1,561 matches
-
celei de-a doua serii, textul explică atât antigândirismul lui E. Lovinescu, motivat prin respingerea ortodoxismului și a misticismului, a tradiționalismului și a naționalismului, cât și atitudinea distant-înțelegătoare față de avangardismul revistelor „Contimporanul”, „Integral”, „unu”, pe care le consideră expresia violentă, extremistă, a sincronismului. Încă de la primele numere, distribuția rubricilor se stabilește cu limpezime, cronica literară fiind ținută de E. Lovinescu, cea a ideilor de Tudor Vianu, cronica plastică de Francisc Șirato, multă vreme cronicar dramatic fiind Liviu Rebreanu. Alte rubrici vor
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
Bucur, Horia Nițulescu, Axente Sever Popovici, Mihail Straje, Cuza Marinescu. Câteva numere din 1941 conțin articole de polemică între Lucian Blaga și Dan Botta referitoare la paternitatea ideilor din studiul Spațiul mioritic. Mai ales publicistica din S.-P. are caracter extremist, violent pamflet. Sunt atacați Nicolae Titulescu, Constantin Stere, Victor Iamandi, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, E. Lovinescu, Tudor Arghezi, H. Bonciu, Al. Vaida-Voevod, precum și gazetele „Adevărul”, „Zorile”, „Dimineața”, „Cuvântul liber”, dar și periodice naționaliste sau partide de aceeași orientare. Printre „combatanți
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
nimic cu ușurință; sentimentele sale se manifestă într-o manieră directă, tranșantă, necorespunzătoare; nu acceptă nici un fel de renunțări sau compromisuri; de aici și frecventele conflicte care apar; b) actele pure se manifestă de regulă prin stări pasionale: criză politică extremistă, criză sentimentală, criză alimentar-vegetariană etc.; c) scopul se manifestă adesea prin nevoia de a crede, nevoia de a se întâlni cu Dumnezeu; dacă tineretul nu are un scop, el și-l creează; scopul adolescenței are la baza lui eroismul, chiar dacă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o perspectivă politică deformantă, pe care traducătorul, vrând-nevrând, și-o asumă. A mai semnat cu pseudonimele Lafcadio, Lafcadio et co. Lirica lui T. ezită între o rostire încă apropiată de simbolism și faconda avangardistă, fiind definită fie ca ,,o poezie extremistă” (E. Lovinescu), fie ca rezultat al unui ,,amestec de tragism cotidian și umor sentimental” (G. Călinescu). În Duh de seară sau în Paludes versul este fracturat, iar sintaxa, aparent neglijată, valorizează observații pe cât de fine, pe atât de neașteptate, amintind
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
care facem parte noi înșine, societatea noastră și moștenirea noastră culturală 27. Macdonald a pus în discuție, cu vehemență, „supremația structurii bazate pe discipline” în constituirea curriculumului. Dar critica sa nu a ocolit nici orientările psihologizante și sociologizante, considerându-le extremiste, și a propus o a treia poziție, care s-ar putea obține prin sinteza lor. În ce mod s-ar putea realiza o atare sinteză? După Macdonald, ar fi vorba despre „raționalizarea” unui curriculum în care fiecare elev să fie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
plachetă, Păuni, în 1929. Colaborează la „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista română”, „Azi” ș.a. În intervențiile publicistico-eseistice, s-a arătat deopotrivă de reticent față de excesele tradiționalismului (a combătut ortodoxismul) și față de modernismul extremist (nu a agreat avangarda propriu-zisă, dar i-a prețuit pe Mallarmé, Valéry, Ion Barbu). În 1931 demisionează din magistratură, părăsește Bucureștiul și se stabilește la Câmpulung pentru tot restul vieții. A profesat avocatura, absorbit fiind totuși, în primul rând, de
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
toate generațiile, atât clubul, cât și revista au fost cu precădere foruri de exprimare ale nouăzeciștilor. În general, se consideră că definitorie pentru literatura generației ’90 este - prin comparație cu cea a reprezentanților canonici ai generației optzeciste, reputați drept textualiști extremiști, gratuit-ludici și evazionist-livrești - o mai mare aplecare către viață, către real, o pronunțată angajare existențială față cu o realitate odioasă. În linii mari, caracterizarea ar putea fi adecvată, însă la o examinare nuanțată lucrurile nu se mai prezintă chiar atât
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
publicații dând povețe redactorilor: „Evitând violențele polemice, cultivând poezia înaltelor noastre ceruri și luptând pentru un primat cultural, d. Octav Rusu își va îndeplini cu prisosință rolul pe care și l-a asumat”. Conducerea revistei face eforturi să evite excesele extremiste pe fondul unei conjuncturi politice defavorabile (interzicerea, cu un an în urmă, prin decret regal, a mișcării legionare, soldată cu arestări). Cu toate acestea, atitudinea naționalistă a unor colaboratori capătă adesea accente xenofobe. Aceștia provin din diferite zone politice, de la
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
