779 matches
-
alianțe, îi apropie, reliefându-i la fel de puternic pe fiecare în contextul său" ("Iscoditorii firii"). Urmărind repetițiile pe care le promovează poetul, constată că "din punct de vedere lingvistic și stilistic" se atinge "implicit morfologia", punându-se în evidență bogăția și exuberanța lexicală, "realizată fără ostentație, fără emfază" ("Venin și farmec"). Adesea plonjează în etimologie, în explicarea sorgintei cuvântului pe care Eminescu îl utilizează inovator. Cuvântul filă, de-o pildă, nu va fi sinonim cu pagină ci cu foaie. Se exemplifică citând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
să facem o escală mai lungă la Câmpulung, unde trebuia să aștept rezultatul exa menului pentru a ști dacă aveam a mă prezenta ori nu și la celelalte probe obligatorii pentru intrarea în institut. Antrenați într-o discuție plină de exuberanță, nici n-am simțit cele câteva ore cât a durat drumul... La Câmpulung urma să tragem la casa în care locuia Dinu Noica, marele prieten și mentor al lui Mihai, supus pe atunci, pentru păcatele sale, la un regim de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dragă, un pic, un pic. A ieșit peste câteva momente îmbrăcată într-un halat alb și ținând în mână o trusă destul de încăpătoare, un fel de geantă specială. Hai, băiete! Hai! Și am pornit spre casă vioi, în goana și exuberanța copilăriei inconștiente, dar temperat de virtuțile diamantine ale unei gândiri sapiențiale ajunsă la vârsta de aur a senectuții. Mergi mai încet, măi copile, că eu nu mai am anii tăi. Și uite, am și geanta asta destul de grea. Lasă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
precedente, trei ore mai târziu: Sunt bătrân, prea blazat pentru tipul de viață care îl duc în acest moment. Nu mai am nici o bucurie la apropierea vacanței, ba din contră, ceasul meu biologic a început să dea semne de uzură. Exuberanța acestor tineri-adolescenți îmi face aproape rău, mă comport ca un spectator în fața bucuriei de a trăi a altora. Eternul și complet inutilul ritual al schimbului de numere de telefon sau de adrese e-mail, notate în grabă pe bucățele de hârtie
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
educative total diferite. Nu de puține ori asist la scene penibile în care părinții sunt nevoiți să se folosească de interdicții verbale formulate cu ton ridicat pentru a-și struni progeniturile ori să-i bruscheze pentru a le potoli hârjoana, exuberanțele verbale sau hilare. Lipsa de rușine și de respect a copiilor față de părinți și față de cei din jur mi se par carențe educative majore, condamnabile pentru acei părinți care nu au știut sau nu au dorit să le cultive celor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
acea parte din existența sa, care se desfășoară în vechea capitală a Moldovei. E nedrept, desigur, dar natural și explicabil. Cercul Junimii a adunat tot ce societatea românească avea mai strălucit și mai ales în epoca aceea de tinerețe, de exuberanță, de speranță. Cine spune Junimea, se gândește numai decât la Alecsandri (deși Alecsandri n-a fost, la drept vorbind, un adevărat junimist), la Petre Carp, la Xenopol și Jac Negruzzi, la Vasile Pogor, la Eminescu, la Caragiale și cu deosebire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pentru teză, mesaj, conceptș, „metodăș, „relevanță socialăș, „agendăș. Spun „istovireș deoarece cred că e mult mai confortabil să aplici o schemă interpretativă gata făcută unei opere de artă, decât să apreciezi acuitatea cognitivă a unui scriitor, o nouă formă de exuberanță stilistică sau un travelling cum nu s-a mai făcut. Problemele morale, inclusiv cea despre care discutăm acum, sunt vechi, dar mijloacele de expresie artistică nu sunt doar proteice în timp, ci sunt diferite de la un artist la altul. Cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ieșit de la premiera piesei mele. A venit spre mine și mi-a întins mîna: Nu știu dacă mă cunoașteți, mi-a zis, lucrez tot la combinat. Piesa dumneavoastră m-a încîntat. Actul întîi m-a făcut să retrăiesc clipe din exuberanța tinereții; actele doi și trei m-au readus printre contemporani; am văzut în personaje pe mulți dintre colegii mei..." Din vedere, îl știam de mult, cred că de la venirea mea în uzină: mi-a atras atenția aerul lui de om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
evreii] care au fost atâția ani Înspăimântați și umiliți, pe lângă spaimele și umilințele a două mii de ani de peregrinări, În clipa când Își pot reveni din spaimă și umilire să fie cuprinși de-un elan, de-o dorință, de-o exuberanță, de-un fel de beție de-a vrea să arate cine sunt și ce pot. Mintea voastră mobilă și ascuțită, În stare să creeze sisteme filozofice, să asimileze și să explice sisteme filozofice, se avânta Într-o ideologie [= comunistă] față de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
