titlu: Fețele identității sau Cioran, evreul. Continuarea, însă, e mult sub anvergura acestui angajament. Nimic despre "uitarea fascismului", nimic despre virajele de extremă dreaptă din tinerețe, nimic despre o eventuală despărțire de antisemitismul naeionescian. Toate aceste pasionante speculații eseistice sunt lăsate - nu puse!- la dispoziția cititorului. În locul lor, câteva încercări portretistice: "Dar, între aparență și adevăr, cine este Emil Cioran? Spaima care se
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
după căderea comunismului, cu totala ignorare a crimelor gulagului, observată de Revel la nivelul dezbaterilor de idei din Franța are reverberații și în România. Campania de discreditare a lui Mircea Eliade și Emil Cioran pentru, altminteri realele lor afinități cu extrema dreaptă interbelică, sunt perdeaua de fum în spatele căreia se ascund câteva generații de colaboraționiști comuniști. Mai mult, în vreme ce pentru textele scrise de Eliade într-o perioadă în care Garda de Fier nu recursese încă la acțiuni criminale se cere, pur
Confesiuni incomode by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8212_a_9537]
-
muta într-un univers, cum ar fi spus Ion Barbu, "de curății și semne". De la visceralitate la idealitate și de la întunericul cald dinaintea nașterii la emisiile de lumină ale Divinității: va reuși Mihail Gălățanu să treacă, fără accidente, dintr-o extremă în cealaltă? Nu că acest traseu ar fi imposibil; dar autorul "nouăzecist" care îl proiectează pentru a-l parcurge eșuează, vizibil, în tentativa lui. Concepția se vrea limpede și unitară, cu texte prezentând omogenitatea cerută de noua problematică. Ele ar
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
această manipulare distructivă a puterii. Cei patru enunță apoftegma sub egida căreia se vor derula evenimentele: ŤTotul este bun cînd e excesiv!ť. Am urmărit cu curiozitatea aluziile culturale ale epocii, Cantos-urile lui Ezra Pound, cunoscut pentru simpatiile sale de extremă dreaptă, multe din tablourile de pe pereți fiind produsul avangardei italiene, a futurismului marinettist, cunoscută fiind opțiunea maestrului pentru fascism, dar avem și cîteva tablouri de sugestie formalistă și cubistă - deși, dacă-l luăm ca reper pe Picasso, cădem în extrema
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
extremă dreaptă, multe din tablourile de pe pereți fiind produsul avangardei italiene, a futurismului marinettist, cunoscută fiind opțiunea maestrului pentru fascism, dar avem și cîteva tablouri de sugestie formalistă și cubistă - deși, dacă-l luăm ca reper pe Picasso, cădem în extrema stîngă -, panseurile lui Pierre Klossovski din Sade mon prochain, citate pasate de la Baudelaire la Nietzsche și asimilate dada-ului, este invocat chiar și Huysmans poate pentru Liturghia neagră (La-bas) și extrasele din Maurice Blanchot (Lautréamont et Sade), unul dintre exegeții
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
e lipsită de inteligență. Cu o condiție: să scoți din ea măcar o parte din rezultatele scontate. Din nefericire pentru PSD, campania cu șepculețe roșii n-a făcut decât să trimită partidul mai înspre margini. Iar de aici, drumul spre extremă e scurt. Scurt de tot. Faptul că la Iași, unde pesedeii au fost dramatic înfrânți de suporterii lui Băsescu, Geoană a simțit nevoia să împartă gustul amar al paparei cu peremiștii e un semnal indubitabil al alunecării spre extremă a
Mujici costumați în majorete by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9647_a_10972]
-
spre extremă e scurt. Scurt de tot. Faptul că la Iași, unde pesedeii au fost dramatic înfrânți de suporterii lui Băsescu, Geoană a simțit nevoia să împartă gustul amar al paparei cu peremiștii e un semnal indubitabil al alunecării spre extremă a partidului. Lecția acestor luni de zbucium trebuie asumată, de pe acum, de toate părțile. Dacă partidele nu înțeleg, în fine, că depind nemjilocit, în fiecare moment, de voința populară, înseamnă că am pierdut timpul degeaba. Nu poți să vii în fața
Mujici costumați în majorete by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9647_a_10972]
-
în necrologul la moartea scriitorului, semnat de Pandrea în ziarul "Dimineața", există câteva considerații semnificative pentru interpretarea subtil tendențioasă din articolul publicat numai cu un an înainte. Ele privesc atitudinea neodihnit protestatară a lui Istrati, care l-a condus spre extreme. E pus în cauză și temperamentul hipertimic, deci pronunțat afectiv, care l-a predestinat "să fie un învins ale vieții sociale cu regulile ei de aramă. Pandrea spune deschis că "atitudinea politică a deservit scriitorului" și că drama lui Istrati
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]