1,008 matches
-
din muntele Athos 186 moșii. În total peste 75 mănăstiri mari și bogate din Țările Românești cu 561 moșii erau închinate, ceea ce constituia un adevărat exod de bogății în dauna bieților români care cu greu își duceau traiul zilnic. Domniile fanariote aveau să însemne punctul culminant al acestui fenomen când practic țările române au fost transformate în adevărate colonii de robi. Este momentul când efectiv deznaționalizarea a devenit iminentă, iar Biserica părea să fie un instrument eficace prin care se încerca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unui blestemat, rătăcit al Bisericii anume Boiagi. Scopul acestuia e să combată limba grecească din folosul credincioasei noastre turme. Comunicați afurisirea noastră celor ce ar da crezământ spuselor acestui eretic în contra limbii în care a vorbit și vorbește Dumnezeirea”. Moravurile fanariote aveau să cuprindă treptat instituțiile statului, educația, familia, unde trufia, hoția și imoralitatea se întindeau ca o plagă ce era pe punctul de a sufoca elementul autohton, împotriva cărora se ridica cu atâta înverșunare Eminescu. A trebuit ca Tudor Vladimirescu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
împărăția otomană începuseră și Caragea alcătuia pentru Rusia un auxiliar prețios. Ea închidea, deci, ochii și nici nu se gândea să facă uz de dreptul ei de reprezentare în fața unor jafuri la care nu se dedase până atunci nici o domnie fanariotă. În schimb însă, se denunțau necontenit Porții abuzurile și împilările lui Calimahi care sau nu existau decât în închipuirea agenților rusești sau erau afară de proporții mici, dacă le asemănăm cu acelea ale lui Caragea. Nu mă pot împiedica să reproduc
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
își împlineau misiunea ecleziastică aproape fără imixtiuni musulmane. În cele trei secole de dominație otomană, contactele dintre principatele române și Cipru s-au menținut, mai ales pe plan uman și cultural și s-au intensificat, cu precădere în perioada domniilor fanariote, când limba greacă pătrunsese treptat în viața cotidiană, din cea ecleziastică, unde, precum se știe, traducerile din literatura religioasă se făceau atât din slavonă, cât și din greacă. Uneori, pentru acuratețea textului tradus, se verificau textele prin compararea textului tradus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
esprit public en Roumanie. Les origines, étude sur l’état de la société roumaine à l’époque des règnes phanariotes. Paris: Leroux (trad. rom: 1982). Influența franceză asupra spiritului public în România. Originile. Studiu asupra stării societății românești în vremea domniilor fanariote. București: Editura Univers. Elster, Ludwig; Weber, Adolf și Wieser, Friedrich (ed.). (1923). Handwörterbuch der Staatswissenschaften (Dicționar al științelor politice). Jena: Fischer. Vol. 5 (în total 8 volume publicate între 1923 și 1929) (după World Biographical Information System, Deutsches Biographisches Archiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
public en Roumanie. Les origines, étude sur l’état de la société roumaine à l’époque des règnes phanariotes, Paris: E.Leroux, 1896 (trad. rom. Influența franceză asupra spiritului public în România. Originele. Studiu asupra stării societății românești în vremea domniilor fanariote, Editura Univers, București, 1982). Andrei Veress, Pictorul Barabas și românii (cu însemnările sale din 1833 despre viața bucureșteană), în Academia Română Memoriile Secțiunii Literare, București, seria III, tomul IV (1928-1929), 379. Ibidem, 380-381. Deși subliniază distincția existentă între comunitatea sătească rusească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
18-19), când în Țările Române au avut loc evenimente social-politice importante ca Reforma lui C-tin Mavro-cordat din 1749, cu desființarea robiei-iobăgiei și deci eliberarea țiganilor de pe moșiile boierești sau mănăstirești, Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821, cu îndepărtarea domnilor fanarioți și revenirea la cei autohtoni, Tratatul ruso-turc de la Adrianopol din 1829, cu desființarea monopolului comerțului de cereale al Principatelor Române față de Turcia, evenimente care au favorizat dezvoltarea agriculturii și al shimburilor comerciale, ceea ce a condus treptat la destrămarea obștilor țărănești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
manuscrise, se ajunge la interpretări ideologizante, mistificatoare. Relevant în acest sens este un articol semnat de Zigu Ornea în România literară, în 1997, în care Eminescu este acuzat de xenofobie: "Eminescu considera Partidul Liberal o grupare politică de venetici și fanarioți, străină de interesele țării, trădând-o din această cauză. (...) Printr-o ciudată substituire, oamenii politici munteni, cu deosebire liberali, erau considerați fanarioți, iar cei moldoveni (de obicei conservatori) de origine națională. Această receptare exclusiv xenomană a liberalilor nu s-a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
niciodată prin studiu erudit, realitate misterioasă a cărei matrice este un temperament unic între noi." Lui N. Davidescu i se impută abaterile de la ordinea estetică și politică (N. Davidescu și controversa Caragialeă din celebrul studiu negator intitulat Caragiale, ultimul ocupant fanariot sau inaderența lui la spiritul românesc, iar Eugen Ionescu (autorul vestitului volum de eseuri critice Nuă este mustrat pentru iconoclastia jucăușă, ce-i minimalizează demersurile exegetice: "Pentru atitudinea de respingere nostimă a câtorva scriitori (...Ă Eugen Ionescu nu prea e
