2,505 matches
-
familiarizarea marelui public cu universul Antichității. Bun cunoscător al epocii evocate, înzestrat cu intuiție istorică, cercetătorul preferă să confere un colorit viu expunerii, să întrebuințeze resursele fanteziei, nu să redacteze monografii erudite și aride, încărcate de aparat critic. Fără a falsifica cadrul istoric, el își dramatizează relatarea și o ornamentează cu descrieri plastice și portrete pregnante. Convins că apropierea de lumea veche este mereu benefică, redactează și volumul Răsfoind scriitorii clasici (1942), utilă introducere în civilizația antică. Evidențiază actualitatea creațiilor clasice
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
se ridice la nivelul predecesorilor. Paginile sale sunt epigonice, sărace, năpădite de clișee, mai ales atunci când încearcă să construiască un portret în stil realist sau când intenționează să recompună o stare de spirit. Mai mult, autor din anii ’50, el falsifică de fapt realitatea sub presiunea ideologiei pe care se simțea obligat să o ilustreze. Astfel, în majoritatea romanelor lui țăranii participă cu entuziasm la procesul colectivizării, iar aceia care într-o primă fază se arată sceptici cu privire la noua orânduire sunt
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
ne comunic) anumite lucruri care s) suscite interes, pe care nu le-am putea afla în absență ei. Faptul c) teoria îndeplinește aceste cerințe nu înseamn) c) ea poate s) reziste testelor. Mulți prefer) testele care, dac) nu sunt trecute, falsific) o teorie. Unii, mergând pe linia demersului lui Karl Popper (1934, capitolul 1), insist) asupra faptului c) teoriile sunt testate doar prin încerc)rile de a le falsifică. Confirm)rile nu conteaz), deoarece, printre alte motive, cazurile care confirm) pot
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
poate s) reziste testelor. Mulți prefer) testele care, dac) nu sunt trecute, falsific) o teorie. Unii, mergând pe linia demersului lui Karl Popper (1934, capitolul 1), insist) asupra faptului c) teoriile sunt testate doar prin încerc)rile de a le falsifică. Confirm)rile nu conteaz), deoarece, printre alte motive, cazurile care confirm) pot fi prezentate ca dovezi, în timp ce, conștient sau nu, cazurile susceptibile de a pune teoria în încurc)tur) sunt evitate. Aceast) dificultate, voi ar)ta mai tarziu, este redus
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
oric)rei teorii, la care se adaug) dificultatea test)rii teoriilor din cadrul unor domenii atât de non-experimentale, precum cel al politicii internaționale, ar trebui s) punem la lucru toate modalit)țile de testare pe care le-am menționat - încercând s) falsific)m, imaginând teste confirmatoare dificile, comparând caracteristicile universurilor reale și teoretice, comparând comportamentele din domenii cu structur) similar) și diferit). Orice teorie care se dorește satisf)c)toare induce numeroase aștept)ri. Multiplicarea ipotezelor și supunerea la teste variate sunt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cel mai greu. Mai întâi, cu toate c) teoria balanței de putere ofer) anumite predicții, ele sunt neprecizate. Deoarece se prezice doar o condiție de echilibru slab definit) și inconstant), este dificil de afirmat c) vreo distribuție dat) de putere falsific) teoria. Mai mult, teoria nu ne face s) ne aștept)m că întrecerea dintre state s) continue pan) în punctul în care concurenții devin identici. Ce anume va fi imitat, și cât de rapid sau de strâns? Deoarece teoria nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
estetic al unor asemenea opere, care rămâne să depindă În continuare de harul autorului, ci posibilitatea ca o judecată de eșec să fie pusă din cauza unei neînțelegeri de paradigmă. Formulând cerințe de coerență semantică unor opere anarhetipice riscăm să le falsificăm natura și mesajul și să le condamnăm pe motive extrinseci lor. Cum funcționează așadar o astfel de operă? La un nivel de suprafață, resortul anarhetipului cred că este alergia față de schemele sau „locurile bătute”. Mecanismul anarhetipic dirijează modul de selectare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se Înțelege din el? Și-mi era evident că grila de analiză și așteptările respectivilor critici nu corespund unei asemenea opere. Cum analizăm Toamna la Pekin? În momentul În care se Încearcă o explicație „arhetipală”, fie părăsim opera și o falsificăm, fie o negăm și o distrugem În etape. Cu alte cuvinte, cred că există un corpus de opere care nu se integrează În logica arhitecturală a scenariului unic, a sensului global, opere care necesită un alt tip de analiză. Anarhetipul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nebuloasă comportamentală, imaginară. Miza și pariul ar fi aici dacă s-ar putea elabora un asemenea instrument, ca să nu-i zic concept, care să vină ca un fel de mănușă peste stările alterate, fără