1,003 matches
-
unice, a Băncii Europene etc. El a pus Uniunea Europeană pe direcția creării treptate și într-un timp convenabil a cadrului unității decizionale la nivelul Uniunii și, în același timp, a afirmat principiul subsidiarității, prin care se dă seama de diversitatea factuală a situațiilor și problemelor de rezolvat. Uniunea Europeană are competențe diferite, concordante cu scopurile înscrise în tratatele care o constituie, în timp ce componentele au nelimitată sfera de acțiune și competențe recunoscute în problemele ce le privesc. Modelarea noii Europe capătă precizie, caracterul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de la sine, fără a mai avea nevoie de elaborări suplimentare, că memoria colectivă însăși, ca bază pentru construirea identității naționale, este la rândul ei o construcție culturală mai degrabă decât o oglindă fidelă a trecutului ori un rezervor de amintiri factuale comune despre trecutul istoric.Construirea națiunii române și a identității naționale este inseparabilă de dezvoltarea memoriei istorice, înțeleasă ca ancorarea pe verticală a comunității în trecutul său istoric. Consolidarea unei relații cu trecutul a fost procesul decisiv în cristalizarea progresivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
latiniste ale Școlii Ardelene (romanitatea pură a românilor, exterminarea totală a dacilor), cât și replica dacistă (în cea mai autohtonistă formulă aceasta regăsindu-se în fanteziile pelasgice ale lui Nicolae Densusianu). Deși extreme, ambele poziții își au originea în constatări factuale suportate de investigații arheologice și lingvistice. Conștiința istorică românească a fost configurată prin extrapolarea imaginativă pe baza elementelor factuale, mult dincolo de parametri setați de standardele metodologice ale cercetării științifice. Națiunea română, ca de altfel majoritatea națiunilor moderne, este produsul ficționalizării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autohtonistă formulă aceasta regăsindu-se în fanteziile pelasgice ale lui Nicolae Densusianu). Deși extreme, ambele poziții își au originea în constatări factuale suportate de investigații arheologice și lingvistice. Conștiința istorică românească a fost configurată prin extrapolarea imaginativă pe baza elementelor factuale, mult dincolo de parametri setați de standardele metodologice ale cercetării științifice. Națiunea română, ca de altfel majoritatea națiunilor moderne, este produsul ficționalizării înrădăcinate istoric. Ceea ce face ca memoria colectivă, ca bază a conștiinței de sine, să fie necesară identității naționale. Conștiința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a memoriei" în care diferite versiuni asupra trecutului rivalizează în vederea dobândirii de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lucrările insistă la unison asupra romanității absolute a poporului român. Originea romană, cu întreaga suită de implicații simbolice pe care le include, este un fapt istoric plasat în afara domeniului afirmațiilor discutabile. De fapt, resortul la afirmații apodictice, care pretind autoritate factuală dincolo de orice dubiu, este o caracteristică generală a manualului ca vehicul al consensului societal aprobat statal. Florian Aaron, care a sintetizat cele trei volume ale sale de Idee repede a prințipatului Țării Rumânești (1835-1838) în mult mai concisul material didactic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este superioară celei exercitate de profesori atât în privința transmiterii atitudinilor pozitive față de ordinea actuală, cât și a atitudinilor de valorizare a perioadei comuniste. Spre deosebire de școală, familia, ca instituție socială primordială, nu derulează programe educaționale special dezvoltate pentru a transmite informații factuale despre trecut, pentru a instila valori pro-democratice și de dezavuare a trecutului comunist și pentru a crea atitudini favorabile ordinii democratice postcomuniste. Totuși, chiar dacă este privată de asemenea programe deliberate de educare cognitivi-morală, datele indică faptul că familia este principalul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai multe decât celor cu abilit]ți puține. Acest aspect încalc] principiul consider]rii egale a intereselor care interzice acordarea interesului unei persoane o greutate mai mare sau mai mic] în raport cu interesele altei persoane. Acest principiu nu presupune o egalitate factual] între indivizi, de exemplu, egalitatea în ceea ce privește inteligență, raționalitatea sau personalitatea moral]. În consecinț], nu este contrazis de faptul c] unii beneficiaz] de mai multe abilit]ți decât alții și nu trebuie retras datorit] acestui aspect. Este un principiu moral fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] tratamentul preferențial încalc] cu necesitate aceste drepturi ale b]rbaților albi. Deși tratamentul preferențial nu trebuie s] încalce drepturile cuiva, argumentul orientat c]tre viitor este vulnerabil altor tipuri de obiecții. În particular, lucrul acesta depinde de observațiile factuale ale consecințelor tratamentului preferențial. Scepticii nu sunt de acord cu aceste observații. Ei afirm], de exemplu, c] tratamentul preferențial puternic încurajeaz] credință c] femeile și negrii nu pot concura împotriva b]rbaților albi f]r] ajutor. Acesta a fost principalul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pentru a înțelege cum ajungem s] le cunoaștem, probabil ar fi mai bine s] punem niște întreb]ri despre aceste așa-zise adev]ruri. Se pare c] Ross nu s-a îndoit niciodat] de existență adev]rurilor morale, adev]ruri factuale etice pe care putem ajunge s] le cunoaștem. Dar el ar fi putut s]-și susțin] punctul de vedere astfel: Gândiți-v] cum este s] te hoț]r]ști asupra modului în care s] procedezi într-o situație moral] complicat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spunem ce e bine și ce e r]u; aproape c] nu am fi g]sit nimic în diferența dintre bine și r]u care s] fi fost diferit de cum ne-am simțit noi îndemnați s] action]m. Fiind pur factual], morală este privat] de orice relație intrinsec] de a dirija acțiunile într-un fel pe care criticii l-au ridiculizat cu ușurinț]. Criticii au avut dreptate s] întrebe de ce ar trebui s] ne pese de faptele morale dac] ele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu consider]m aceste fapte că fapte percepute, ci motive recunoscute în exersarea judec]ții morale practice. Intuiționiștii susțin c] aceste motive exist] pentru că noi s] le recunoaștem - adic] sunt acolo pentru a fi recunoscute. Exist] adev]ruri, adev]ruri factuale despre motivele care exist] acolo; și e posibil s] nu recunoaștem aceste adev]ruri dac] nu suntem atenți. Mai mult decât atât, putem spune despre o persoan] care înțelege foarte bine motivele c] știe ce se cuvine s] fac]. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și au încercat s] îl explice cu ajutorul noncognitivismului. Motivul pentru care nu poți deduce un trebuie s] dintr-un este sau, altfel spus, o concluzie moral] din premise amorale, este acela c] judec]țile morale sunt extrem de diferite de afirmațiile factuale. Ele nu descriu cum este lumea, dar prescriu cum ar trebui s] fie ea - pe scurt, ele sunt asem]n]toare cu ordinele. Dar nu este necesar s] recurgem la noncognitivism pentru a explica aceast] eroare logic], deoarece exist] una
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
premisele în care ei nu sunt pomeniți. Nu poți obține concluzii despre arici din niște premise în care ei nu apar (cel putin, nu prin logic]). Totuși nimeni nu propune o distincție fapte/arici și nici nu susține c] afirmațiile factuale despre arici nu sunt chiar afirmații factuale, ci o subcategorie ciudat] de porunci. În ambele cazuri, logica este cea care creeaz] pr]pastia și nu vreo diferenț] semantic] misterioas]. Nu mai exist] astfel nici un motiv pentru a preschimba judec]țile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Nu poți obține concluzii despre arici din niște premise în care ei nu apar (cel putin, nu prin logic]). Totuși nimeni nu propune o distincție fapte/arici și nici nu susține c] afirmațiile factuale despre arici nu sunt chiar afirmații factuale, ci o subcategorie ciudat] de porunci. În ambele cazuri, logica este cea care creeaz] pr]pastia și nu vreo diferenț] semantic] misterioas]. Nu mai exist] astfel nici un motiv pentru a preschimba judec]țile morale în cvasiporunci. Etică poate fi autonom
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi s] nu fim de acord și s] spunem că avortul este, de fapt, acceptabil din punct de vedere moral. Dar aici exist] și o a treia posibilitate. Am putea spune ceva de genul: „În ceea ce privește morală, nu exist] «adev]ruri factuale» și nimeni «nu are dreptate» sau «nu greșește». Președintele Bush își exprim] sentimentele personale despre avort și nimic mai mult. El afirm] c] acest lucru este greșit, dar acesta este pur si simplu modul în care el vede problemă. Alții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideea de bâz] a subiectivismului etic. Subiectivismul etic reprezint] o teorie care afirm] c], în elaborarea judec]ților morale, oamenii nu fac altceva decât s]-și exprime propriile dorințe sau simțiri. Din acest punct de vedere, nu exist] adev]ruri „factuale” din punct de vedere moral. Faptul c] au avut loc mai mult de un milion de avorturi anual în Statele Unite începând cu anul 1973 este o realitate, dar nu este un adev]r faptul c] acest lucru este unul bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este adev]rât] sau fals]. (N-ar avea nici un sens s] spunem c] „este adev]rât c] bravo lui Betty Friedan!” sau „este fals c] vai!”