1,424 matches
-
și tesalice câte le mai păstrase și ceru de la împăratul Emanoil tribut în toată forma. Acest din urmă ceru ajutor și apărare de la sultanul Mohamed, fratele și rivalul lui Musa în Asia, îl pofti dincoace în Europa, ceru de la el făgăduință pozitivă că va veni, se armă cât putu și știu, afară de aceasta, să-i mai contrapuie lui Musa pe un alt pretendent și protivnic, recunoscând pe Urchan, fiul nevrîstnic a lui Suleiman, de moștenitor legiuit și urmaș al tătîne-său, îl
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Sinope și Kastemuni, isfendiarul dușman lui Mohamed, apoi prin mijlocirea acestuia se puse în relații mai de aproape cu neliniștitul principe Mircea, care primi cu părere de bine pe solii ce i se trimiseră și-i făcu prin ei pretendentului făgăduința că-l va sprijini puternic și va conlucra la ridicarea lui pe tron. Acuma Mustafa părăsi pământul Asiei, nepriitor pentru planurile sale, și veni în Valachia, unde începu să-și caute partizani și să strângă puteri de luptă de prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Mohamed ceru categoric estradițiunea celor doi fugari, căci de altmintrelea amenința cu imediata cucerire a orașului, cerere pe care Leontaris o refuză poli[ti]cos, însă hotărâtor. Împăratul Manoil, căruia Mohamed îi espuse acuma dorința, refuză asemenea estradițiunea, dădu însă făgăduința obligatorie și cu jurământ că, pe câtă vreme va trăi Mohamed, el va ține atât pe Mustafa cât și pe Djuneid în prinsoare, iar după moartea lui Mohamed va face cu ei ce-i vor dicta împrejurările. Mohamed se mulțumi cu această
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obligatorie și cu jurământ că, pe câtă vreme va trăi Mohamed, el va ține atât pe Mustafa cât și pe Djuneid în prinsoare, iar după moartea lui Mohamed va face cu ei ce-i vor dicta împrejurările. Mohamed se mulțumi cu această făgăduință și se declară liniștit, ba încă se obligă prin anume tratat să poarte cheltuielele de întreținere a amîndoror prinșilor cu însemnata sumă anuală de 500000 aspri (30000 galbeni sau 67000 florinți în banii de pe atunci), după care amândoi prinșii fură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
februarie 1372 Ducele Ladislaus de Opeln, palatin al Ungariei și Thoma, arhiepiscopul de Gran, merseră rânduiți de rege la Curtea împărătească din Breslau, purtând cu sine documentul definitiv al învoielei și cu această ocazie împăratul făgădui hotărâtor și își întări făgăduința printr-un pact giuruit în toată forma (promittimus bona fide et sub juramento corporali), atât în numele său propriu cât și într-acela al împărătesei, a fiilor, fiicelor, fraților, nepoților de frate și de fii și alți moștenitori și urmași, că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
grație, dar cu condiția ca să nu se mai întîmple recidivă". În genunchi ascultară Ștefan și ai săi mângâietorul răspuns, sărutară bucurîndu-se și mulțumind poala hainei regești, apoi jurară regelui și regatului statornică fidelitate și plată de tribut în tot anul, făgăduințe pe cari le și întăriră cu jurământ solemn și prin document în scris. Astfel se despărțiră amândoi în pace și Sigismund, întorcîndu-se, dete repaos trupelor sale un an de zile, spre a se odihni. Dar, oricât de simțitor fusese modul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi lăsat nici o urmă de însemnat. Dovadă că, cu tot zgomotul, cu toate aparențele, demagogia e în sâmburele ei sterilă. Față cu un demagog, oricât de inteligent ar fi, se ivește totdauna un altul care-l întrece în exagerări și făgăduințe și pe care patimele vrăjmașe îl suie numai pentru a fi răsturnat și el la rândul său de un al treilea. Cine s-a servit o singură dată de arma demagogiei pentru a frânge pedicele legitime ce se opuneau suirii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poreclă a țării noastre, îndealtmintrelea vechi și cinstite, unul din generoșii vecini ceruse o compensație reală în concesiuni pe valea Dunării și că strălucirea purpurei fusese destul de ademenitoare pentru o seamă de oameni politici spre a-i îndupleca să facă făgăduinți de natură a dezbrăca noua regalitate de drepturi suverane, pentru a o îmbrăca în petece de samur. În adevăr se mai editase într-un rând "Arta diplomatică" a marelui om de stat, când pentru onoarea de-a încheia o convenție