să le traducă, fără să le falsifice, fără să le conceptualizeze. Sanda Cordoș: Cred că nu trebuie să ne fie frică de termenul concept și mai cred că, de fapt, cu conceptul și cu acest tip de instrumente de lucru pe care le cauți mergi și descrii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și crizism În perioada de Început a comunismului. Este vorba de două perioade simetrice de tranziție, una de intrare În comunism, cealaltă de ieșire din acesta și de intrare În altceva, să sperăm democrație, capitalism liberal etc. Încercând să nu falsific foarte mult demonstrația Sandei, se poate spune că acel mic grup de intelectuali din anii ’40 reflectau asupra contextului istoric, intuind, prin conceptul de criză, marile schimbări dramatice ce aveau să urmeze. Dezbaterea pe marginea ideii de criză era așadar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de decizii - de exemplu, să determine cât de repede ar putea fi mutate trupele și proviziile din punctul A în punctul B. Cu excepția celor mai „secretoase” țări (cum ar fi fosta Uniunea Sovietică, ce a recunoscut în 1988 că a falsificat hărți ca măsură de securitate)94, o mare parte din aceste informații vor fi disponibile în literatura surselor deschise: hărți și orare rutiere și feroviare, articole din ziare și reviste, rapoarte economice și statistice ale guvernului și chiar ghiduri de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și apoi trimise înapoi având asupra lor materiale, documente și informații cu privire la SSPL, menite să susțină stratagema 16. O altă tehnică de dezinformare este așa-numita „dezinformare tacită prin documente falsificate”, care presupune transmiterea pe căi neoficiale a unui document falsificat către un guvern străin, fără a face public documentul respectiv. În cel mai bun caz, guvernul-țintă (a cărui influențare se urmărește) acceptă documentul falsificat ca fiind autentic și nu întreprinde alte investigații. Guvernul care se presupune că ar fi emis
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
secrete nu sunt mereu de încredere. Este posibil ca un agent inamic să fie în realitate un agent dublu care dezinformează; poate este un impostor cu imaginație (care își atribuie o falsă calitate) și care este suficient de inteligent ca să falsifice planuri de război verosimile pe care să le vândă la prețuri mari; este posibil că agentul să nu fie agent dublu, dar să fie deja compromis, astfel încât inamicul îl va aresta chiar în momentul în care transmite un mesaj important
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Suez”8. Ideea este că orice tip de informații secrete pot deveni instrumente de dezinformare, iar analiza lor trebuie să ia în considerare acest aspect. Într-adevăr, aceasta este diferența esențială dintre analiza informațiilor secrete și științele sociale: nu se falsifică rezultatele alegerilor cu scopul de a-l induce în eroare pe un sociolog care analizează aceste date (cineva ar putea, desigur, să facă acest lucru cu alte intenții). Analistul de informații nu este la fel de norocos. În cazul informațiilor secrete, nici
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ocupă de conciliul de la Niceea; el ar fi folosit un material demn de încredere și, de aceea, și istoria sa ar avea, dacă nu meritul unei elaborări critice, măcar o anumită utilitate. Alții, în schimb, bănuiesc că Ghelasie ar fi falsificat chiar unele documente. Bibliografie. Ediții: GCS 28, 1918 (G. Loeschke și M. Heinemann). Studii: O. Bardenhewer, op. cit., pp. 145-148. 7. Zaharia Retorul După perioada de mare înflorire a istoriografiei ecleziastice din vremea lui Teodosius al II-lea, pentru mai bine
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în pagubă, sunt urmăriți cu meticulozitate. Voievodului Radu III Mihnea, omorâtorul de boieri (victimele lui sunt înșirate de cronicar într-o cutremurătoare „listă”), primul mare inamic al patronilor săi, îi este cercetată cu multă culoare originea (pe care insul o falsificase), îi este dezvăluită lipsa de onestitate (călcase o „convenție” cu Cantacuzinii), iar țelurile lui combatante (antiturcești) sunt taxate drept „visuri nebunești”, iresponsabile și complet opuse atitudinii unor boieri prudenți și „cuminți”. Figurile detestabile abundă în cronică. Deloc reținut, autorul îi
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
studiile Însemnătatea și influența literaturei și Principii de literatură. Un articol al lui M. Schwarzfeld asupra culegerii de poezii populare a lui V. Alecsandri, alături de cel al lui Traian Demetrescu, Folclorul și Alecsandri, îl acuză pe poet de a fi falsificat materialul popular prin intervenții personale. La moartea lui Mihai Eminescu, în semn de omagiu, se retipărește, după „Convorbiri literare”, nuvela Sărmanul Dionis. Notele bibliografice și cronica teatrală sunt redactate de Grigore D. Pencioiu și de Traian Demetrescu. Revista publică și