repede să nu se mai deosebească decît prin resursele materiale superioare de jocurile pe care li le inspira băiețeilor din spatele oricărui bloc din Romînia. Dar în Dacii, pe lîngă jubilația copilului ajuns la comanda unei armate adevărate, mai simți și exuberanța tehnicianului care știe că s-a pregătit, și ușurința adevăratului autor popular de a se identifica întru totul cu marele public pe care vrea să-l impresioneze. Dacii e o continuă demonstrație de forță : Cotizo, tînărul care a fost ales
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
acum un veac și n-am uitat gondolele Veneției, plimbându-ne pe diferite canale cum ne-am plimba cu taxiul... Canalele Veneției sunt frământate de aceste gondole cu mii și mii de turiști care-și manifestă bucuria existențială printr-o exuberanță deosebită, frenetică și molipsitoare. Chiar dacă ești un temperament mai rezervat, te molipsești de atmosfera generală și te trezești cântând și gesticulând alături de oamenii din cele mai îndepărtate locuri ale Terrei. Veneția trăiește de veacuri bune pe apă și câștigă din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
tignirilor unui Matthias Grünewald. Discursul lacrimogen al amicului este însoțit de rumegatul placid al unei vaci. Imaginea care-i adună pe principalii actori epuizați ai unei dramolete obscure, într-o tristețe mahmură, are ceva din eteroclitul unei stultifera navis, minus exuberanța care-i animă pe nebunii medievali. Comentariul din off al regizo- rului care dă indicațiile ne reamintește convenția care construiește o viziune deschisă asupra unui univers dis- topic, suprema deformare a lumii caragialești. „Deschide ochii Pufi, nu spune nimic, închide
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o primă lectură, dacă el este pe placul tău ești tentat să-ți dai frâu liber imaginației, să te joci cu cuvintele și cu situațiile. Asta nu-i greu stând pe scaun. Dar este doar o lectură și toată această exuberanță nu înseamnă nimic mai mult decât o abilitate, calitate pe care un actor este mai bine s-o aibă, decât să-i lipsească. Însă construcția rolului, căutările, munca actorului cu personajul, descoperirea lui sunt cu totul altceva și toate acestea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pierd interesul. Pentru mine, teatrul bun e cel care caută complexitatea, ceea ce include evident orice aspect de viață, deci și politicul, dar merge mai adânc. Tot ce am vrut eu să transmit a fost o experiență umană, atât, deși În exuberanța tinereții și a pasiunii momentului am căzut poate În păcatul plăcerii de a arăta cu degetul. Posibilitatea de a căuta ce ne leagă m-a interesat Întotdeauna, chiar dacă nu o putem simți decât pentru câteva clipe. Dar aceasta este poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
jocului de acolo veneau. Era știința de a trăi cu trupul, cu vocea, În spațiu, În mișcare. Chiar și În momentul culminant din Medeea, când corul striga cu disperare, Încercând prin strigăt să oprească uciderea copiilor, exista un fel de exuberanță - exuberanța disperării. Până și spaima cea mai cumplită avea un fel de bucurie ciudată. Asta exista și În Troienele - de la primele sunete cu care venea grupul de soldați, care le aduceau pe prizoniere În spațiul de joc. Era disperare, violență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de acolo veneau. Era știința de a trăi cu trupul, cu vocea, În spațiu, În mișcare. Chiar și În momentul culminant din Medeea, când corul striga cu disperare, Încercând prin strigăt să oprească uciderea copiilor, exista un fel de exuberanță - exuberanța disperării. Până și spaima cea mai cumplită avea un fel de bucurie ciudată. Asta exista și În Troienele - de la primele sunete cu care venea grupul de soldați, care le aduceau pe prizoniere În spațiul de joc. Era disperare, violență, groază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
exista și În Troienele - de la primele sunete cu care venea grupul de soldați, care le aduceau pe prizoniere În spațiul de joc. Era disperare, violență, groază, o durere câteodată paralizantă, mai ales când Andromaca Își pregătea copilul de moarte, dar exuberanța exista tot timpul. Și, prin victoria femeilor de la sfârșit (ultimul cântec, plecarea), era un fel de Împăcare și eliberare, un fel de a trece peste durere, dincolo de violență, spre lumină. Printre spectacolele tale, Cezar și Trilogia și poate Cum vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