tinzând să se transforme, mai degrabă, într-o ramură a sociologiei. În acest sens este semnificativ că unul dintre întemeietorii etonometodologiei, Aaron Ciccourel (1974) afirmă că aceasta trebuie considerată doar o „sociologie cognitivă”. Interacționismul simbolic și etnometodologia, dincolo de pozițiile lor extremiste, antiobiective, atrag atenția asupra unui aspect important: realitatea socială se constituie prin intermediul unor mecanisme cognitive, atât individuale, cât și colective. A devenit din ce în ce mai clar că aceste mecanisme nu mai pot fi considerate, pe baza unei epistemologii realist-naive, drept promotoare automate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generatoare de evenimente, acestea neavând nici o influență asupra structurii ca atare. Dacă evenimentul ar produce modificări în structura însăși, atunci invarianța în timp a structurii nu va fi valabilă. Aceste presupoziții reprezintă tocmai punctul critic al structuralismului în varianta sa extremistă franceză. Dacă istoria nu mai poate fi privită ca o succesiune pură de evenimente, ea poate fi considerată ca o succesiune de structuri, ca o evoluție și transformare continuă a structurilor înseși. O istorie structurală este o viziune temporală asupra
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
preferințele și judecățile omului modern. Ceea ce este bun în perspectiva proletariatului nu este câtuși de puțin astfel în viziunea burghezului. În marxism există două răspunsuri distincte, dar care se completează reciproc la această obiecție. În primul rând, în ciuda unor interpretări extremiste destul de frecvente la un moment dat, Marx nu a optat pentru un punct de vedere complet relativist în ceea ce privește natura umană. Există multă variație în funcție de configurația socială în care trăiesc oamenii. Există însă și o serie de necesități umane universale. Și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care candidatul partidului A este preferat de 15% dintre votanți, candidatul partidului B de către 40%, iar cel al partidului C de către 45%. De asemenea, să ne imaginăm că A și B ar fi relativ moderați în opinii, iar candidatul C extremist. Regula pluralității - considerând că votanții votează pentru candidatul preferat - ar aduce cu sine alegerea candidatului C. Dar pentru 15% această situație ar fi total nedorită. Dacă acești votanți sunt relativ raționali, vor încerca să prevină o asemenea situație. Votând în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în cazul regulii majorității. Fără să-i pericliteze alegerea lui B, A poate să-și colecteze cele 15% din voturi în alegerile preliminare și apoi să i se alăture lui B într-o coaliție, asigurându-se astfel că rivalul său extremist, C, nu va câștiga în final. Reprezentarea proporțională încurajează formarea unui sistem pluripartit în care prietenii potențiali rămân rivali electorali. Partidul A se va strădui să-și asigure cele 15% din voturi ca să poată obține 15% din locurile din parlament
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
constituie o strategie dominantă pentru toate partidele politice și la situațiile care permit ne-votarea, atunci când în cazul unor anumite distribuții de preferințe, partidul politic care caută mediana ar putea deveni vulnerabil și ar putea pierde din membrii săi mai extremiști. Din nefericire, ipoteza votantului median, simplă dar solidă, depinde în întregime de presupunerea că ar exista o dimensiune unică și atotcuprinzătoare de politici, de-a lungul căreia ar fi situați toți jucătorii. Modelul spațial implicit poate fi extins la două
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sporească nivelul represiunii poliției, doar pentru a ne ajuta să studiem cauzele resentimentelor cetățenilor și a rezistenței acestora. Părinții ar putea să obiecteze dacă am încerca să supunem unii copii la o propagandă nazistă intensă, pentru a studia efectele convingerilor extremiste asupra socializării politice. Atunci când sunt manipulate în mod intenționat, experimentele nu sunt practice, iar lumea, așa cum este ea, trebuie să devină o sursă de date științifice sociale. Atunci vom pretinde că valorile variabilelor cauzale adoptate de actorii reali analizați în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sociale trebuie să acorde o mai mare atenție relevanței practice decât, de exemplu, istoria artelor, sau chiar astrofizica. De altfel, acesta este motivul pentru care noi studiem societatea umană, și nu rocile, plantele, sau substanțele chimice. Dar Ricci este cam extremist atunci când respinge valoarea oricărei cercetări pure și când sugerează că înțelegerea și evoluția practică se poate produce și fără dezvoltarea în continuare a părții tehnice abstracte a profesiunii. Nu doresc să mă fac apărătorul tuturor și nici măcar al unei bune
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
obiectivarea observatorului sunt adesea simple etichete dogmatice, imposibil de pus În practică. Soluția, cred cei doi autori, este suspendarea Înclinațiilor personale, a prejudecăților, a supozițiilor teoretice ale cercetătorului. O soluție complementară este participarea completă la viața unei colectivități opace (partid extremist, ghetou, instituție Închisă), simpla Întrevedere dovedindu-se imperfectă În unele cazuri. Aceste dileme se amplifică În cazul cercetărilor asupra claselor superioare. Poziția observatorului În mediul acestor categorii de subiecți nu poate trece neobservată, el nu poate fi un „observator mascat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