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
se ocupă de conciliul de la Niceea; el a folosit un material demn de încredere și, de aceea, și istoria sa ar avea, dacă nu meritul unei elaborări critice, măcar o anumită utilitate. Alții, în schimb, bănuiesc că Gelasie ar fi falsificat chiar unele documente. Bibliografie. Ediție: GCS 28, 1918 (G. Loeschke și M. Heinemann). Studii: O. Bardenhewer, op. cit., pp. 145-148. 7. Zaharia Retorul După perioada de mare înflorire a istoriografiei ecleziastice din vremea lui Theodosius al II-lea, timp de mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și artei de până atunci: „Ne-am gargarisit cu cuvinte mari: cultură, intelectualitate, specialitate, originalitate, humor”. Cei doi declară ritos: „De ce scriem azi? Scriem ca să ne scuipăm pe noi, pe noi așa cum am fi fost dacă nu ne-ar fi falsificat literatura (ce vreți, am fost oameni comuni), scriem pentru ca să ne cunoaștem. Căci nimeni dintre noi nu știe cine este și ce vrea. Dar știm cu toții ce nu suntem și ce nu vrem”. Alături de Ștefan Baciu, încă elev de liceu, colaborează
START. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289884_a_291213]
-
ϑ46Η există ascuns în adâncul sufletului fiecăruia. Această „sămânță” iese la lumină în momentul botezului. Cum a fost deci posibil ca oamenii să nu‑l recunoască pe Isus, Logosul prin excelență? Pentru că, explică Iustin, demonii au zădărnicit adevărata revelație, falsificând‑o prin intermediul poeților păgâni. Aceștia cunoșteau previziunile profeților, dar nu le înțelegeau adevăratul mesaj. Mai exact, sensul profețiilor veterotestamentare a fost intenționat deformat de demoni. De exemplu, profeția lui Moise din Geneză 49,10‑11 (LXX) - „10 Căpetenie nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
originea acestei mistificări (1 Apol. 54). Creând un antimit, ei au reușit, mai întâi să devieze atenția oamenilor către un fals zeu și apoi să treacă în umbră adevărata Înălțare la ceruri a adevăratului Dumnezeu. În acest fel, demonii au falsificat aproape toate etapele importante sau caracteristicile revelației creștine: nașterea din Fecioară (crearea mitului lui Perseu), vindecările miraculoase (crearea figurii lui Asclepios) etc. Singurul episod care nu a putut fi contrafăcut, consideră Iustin, este răstignirea, tocmai pentru că profețiile despre acest episod
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Cristos” și spunând: „Eu sunt Cristos”. Anticristul nu este, așadar, un personaj eshatologic, ci un discurs (λγος) ale cărui principale trăsături sunt următoarele: - recunoaște autoritatea Scripturii; - recunoaște caracterul său inspirat; - nu se află însă în adevăr; conștient sau inconștient, falsifică mesajul divin. Pornind de la aceste considerații, Origen consacră mai multe rânduri activității hermeneutului, insistând asupra ideii de competență spirituală de care trebuie să dea dovadă. Orice exegeză trebuie făcută cu cea mai mare prudență posibilă și cu conștiința permanentei ascensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
adevărului”. Potrivit acestei interpretări, nu Anticristul este cel „oprit” de katechon, ci omul însuși. Și de cine este el oprit? De „puterea superstiției”, adică de idolatria încă neînlăturată de pe fața pământului. Propunând această soluție, Theodoret dă dovadă de originalitate, dar falsifică sensul textului de la 2Tes., care spune: „Și acum știți ce‑l oprește, ca să nu se arate decât la vremea lui” (v. 6). Apostolul vorbește de omul nelegiuirii, Theodoret, de idolatrie, schimbând printr‑o distorsiune aproape imperceptibilă semnificația fragmentului. 3. În
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
formează titlul primei secțiuni a acestei cărți (o parafrază - recunosc - a titlului volumului coordonat de Anne-Marie Soha și Françoise Thélamon: L’histoire sans les femmes est-elle possible?, Rouen, 1998) este, evident, una retorică. Dar, golită de această încărcătură care o „falsifică”, transformând-o în contrariul ei, răspunsul nu poate fi decât unul negativ. O astfel de „situație” ar fi imposibilă. Văduvele sunt luate în seamă, căci reprezentantele acestei „stări postconjugale” au avut, de multe ori, prezențe marcate de funcții însemnate de-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apar ulterior, după ce ele se manifestă prin conduitele și acțiunile persoanelor respective, În special În relațiile interpersonale ale acestora cu ceilalți. În sensul acesta, menționăm ca fiind cele mai frecvente și mai semnificative următoarele: aă Ipocrizia, ca modalitate de a falsifica În mod voit, intenționat, adevărul, de a te arăta altfel decât ești În realitate, căutând ca prin aceasta să captezi atenția, bunăvoința și Încrederea celorlalți. Ea se apropie de lingușire, dar și de dorința de a Îi Înșela pe ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]