.) Inc] o dat], aceste propoziții nu sunt folosite pentru a exprima adev]ruri factuale; în schimb, ele sunt folosite pentru a exprima atitudinile vorbitorului. Trebuie s] facem în mod clar diferența între a declara o atitudine și a exprima aceeași atitudine. Dac] spun: „Îmi place Betty Friedan”, declar faptul c] am o atitudine pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt reacții colective sau individuale (de exemplu, vezi C.L. Stevenson, Ethics and Language [Etică și Limbajul] (1944); pentru discuții suplimentare, vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). O concepție mai complex] este aceea c] judec]țile morale au ca scop redarea adev]rurilor factuale obiective, dar și evidențierea inexistentei unor astfel de adev]ruri (vezi J.L. Mackie, Ethics: Inventing Right and Wrong [Etică:A inventa Binele și R]ul], 1977). Succesul științei moderne în a produce o proporție remarcabil] de convergent] a concepției despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar se predă (existând de câtva timp preocupări exprese și în școala românească actuală), fiind, în bună măsură, o chestiune de „tehnică” specifică, însă a te manifesta efectiv, dar eficient și rezonabil, în mod reflexiv și critic este o abilitate factual realizată, propulsată de o atitudine în consecință (nevoia imperioasă de a reflecta/de a lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și atitudinal sub acest aspect, la un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
abandon etc.). Se obțin astfel niște date sintetice, instrumentale, fără să se poată surprinde nuanțe sau să se poată oferi explicații pentru cauzele care le-au determinat. De aceea, evaluarea specifică oferă date variabile (care să le completeze pe cele factuale), explicative la probleme specifice, date obținute în urma unei evaluări interactive (problemele, criteriile de succes nu sunt predefinite, nici tehnicile de investigare; de exemplu, feedback de la studenți). Fie că vorbim despre evaluare sau control, rezultatele evaluării sunt utile pentru: - conceptorii cursului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
chiar se predă (existând de câtva timp preocupări exprese și în școala românească actuală), fiind, în bună măsură, o chestiune de „tehnică” specifică, însă a te manifesta efectiv, dar eficient și rezonabil, în mod reflexiv și critic este o abilitate factual realizată, propulsată de o atitudine în consecință (nevoia imperioasă de a reflecta/de a lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și atitudinal sub acest aspect, la un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
abandon etc.). Se obțin astfel niște date sintetice, instrumentale, fără să se poată surprinde nuanțe sau să se poată oferi explicații pentru cauzele care le-au determinat. De aceea, evaluarea specifică oferă date variabile (care să le completeze pe cele factuale), explicative la probleme specifice, date obținute în urma unei evaluări interactive (problemele, criteriile de succes nu sunt predefinite, nici tehnicile de investigare; de exemplu, feedback de la studenți). Fie că vorbim despre evaluare sau control, rezultatele evaluării sunt utile pentru: - conceptorii cursului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de Învățare. O extindere a deprinderilor Într-un orizont temporal mai vast poate releva obiceiurile de cumpărare, ca practici, uzanțe, individuale sau familiale În comportamentul de achiziție. In cadrul procesului de schimb, achiziția este momentul cheie din punct de vedere factual, iar evaluarea pe baza unor criterii reprezintă fundamentul care susține acest moment. Momentul luării deciziei subsumează toți factorii interiori și exteriori implicați pe parcursul procesului decizional și reprezintă rezultatul final al etapelor parcurse, de la nașterea trebuinței la alegerea criteriului pe baza
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și contrafactualitatea. În procesul rezolvării creatoare de probleme (M. Caluschi, 2003) În faza de aboradare a acesteia prin divergență și gândire laterală se include și gândirea contrafactuală, acea abilitate de a vedea faptele, fenomenele, procesele etc. În sens invers mersului factual al derulării obișnuite a acestora, contrar imaginii familiare. De exemplu Într-o imagine frecvent utilizată de noi pentru a explica gândirea contrafactuală apare un om În uniformă, cu pușcă, ce merge cu câinele la vânătoare. La intrarea În pădure este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]