KorAP: Find »[drukola/base=falangă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...44 >

1,090 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două metatarsiene, înaintea scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o fa] ă dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularită]i ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR (OSSA DIGITORUM PEDIS) Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în total 14 falange: halucele are 2 falange, fiecare din celelalte degete au câte trei. Falanga proximală este turtită în sens transversal. Falanga mijlocie este scurtă. Falanga distală este mică și are formă de potcoavă. Piciorul la om

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
OSSA DIGITORUM PEDIS) Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în total 14 falange: halucele are 2 falange, fiecare din celelalte degete au câte trei. Falanga proximală este turtită în sens transversal. Falanga mijlocie este scurtă. Falanga distală este mică și are formă de potcoavă. Piciorul la om este foarte bine adaptat atât func

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în total 14 falange: halucele are 2 falange, fiecare din celelalte degete au câte trei. Falanga proximală este turtită în sens transversal. Falanga mijlocie este scurtă. Falanga distală este mică și are formă de potcoavă. Piciorul la om este foarte bine adaptat atât func] iei de sus]inere

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în total 14 falange: halucele are 2 falange, fiecare din celelalte degete au câte trei. Falanga proximală este turtită în sens transversal. Falanga mijlocie este scurtă. Falanga distală este mică și are formă de potcoavă. Piciorul la om este foarte bine adaptat atât func] iei de sus]inere cât și celei de mișcare prin prezen]a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în total 14 falange: halucele are 2 falange, fiecare din celelalte degete au câte trei. Falanga proximală este turtită în sens transversal. Falanga mijlocie este scurtă. Falanga distală este mică și are formă de potcoavă. Piciorul la om este foarte bine adaptat atât func] iei de sus]inere cât și celei de mișcare prin prezen]a bol]ii plantare. Bolta plantară prezintă trei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în total 14 falange: halucele are 2 falange, fiecare din celelalte degete au câte trei. Falanga proximală este turtită în sens transversal. Falanga mijlocie este scurtă. Falanga distală este mică și are formă de potcoavă. Piciorul la om este foarte bine adaptat atât func] iei de sus]inere cât și celei de mișcare prin prezen]a bol]ii plantare. Bolta plantară prezintă trei stâlpi de sus]inere

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
sunt mici, ovalare și dispuse pe fețele laterale ale bazelor metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt întărite de ligamentele metacarpiene: interosoase, dorsale, palmare. ARTICULAȚIILE DEGETELOR (articulations diaitirum manus) 1. Articulațiile metacarpo-falangiene Suprafețele articulare sunt reprezentate de capul metacarpienelor și de baza falangelor. Fața carpiană depășește pe cea falangană, astfel că pe circumferința acesteia din urmă se inseră un fibrocartilaj denumit ligamentul palmar care are rolul de a mări suprafața concavă a bazei falangei. Capsulele articulare sunt laxe și întărite de liaamente: - colaterale

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
articulare sunt reprezentate de capul metacarpienelor și de baza falangelor. Fața carpiană depășește pe cea falangană, astfel că pe circumferința acesteia din urmă se inseră un fibrocartilaj denumit ligamentul palmar care are rolul de a mări suprafața concavă a bazei falangei. Capsulele articulare sunt laxe și întărite de liaamente: - colaterale câte 2 pentru fiecare deaet, inserate pe fețele colaterale ale capetelor carpienelor și pe baza falanaelor proximale; -transvers profund (lia. matacarpeum transverum profund) care se intinde de la metacarpianul II la V

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
fibrele musculare pentru degetele II și V se găsesc într-un strat mai profund. La nivelul extermității distale a antebrațului, corpul mușchiului se împarte în patru porțiuni ce se termină prin câte un tendon. Inserția terminală se descrie la nivelul falangei proximală a degetelor II - V. Inserția terminală se realizează la nivelul falangei medii, pe fețele laterale ale acesteia. Raporturi: - acoperă mușchiul flexor profund al degetelor; între cei doi mușchi se găsește nervul median și vasele ulnare; - profunde cu mușchilor flexor

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mai profund. La nivelul extermității distale a antebrațului, corpul mușchiului se împarte în patru porțiuni ce se termină prin câte un tendon. Inserția terminală se descrie la nivelul falangei proximală a degetelor II - V. Inserția terminală se realizează la nivelul falangei medii, pe fețele laterale ale acesteia. Raporturi: - acoperă mușchiul flexor profund al degetelor; între cei doi mușchi se găsește nervul median și vasele ulnare; - profunde cu mușchilor flexor profund al degetelor, lung flexor al policelui precum și cu nervul median. Acțiunea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
interosoasă a antebrațului. La nivelul părții mijlocii a antebrațului corpul mușchiului se împarte în patru fascicule distincte ce sunt continuate printr-un tendon. Fiecare dintre tendoanele formate trec posterior față de retinaculul flexorilor spre ultimele 4 degete. Inserția terminală este baza falangei distale după ce a perforat tendonul flexorului superficial. Raporturi: - anterior: este acoperit de mușchiul flexor superficial al degetelor; între cei doi mușchi se află nervul median și vase ulnare; - medial este mușchiul flexor ulnar al carpului și pachetul vasculo-nervos ulnar; - posterior