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și apele noastre - de nobis sine nobis - și nu află în drumul lui decât escelențe neoplatonice a la Pherekydes sau transparente ca nimicnicia, ca autorul vestitelor scuze, ridicate la patrat? Contele poate în adevăr să urmărească, fără știrea noastră, realizarea făgăduințelor făcute în schimbul poreclei regatului. Iluzia serbărilor au trecut de-un an de zile ca efectele unei trecătoare amețeli; permanentă însă se arată în fundul scenei paguba, se arată cucerirea Dunării pe care puternica vecină o urmărește cu stăruință. [16 martie 1882
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Răposatul, fiind ministru, a părut a voi să atragă grupul liberalilor moderați cătră noua grupare Herșcu -gheorghian și a le contopi astfel în partid guvernamental, în sucursală ieșană a roșiilor. Dar moderații nu se lăsau nici convinși, nici înduplicați prin făgăduințe, și Conta nu îndrăznea s-o rupă pe față cu ei, de vreme ce acel grup forma îndreptățirea sa politică și parlamentară de-a figura în cabinetul Brătianu. Noii săi amici politici voiau însă să-l rupă cu totul de liberalii moderați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se 'ntîmplă, trage o concluzie repede și exactă. Au văzut fel de fel de Campinii înjghebîndu-și moșii sub pretextul că ar fi însurăței, au văzut o sumă de oameni împroprietăriți fără drept, fără să fie coborâtori de clăcași, au auzit făgăduințele ce le făceau roșii pe când îmblau după deputăție, or fi auzit citindu-li-se circularele Rosetti, au fost frământați de agenții administrativi, cari după cum mărturisește d. Nic. Ionescu, fac propagande, și din toate acestea au tras concluzia că toți au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
circularele Rosetti, au fost frământați de agenții administrativi, cari după cum mărturisește d. Nic. Ionescu, fac propagande, și din toate acestea au tras concluzia că toți au dreptul de-a avea pământ și s-au pornit spre București ca să ceară împlinirea făgăduințelor pe cari d-alde Pătărlăgeni, Fundești, Caradale le făceau populațiilor din sate când umblau cu lumânarea după deputăție și după foloasele ei. Tocmai daca n-ar face ceea ce fac, daca n-ar stărui a li se 'mplini făgăduințele nesăbuite ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ceară împlinirea făgăduințelor pe cari d-alde Pătărlăgeni, Fundești, Caradale le făceau populațiilor din sate când umblau cu lumânarea după deputăție și după foloasele ei. Tocmai daca n-ar face ceea ce fac, daca n-ar stărui a li se 'mplini făgăduințele nesăbuite ce li s-au făcut am zice c-ar fi neromânesc, căci românul nu-i târziu la minte și nu-l duci de nas numai cu vorbe. "Ale tale dintru ale tale", d-le Rosetti. Știm prea bine că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
necaracterizate, a mijlocitorului și a advocatului. Și-n adevăr, centralizarea și liberalismul austriac au și avut drept rezultat ridicarea unei rase de mijlocitori, a evreilor, și milionarizarea advocaților din partidul numit constituțional. De la 1866 până mai alaltăieri Austria era țara făgăduinței pentru evrei și scena politică pentru glorii advocățești; adică pentru oameni cari, prin dialectica continuă ce-o cere profesiunea lor, sunt mai puțin decât oricine în stare de-a avea convingeri puternice și de-a voi binele altuia. În Ungaria
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
meserie proastă - afară de meseria politică - nu există. La ce servește politica? Câtă înjosire, câtă umilire, câtă împuținare a omului nu cuprind acele esplicațiuni mai mult ori mai puțin întortocheate, acele precauțiuni oratorii, acele vorbe cu două înțelesuri, reticențele neleale, scuzele, făgăduințele de-a nu mai face pe viitor ceea ce s-a făcut în trecut, programele propuse ș. c. l. Niciodată ștrengar n-a tremurat așa înaintea dascălului, niciodată lacheu parvenit nu s-a plecat înaintea stăpânului său ca lacheii politici înaintea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a fi reușit atât de bine ca și cea pe care a mijlocit-o d. de Giers la Viena. Conferința a semănat mult c-un bâlci în care se face trampă. Rusia a abandonat România pentru că-n schimb a primit făgăduința Austriei de-a favoriza regularea brațului Chiliei; Anglia a sacrificat Regatul pentru Egipet. România se poate mângâia doar cu faptul că-n cazul din urmă Franța a fost cea care-a plătit cheltuielele, căci în momentul în care vorbim cestiunea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ceea ce s-a tipărit nu se poate face netipărit; ceea ce s-a făcut nu se face nefăcut; c-un cuvînt: "Boul de coarne, omul de limbă". Dar fost-a intenția guvernului bună sau lăudabilă când a alunecat a face acele făgăduinți cari compromiteau cestiunea și