1,654 matches
-
lapte dulce să nu lingă lingura cu care mestecă în el, căci seacă laptele din țîța vacii de la care a fost muls. Să nu lași să dea laptele în foc, căci seacă laptele vacii. Cînd o vacă este aproape să fete, se păzește ca să-i ia curățitura*, s-o îngroape, să n-o mă nînce, căci atunci îi piere laptele. Nu pune lemnele pe foc de-a-nderetele, că fată vacile viței tot de-a-nderetele. Dacă Sf. Gheorghe cade în zi de post, în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
laptele în foc, căci seacă laptele vacii. Cînd o vacă este aproape să fete, se păzește ca să-i ia curățitura*, s-o îngroape, să n-o mă nînce, căci atunci îi piere laptele. Nu pune lemnele pe foc de-a-nderetele, că fată vacile viței tot de-a-nderetele. Dacă Sf. Gheorghe cade în zi de post, în anul acela n-au vacile lapte. Untul se sărează pentru ca, trecînd vaca o apă, să nu piardă laptele. Să nu lași mîța să treacă pe sub vacă, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la vaci, este bine a lăsa sara în vreun vas pîne și sare în fîntînă, care apoi, scoțîndu-se, se dă la vaci să mănînce. Nu e bine să torni lapte pe urechea căldării, că nu mai dă lapte mult. Cînd fată vaca, i se dau tărîțe amestecate cu boabe de porumb roșu, ca să-i vie lapte mai mult și mai iute. Cînd te duci să mulgi vaca, să ai apă în șiștar și, spălîndu-i țîțele, vars-o sub ea, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spor la lapte. Ou de puică neagră ouată întîi se dă vacilor cu lapte, ca să facă laptele bun. Cînd cineva mănîncă colastră întîi, îi pune al casei apa în cap, ca să aibă vaca izvor de lapte. în ziua în care fată vaca, să nu dai nimic de la casă, că duce laptele. Dacă mai multe persoane mănîncă lapte dintr-un vas, nici una din ele să nu lase lingura jos pînă nu isprăvește de mîncat, ca să aibă vaca de la care s-a luat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă cineva cu farmece îți ia laptele de la vacă, apoi ia un brostac*, pune-l într-o oală cu urina vacii, pripește-l pe lîngă foc, că cel ce ți-a luat laptele vacii vine afară și-ți spune. Cînd fată o vacă, nu se împrumută nimic din casă, ca să nu se poa tă lua mana vacilor. Româncele ce voiesc ca vrăjitoarele și strigoaicele să nu ieie mana de la vacile lor înconjură în noaptea spre Sf. Andrei vacile, mai 367 ales
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găsită, se pune în doniță și apoi se toarnă apă și se clătește cu dînsa donița; nu este pericol ca cineva să mai ieie mana de la vacă. Se crede că de la o vacă neagră strigoaicele nu pot lua laptele. Cînd fată o vacă întîi, e bine să-i dai din corasla ei pe apă, să aibă lapte ca izvorul; apoi vii de la pîrîu cu apă și cu nisip. Vacilor care se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să li se dea piatră vînătă și ștevie, ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care fierb ouă, căci ies bube pe țîțele vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată vițea. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe, femeile mînjesc cu găinaț vacile, ca să le apere laptele. (Gh.F.C.) Vacile cînd fată vițele plîng și cînd fată viței rîd. (Gh.F.C.) Vaca-domnului (insectă) Să nu omori vaca-domnului, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țîțele vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată vițea. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe, femeile mînjesc cu găinaț vacile, ca să le apere laptele. (Gh.F.C.) Vacile cînd fată vițele plîng și cînd fată viței rîd. (Gh.F.C.) Vaca-domnului (insectă) Să nu omori vaca-domnului, că-i păcat. Cînd vezi vaca-domnului mergînd pe o cărare lungă e semn că ori vei face o călătorie mare, ori vei muri. Vamă La mort
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată vițea. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe, femeile mînjesc cu găinaț vacile, ca să le apere laptele. (Gh.F.C.) Vacile cînd fată vițele plîng și cînd fată viței rîd. (Gh.F.C.) Vaca-domnului (insectă) Să nu omori vaca-domnului, că-i păcat. Cînd vezi vaca-domnului mergînd pe o cărare lungă e semn că ori vei face o călătorie mare, ori vei muri. Vamă La mort se leagă o para la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