determinat stilul”. Prima variantă, din 1926-1929, a Istoriei literaturii române contemporane definea m. românesc, în sens larg, ca „o mișcare ieșită din contactul mai viu cu literatura franceză mai nouă, adică de după 1880”, înglobând simbolismul, m. de după război și „curentele extremiste”. În sens restrâns, criticul aplică termenul doar literaturii nontradiționaliste postbelice, pentru disocierea acesteia de simbolism și avangardă. Privilegiată față de „contribuția modernistă” a grupării de la „Viața românească” sau de la „Gândirea”, cea de la „Sburătorul” e definită prin promovarea unei atitudni stilistice corespunzătoare
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
să moară ultimul în istorie se aliniază resentimentului celor care nu suportă povara libertății. „Comunismul a făcut doar începutul, a cântat uvertura. Adevăratul loc de naștere a ororilor care vor veni este o combinație între China colectivistă și America ideologiilor extremiste.”4 Bref, volumul lui H.-R. Patapievici este o critică a modernității din perspectiva naufragiului postmodern al valorilor occidentale în vorba și portul țărilor din Răsărit. Epava, ca metaforă, ilustrează experiența abandonului înțepenit. Autorul nostru gândește postmodernitatea ca pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Blair pare să fi instalat noul laburism la putere pentru o perioadă mai îndelungată, concentrându-se asupra reconcilierii interesului național cu dinamica Uniunii Europene într-o manieră mai inteligentă decât euroscepticismul, Gray își continuă „deplasarea spre roșu”, îmbrățișând controversate ecologisme extremiste și, mai nou, critica liberală de stânga a globalizării 4. 2. Substanța cărțiitc "2. Substanța cărții" Această carte concisă și clară, strâns argumentată și polemică, are ceva din retorica unui manifest. Cele patru capitole trec în revistă patru problematici clasice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
perioada premergătoare nașterii, în practica sportivă a anumitor cadre de conducere sau în angajarea, adesea excesivă, în acțiuni politice sau caritabile. Calificativul activist se aplică, de altfel, partizanului necondiționat al acțiunii, indiferent de pericolele care-l pândesc în atitudinile sale extremiste. Le Grand Larousse universel distinge, în definiția cuvântului activism, cele două sensuri ale sale de activitate de substituție cu valoare defensivă și de tendință de a te pierde în acțiuni dezordonate: 1) Sistem de conduită care privilegiază acțiunea concretă, directă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în care diferențele se vor soluționa numai de tribunale”3. De aceeași părere au fost și alte cunoscute feministe, printre care Maria Baiulescu, președinta F.U.F.R.; ea avertiza că se înșelau acele femei care făcând „cauză comună cu valorile extremiste, nădăjduiau că pot să-și dobândeaască drepturile”. În cuvântul său, Elena C. Meissner, președinta A.E.C.P.F.R., a întărit concluzia că nu regimurile totalitare, ca acelea care s-au instaurat în Italia sau în Germania și în alte țări, pot asigura
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Federației Femeilor Universitare, Atena Cottaky și-a exprimat adeziunea deplină a femeilor licențiate, având convingeri democratice, la efortul comun de a bara ascensiunea forțelor revanșarde, dictatoriale 5. Chemarea organizațiilor de femei la strângerea tuturor energiilor împotriva ofensivei curentelor și partidelor extremiste a avut un larg răsunet în rândurile femeilor, mai ales în urma discursului rostit pe 1 noiembrie 1936 de Mussolini la Milano, prilej cu care liderul fascist a luat apărarea revizionismului horthyst, afirmând că atât timp cât nu se vor reda Ungariei „teritoriile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
antirevizioniste și a susținerii acțiunilor inițiate de Societatea Națiunilor în scopul consolidării securității colective, influența grupărilor și personalităților potrivnice blocului statelor fasciste a început să slăbească în cursul anului 1937. Pe de altă parte, devenea din ce în ce mai evidentă activizarea cercurilor politice extremiste progermane. La alegerile comunale din vara anului 1937, dar mai ales la cele parlamentare din luna decembrie a aceluiași an, s-a ajuns la o confruntare deschisă între cele două tabere adverse. Documentele vremii confirmă prezența organizațiilor de femei în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mai potrivit cadru pentru participarea tuturor cetățenilor, inclusiv a femeilor, la viața politică. Asociațiile de femei, asemenea altor organisme sociale democratice, au aderat la ideea „armoniei sociale” și a „solidarității naționale”, opuse de către F.R.N. nesfârșitelor dispute politice, dar și orientărilor extremiste, antisemite. Principiul autorității regale a fost și el îmbrățișat, întărind astfel o veche tradiție a mișcării feministe, care vedea în dinastie un puternic factor de echilibru social. Promovarea ideii de selectare a „elitelor” prin muncă, în locul practicii distructive politicianiste, a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]