ne răpeau încrederea puterilor apusene? Ce să zicem? Suntem siguri că "Romînul" ar pune mîna-n foc pentru a jura că intenția a fost cea mai bună. Iadul - zice Dante - e pavat cu cele mai bune intențiuni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se 'nvîrtește, am observa că distanța ce-ar parcurge e mult mai lungă decât acea pe care a parcurs-o celălalt corp a cărui împingere a costat oarecare muncă. Pe un alegător din colegiul I [î]l corupi împingîndu-l cu făgăduința că pui pe nepotu - său în slujbă. Un nepot prost - o salba dracului - mai mult într-o funcție a statului. Numărul lor e legiune, căci nu e singura cale a nepotismului. Tot atât de lesne corupi o mie de oameni învîrtindu-i cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
astfel litera și spiritul textului ebraic. Căci, de fapt, Dumnezeu refuză să îndeplinească cererea lui Moise de a-i revelă numele său propriu, făcându-i-se însă cunoscut că Acela care îl trimite, care alege pe Israel și este credincios făgăduințelor sale. „Eu sunt cine sunt” este numele statorniciei lui Dumnezeu în relația cu omul. Pe această exegeza se grefează interpretarea hristologică a Ex 3,14. În Apocalips 1,8: „Eu sunt cel care este, cel care era și care vine
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
121): „Pe cei ce cred și fac bine îi vom duce în grădini s...ț ceea ce a făgăduit Dumnezeu în adevăr; și ce e mai adevărat decât vorba lui Dumnezeu?” (SOI) Acest nume exprimă faptul că Dumnezeu spune întotdeauna adevărul, făgăduințele lui sunt adevărate și se vor împlini. Figurează în trei dintre listele tradiționale (lipsește din cea a lui Walid). Lista lui Sufy"n îl menționează ca fiind în sura 19 (Maryam), dar acolo nu îi este aplicat lui Dumnezeu. Semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a lui André Chouraqui (1974), care se străduiește spre literalitate, forțând limba franceză să sugereze cât mai bine originalul. 3.1.1.1. ’Ql: Este numele semitic comun pentru divinitate, dar și cel care desemnează pe Dumnezeul unic al poporului făgăduinței. Apare de 238 de ori pe parcursul Vechiului Testament. Sensul lui pare a fi „putere”, după cum rezultă din expresiile idiomatice harerQy ’Pl („munții lui ’Pl” - Ps 36/35,7), ’arzQy ’Pl („cedrii lui ’Pl” - Ps 80/79,11), care, în context
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
au pornit de la ele. „Adevărul” este însă, ca și ’ emeÖ, un cuvant polisemantic, cu o sferă oarecum diferită de a acestuia din urmă. Dumnezeu este „adevărat” întrucât e coerent cu sine, ceea ce înseamnă că nu-și retractează cuvintele, își îndeplinește făgăduințele, nu se schimbă, iar omul percepe toate acestea că pe o fidelitate absolută, veșnică, așa cum o cântă finalul Ps 117: ’emeÖ YHWH le-‘Äl"m („Adevărul/fidelitatea Domnului rămâne în veac”). Dar, dacă vrem să spunem despre Dumnezeu că e
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
la numele precedent. Cea mai bună definiție a să o constituie cuvintele Apostolului Pavel din 2Cor 1,20: hósai gàr epaggelíai theo¤, en autÄÎi tò vaí: diò kaì di’auto¤ tò amgn tÄÎi theÄÎi pròs dóxan di’hQmÄÎn: „Căci toate făgăduințele lui Dumnezeu, în El, sunt da; de aceea, prin El spunem și noi amin lui Dumnezeu, spre slavă să.” (t.n.) Semnificații de bază: vrednic de crezare, fidel. 3.2.2.12.3. pistós: „Credincios” (toate traducerile românești); „fidelis” (Vg
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pántÄn, „moștenitor a toate” (1, 2), este vorba despre o luare în stăpânire. În Vechiul Testament, în virtutea legământului, Israel este naƒalaÖ YHWH „moștenirea lui YHWH” (1Sam 10, 1; 26, 19), expresie ce sugerează legătură intimă dintre Dumnezeu și poporul ales; Pământul făgăduinței este și el moștenirea lui YHWH; de fapt, „al lui YHWH este pământul și tot ce este pe el” (Ps 24/23,1). În profețiile mesianice de dupa exil, Mesia va primi goyim nahal"teka „neamurile drept moștenire” și va lua
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Roza vânturilor, București, 1990, p. 287. Și totuși, accesul în era „Sfântului Duh” se va face, după Gioacchino, după multe eforturi și suferințe ale Bisericii, în mod asemănător israeliților care străbat deșertul, apoi traversează Iordanul pentru a ajunge în Pământul Făgăduinței. Rousseau, op.cit. Joseph de Maistre, Considérations sur la France, Paris-Lyon, 1858, p. 64: „Il y a dans la révolution française un caractère satanique qui la distingue de tout ce qu’on a vu et peut-être de tout ce qu’on
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]