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ramurile din nervul ulnar; - porțiunea laterală a mușchiului este inervată de ramurile din nervul median. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL POLICELUI (m. flexor pollicis longus) Originea se descrie pe fața anterioară a radiusului și a membranei interosoase. Inserția terminală este pe falanga distală a policelui. Raporturi: - anterior este acoperit de mușchii: flexor superficial a\ degetelor și flexor radial a\ carpului, de care este despărțit prin vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - posterior: este membrana interosoasă, radiusul; - distal se găsește mușchiul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și flexor radial a\ carpului, de care este despărțit prin vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - posterior: este membrana interosoasă, radiusul; - distal se găsește mușchiul pătrat pronator; - medial: flexorul profund al degetelor. Acțiunea: - flexia articulațiilor peste care trece: falanga distală pe cea proximală, policele pe metacarpianul I și mâna pe antebraț, - ușoara abducție a degetelui. Inervația provine din nervul median. MU{CHIUL PĂTRAT PRONATOR (m. pronator quadratus) Originea este pe marginea anterioară a cubitusului. Inserția terminală este pe fața

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de mușchii din vecinătate. Corpul mușchiului se împarte în patru tendoane pentru degetele de la ll-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte trei ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. Raporturi: - fața posterioară: este acoperită de piele și de fascia antebrahială, la nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece pe sub retinaculul extensorilor; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
pentru degetele de la ll-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte trei ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. Raporturi: - fața posterioară: este acoperită de piele și de fascia antebrahială, la nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece pe sub retinaculul extensorilor; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul auricularului. Acțiunea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
fața posterioară: este acoperită de piele și de fascia antebrahială, la nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece pe sub retinaculul extensorilor; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul auricularului. Acțiunea: - extensor: al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea proximală, a falangei proximale pe metacarp și a mâinii pe antebraț, - adductor al mâinii, - abductor al degetelor. Inervația se realizează prin ramul profund al nervului radial. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC (m.

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece pe sub retinaculul extensorilor; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul auricularului. Acțiunea: - extensor: al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea proximală, a falangei proximale pe metacarp și a mâinii pe antebraț, - adductor al mâinii, - abductor al degetelor. Inervația se realizează prin ramul profund al nervului radial. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC (m. extensor digiti minimi) Originea este pe: - epicondilul lateral, - fascia antebrahială, - pe

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Inervația se realizează prin ramul profund al nervului radial. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC (m. extensor digiti minimi) Originea este pe: - epicondilul lateral, - fascia antebrahială, - pe despărțitoarele fibroase care îl separă de mușchii vecini. Inserția terminală: la nivelul ultimelor două falange ale degetelui mic printr-un tendon comun cu al mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - profunde ca și ale mușchiului extensor al degetelor; - este acoperit parțial în porțiunea laterală de către extensorul ulnar al carpului. Acțiunea: - extensor a\ auricularului, - slab extensor al

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
SCURT AL POLICELUI (m. extensor pollicis brevis) Originea este pe: - fața posterioară a ulnei, MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL POLICELUI (m. extensor pollicis longus) Originea este pe: - membrana interosoasă, - 1/3 mijlocie a feței posterioară a ulnei. Inserția terminală este pe falanga distală a policelui. Raporturi: tendonul mușchiului merge inițial alături de cel al mușchiului scurt extensor al policelui pentru ca proximal de retinaculul extensorilor să se despartă de acesta pentru ca apoi să I se alăture în dreptul bazei metacarpianului I. Astfel, se formează un

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se despartă de acesta pentru ca apoi să I se alăture în dreptul bazei metacarpianului I. Astfel, se formează un spațiu denumit “tabachera anatomică” în care se găsesc tendoanele mușchilor scurt și lung extensor radial al carpului și artera radială. Acțiunea: - extensia falangei distale a policelui, - înclinarea laterală și ușoara extensie a mâinii, - când policele este în abducție realizează adducția acestuia. Inervația prin nervul interosos posterior ramură din nervul radial. MUȘCHIUL EXTENSOR AL INDEXULUI (m. extensor indicis) Originea este pe: - fața posterioară a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]