persoană se zice că ceea ce a visat e semn a bine, și apoi acel vis se va împlini în bine. Șerpele în vis arată vînt; peștele, ploaie; ouăle arată zăpadă. Vită Se crede că dacă sare vita care este a făta peste trunchiul sau penele de la lemnar*, apoi fătul se naște cu buricul prin mai și nu trăiește. Cînd vezi că moare o vită, să n-o lași netăiată, chiar dacă n-ai mîn ca-o, că-i păcat, și pentru ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vite, apoi a doua zi se scoate și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Dacă în dimineața de Ajunul Crăciunului și mai cu samă al Bobo tezei vine în casă o femeie, vitele fătătoare vor făta pui de parte femeiască; de va fi bărbat, de parte bărbătească. După ce un copil este botezat și adus acasă de la biserică, se pune pe o baligă de vacă din obor, apoi se duce mă-sa și-l ia de acolo
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acoperit pe Iisus cînd s-a născut în iesle. (Gh.F.C.) Viță Cel care sădește vița de struguri să sădească din furat, căci aceea va fi roditoare și cu cîștig. Vițel Unui vițel i se pune numele zilei în care e fătat, ca să trăiască. Vînt Despre vînt să crede că este o hală, care suflă numai pe o nare de nas, căci de ar sufla pe amîndouă ar prăpădi tot pămîntul. Cînd bate vînt mare, s-a pușcat, s-a spînzurat ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub gît cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
București și Tudor din Scovordeni și Dobrotă. İar după aceia, iar au cumpărat Necula lă o >gof ăăt > un țiganu, anume Marin de la Sulga și de la Filipan din Tăncăbești, drept 1200 aspri gata. Și iar au cumpărat Necula logă o >făt o țigancă, anume Stana de la Simnicor din Bucă u > rești, drept 550 aspri gata. Și au vândut acești mai sus scriși oameni acești țigani și moșiia Neculii logofăt, de a lor bună voie și cu știrea tuturor megiiașilor din prejurul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cînd intrau În curtea noului stăpîn, erau așteptate cu un drob de sare pus pe masa rotundă pe care mîncau stăpînii. După cum se strîng membrii familiei În jurul mesei, așa și vitele să tragă spre casă. La trei zile după ce făta vaca, se făcea ,, răscocitul ”. Peste oala În care se mulgea vaca, se punea un covrig, anume făcut după gura oalei și se mulgea vaca prin acel covrig. Covrigul era ținut peste oală de un băiețel și o fetiță. În timpul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
laptele. Dar, ca să nu-și piardă laptele, mai era amenințată cu o secure că o să fie tăiată. Această amenințare era făcută de trei ori, cu cuvintele: ,, Te tai ( numele vacii ), tu laptele să nu ți-l dai. ” Locul unde a fătat vaca, se uda trei zile cu apă curată de izvor ( mijloc de curățenie ). Pentru ca vaca să nu facă duluri pe uger, se punea la pragul grajdului, un sul de la războiul de țesut. Laptele primelor trei zile, se fierbea, făcîndu-se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
picioare (distanța totalăă, ridicarea trunchiului la verticală din poziția culcat pe spate cu mâinile la ceafă timp de 30 minute, ridicarea halterei la bărbie din poziția stând, timp de 30 minute (10 kgă, alergare pe teren variat (băieți 30 minute, fete 20 minute, cu înregistrarea pulsului la finală. În privința calităților motrice specifice s-a considerate că următoarele probe pentru înotătorii pe distanțe scurte sunt relevante: PROBA 1 50m - 50m -100m, pauză 20 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
PROBA 2 8 X 50m mixt pauză 30 secunde (2 X 4 X 50m mixtă Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de fond: PROBA 1 băieți 16 X 100m liber pauză 30 secunde fete 8 X 100m liber pauză 30 secunde PROBA 2 băieți 800m-400m-200m-100m liber pauză 30 secunde fete 400m-200m-100m-100m pauză 30 secunde Importanța acestor tehnici în această perioadă este determinantă. Copilul selecționat trebuie să cunoască și să înoate perfect cele 4 procedee