la „creație“, cum spun francezii, acest proiect gioccoso fusese unul dintre cele mai luminoase și mai senine momente ale celor zece montări pe care le-am realizat sub egida lui Hugues Gall la Opera din Paris. Dar acum, cu toată exuberanța și splendoarea infinită a stilului rossinian, nu puteam să mă las pătruns de bucuria muzicii. Forța ei benefică și sănătoasă nu reușea să ajungă la mine. Mă simțeam izolat de viață și chiar de mine Însumi, de parcă mă aflam Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Selecția naturală“ În sensul darwinian nu poate explica miraculoasa coincidență a Înfățișării mimetice și a comportamentului mimetic și nici nu se poate recurge la teoria „luptei pentru supraviețuire“ atunci când o strategie de protecție este dusă până la o subtilitate mimetică, o exuberanță și un rafinament ce depășesc cu mult capacitatea de apreciere a unui prădător. Am descoperit În natură desfătările nonutilitare pe care le căutăm În artă. Amândouă sunt o formă de vrajă, amândouă sunt un joc complicat Între extaz și deziluzie
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
care sfârșesc între patru pereți. În fond, singura natură pe care o suport este natura moartă. Și totuși, partea mea agrară mă împinge mereu să caut prospețimea clorofilei, dar cum mă aflu printre frunze, mă apucă un fel de amețeală. Exuberanța, bucuria naturii mă dezgustă profund. Știu că Baudelaire suferea de acest dezgust - el, cel puțin, a știut să pună asta într-un sistem grație talentului poetic, însă eu trebuie să mă mulțumesc cu o biată articulație verbală! Am reluat gimnastica
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Doru Morariu a dirijat propria creație Dintre sute de catarge, piesă reușită care amintește de tradiția componistică ieșeană a lui Vasile Popovici, cu Sara pe deal, tot pe versuri eminesciene. Die lanige forelle de Franz Schoggl a fost dirijată cu exuberanță de Alexandru Lăscae, invitat special la pupitrul dirijoral. A urmat compoziția, dirijată din nou de Doru Morariu, a unui alt laborios compozitor cu state vechi în muzica vocală ieșeană (actualmente stabilit în Statele Unite), Sabin Păutza, care în aplauzele publicului a
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
doua zi după-amiază, pe o bancă, pe faleză. "Am impresia că sunteți psihiatru", mi-a spus. Această convingere a lui m-a indispus. Nu am niciodată chef de mărturisiri profesionale, meseria mea mă obligă la meditație; cred că îmi interzice exuberanțele și mărturisirile. A simțit îndată reacția mea. Așa că am tăcut, un timp, amândoi. Priveam la marea liniștită, diafană, albăstrie, ca într-un peisaj japonez. ..."O corabie albă pe mare trecea, a recitat deodată omul meu... Aș vrea să vorbim despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
al Congregației Slujitorilor Săraci di Divinei Providențe, s-a dus în parohia San Filippo Neri și s-a oprit la prânz cu comunitatea parohială. Între comeseni s-a creat imediat un climat jovial. Vâna poetică a parohului don Pellizzer și exuberanța juvenilă a tânărului preot don Alessandro au creat o atmosferă destinsă și familiară. Abatele, aproape cu indiferență, fără a stinge conversația armonioasă, începu să aprecieze și să laude opera desfășurată la Primavalle; apoi, treptat-treptat, trecu să vorbească despre alte zone
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
plecarea primilor preoți pentru parohiile romane, don Calabria le-a cerut să se intereseze și de educația și formarea tineretului. Primul băiat a fost primit în parohia romană San Filippo Neri în 1939. Dar ambientul nu era potrivit vădit pentru exuberanța băieților și din cauza spațiului redus. În 1941, în plin război, don Calabria îi scria lui don Stanislao Pellizzer, parohul de la San Filippo Neri din Pineta Sacchetti: «Simt că Dumnezeu vrea și la Roma o Casă pentru creaturile abandonate». Dar evident
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se teme să puncteze tot mai sus, vorbind cu curaj despre Curia romană... «de îmburghezirea lor, de mentalitatea unor impiegați de carieră care nu se mai preocupă de ministerul sacerdotal. E cert că situația Cetății eterne nu e proporționată între exuberanța numerică a clerului și a religioșilor, și deficiența de prezență din alte ambiente...». Înaintea ochilor lui don Calabria e prezentă situația tristă de mizerie și de abandonare a târgulețelor romane, unde lucrau preoții săi. Și, treptat-treptat, într-o formă tot
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]