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
verticală din poziția culcat pe spate cu mâinile la ceafă timp de un minut (se va înregistra numărul de repetăriă, ridicarea halterei la bărbie din poziția stând, timp de 30 minute (15 kg), alergare pe teren variat (băieți 45 minute, fete 30 minute, cu înregistrarea pulsului la final). Proba de control de pregătire fizică specifică este alcătuită din: Pentru înotătorii de sprint: PROBA 1 50m - 50m -100m, pauză 10 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză 3 secunde Pentru
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
8 X 50m mixt pauză 10 secunde (2 X 4 X 50m în fiecare procedeu) Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de fond: PROBA 1 băieți 16 X 100m liber, pauză 10 secunde fete 8 X 100m liber, pauză 10 secunde PROBA 2 băieți 800m-400m-200m-100m liber pauză 10 secunde fete 400m - 200m -100m -100m, pauză 10 secunde 5.5.Caracterizarea biologică și psihologică a perioadei selecție finale Caracteristicile acestei perioade sunt: - înălțimea - ritmul de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de fond: PROBA 1 băieți 16 X 100m liber, pauză 10 secunde fete 8 X 100m liber, pauză 10 secunde PROBA 2 băieți 800m-400m-200m-100m liber pauză 10 secunde fete 400m - 200m -100m -100m, pauză 10 secunde 5.5.Caracterizarea biologică și psihologică a perioadei selecție finale Caracteristicile acestei perioade sunt: - înălțimea - ritmul de creștere al fetelor se încetinește progresiv, pe când la băieți se înregistrează o creștere compensatorie, - curba greutății
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
cărui sunet înalt Nu ajung. E rar zâmbetul tău, E tot mai rar, Și îl vreau. Îmi face rău, Este amar, Beau. (Din poeziile de dragoste ale dr. Andrei) Cuvânt înainte la ediția a doua Ghidul apropierii între tineri Ești fată sau băiat? Știi răspunsul acestei întrebări pe dinafară, nu și pe dinăuntru.... Oare chiar te-ai îndrăgostit? Știi răspunsul pe dinăuntru, dar nu știi cum să-l dai pe dinafară...Ce-ar trebui să faci cu dragostea ta? Multe întrebări
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ceea ce cred oamenii că ești Oamenii sunt foarte interesați să știe ce ești, pentru că simt nevoia de a te încadra undeva. După ce te ai născut, mama ți-a cumpărat costumaș roz și ți-a făcut găuri pentru cercei dacă ești fată sau ți-a luat costumaș bleu dacă ești băiat. Totuși, confuzia în ceea ce privește sexul tău în co pilărie nu pare să fie prea gravă. Dacă ești un băiat cuminte și frumos, ți se spune că ești ca o fetiță; mama te
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
semnificații ale acestui simbol ca să-l mai și privească direct, cu ochii deschiși. Există și o explicație fiziologică: reflexele Când un om strănută, închide ochii. De multe ori se întâmplă așa și când el face dragoste. De exemplu, când o fată face dragoste în poziția prin spate, are o ușoară senzație de durere, și atunci închide ochii. Sau simte o amețeală pentru că se apropie orgasmul, și atunci iarăși închide ochii. Sau, când un băiat simte o plăcere atât de mare încât
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
aruncării - aruncarea mingii de oină: de pe loc, la distanță fără și cu elan - cunoștințe teoretice despre: depășirea liniei de aruncare; măsurarea lungimii aruncării; aruncare reușită; numărul de aruncări în concurs. B. GIMNASTIC 1. GIMNASTIC ACROBATIC - elemente statice: podul de sus - fete; stând pe cap cu sprijin - băieți - elemente dinamice: rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat și înapoi din depărtat în ghemuit; răsturnare laterală (roata laterală; răsturnare lentă înainte și înapoi (fete; stând pe mâini - rostogolire - variante de linii acrobatice (cuprinzând elementele
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]