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
că statutul juridic al Moldovei și Țării Românești era de natura unor relații speciale cu Poarta, care “a continuat să mențină în țările române același statut de autonomie, atenuat uneori prin incapacitatea sau lipsa de interes a anumitor domnitori". Domnitorii fanarioți mai ales, numiți la conducerea celor două țări române extracarpatice în cadrul pactului turco-fanariot, au atins adevărate culmi în acest sens. Astfel, Nicolae Mavrocordat se intitula el însuși “slugă”, “slujitor”, „supus”, “servul” sau chiar “robul” sultanului. Veniamin Ciobanu consideră că aceste
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
îl considera pe sultanul Abdul Hamid I ca fiind “stăpânul” care dispunea “după plac” de domnie, el fiind numai un “preaumil rob”, “voievod supus al Moldovei”, “slugă”, aceste sintagme reprezentând încă o dată semnificația juridică a titlului de voievod. Astfel, domnitorii fanarioți erau asimilați pașelor de rang superior. Au existat totuși domnitori care au încercat redobândirea demnității domniei și a Țării. Astfel, Constantin Ipsilanti (1802-1806) duce o politică de eliberare de sub dominația otomană, având contacte strânse cu Rusia și cu mișcarea de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
regat dacic prin unirea țărilor române întrun stat tampon între cele trei mari imperii, cu armată proprie și frontiere garantate și cu o domnie ereditară, care urma a fi asumată, firește, de familia sa. Un alt exemplu este ultimul domnitor fanariot din Moldova, Mihai Suțu al II-lea, supranumit Cel Tânăr (1819-1821), care se apropie de conducerea Eteriei. Un studiu relativ recent, adaugă două elemente pe care noi le considerăm importante: obligativitatea domnitorilor de a înlocui coroana voievodală cu un alt
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
iar cheltuielile pentru turci se ridicau la 930.348 groși, adică 84 % din veniturile statului. Un sfert din această sumă o reprezentau “zaharelele trimise la Constantinopol”, urmate de haraci, bairamuri, cadouri, bani pentru cetăți etc.. în ultimul an al regimului fanariot, tributul împreună cu celelalte obligații bănești, pretinse de turci, ajungeau, pentru Țara Românească, la 2.000.000 lei, iar pentru Moldova, la 1.000.000 lei. Aceste cifre erau, însă, pur nominale, pentru că domnitorii erau obligați să satisfacă toate cererile Porții
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
largi, desființarea cenzurii și constituirea unei gărzi naționale) depășeau cadrul regulamentar. Consulul britanic la Iași, Samuel Gradner, nu a încurajat în nici un fel mișcarea revoluționară, calificând-o ca o încercare de a submina autoritatea domnitorului, exponenții acesteia nefiind altceva decât „fanarioți”, sau aparținând unor familii ale căror sentimente filoruse erau binecunoscute. El dă exemplu familia Cantacuzino, prietenă cu consulul rus Kotzebue, dar nu menționează nimic despre tinerii revoluționari care au alcătuit petiția. (Credem că Samuel Gardner a făcut o confuzie între
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
aceasta Înseamnă și lașitate, duplicitate, șiretenie, superficialitate, „spirit ușuratec de zeflemea”. toate cuprinse Într-o Înțelepciune care maschează Însă pasivitatea, neputința indignării, minciuna și ipocrizia. „N-avem gravitate solemnă, nici reculegeri de conștiință... [niciț gust sublim pentru sacrificiu.” Numai „Învârteală fanariotă, chiul turcesc, abulie slavă”. totul e Înecat În abilități, subtilități și Îmbogățiri. Descrierea unor trăsături de personalitate și a practicilor adaptabilității și acomodării. au fost și sunt considerate o contribuție subtilă și bine particularizată la contextul nostru. Un portret colectiv
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ne obligă, însă, să spunem că și românii, o bună bucată de vreme, i-au privit pe ruși în același fel. Resentimentele românilor față de ruși și, în general, imaginea lor negativă în psihologia noastră colectivă au apărut mai târziu. Veacul fanariot cu toate răutățile lui aduse pe capul nostru a sporit aversiunea românilor față de turci și, în contrapartidă, a sporit simpatiile și așteptările în direcția rușilor. Și oricât ar fi de curios pentru cei care-și amintesc ce-au făcut soldații
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
provincii istorice românești. Astfel, în Țara Românească și Moldova apar numeroase școli elementare, în care limbile de predare predominante erau latina și elina. Limba elină devine aproape exclusivă începând cu secolul XVIII, când în cele două state se instalează domniile fanariote. Câțiva dintre domnii fanarioți - Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore al II-lea Ghica, Ioan Callimachi, Grigore Alexandru Ghica, Alexandru Ipsilanti - au continuat eforturile întreprinse de domnii pământeni în direcția sprijinirii culturii și învățământului, creând la rândul lor alte noi instituții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în Țara Românească și Moldova apar numeroase școli elementare, în care limbile de predare predominante erau latina și elina. Limba elină devine aproape exclusivă începând cu secolul XVIII, când în cele două state se instalează domniile fanariote. Câțiva dintre domnii fanarioți - Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore al II-lea Ghica, Ioan Callimachi, Grigore Alexandru Ghica, Alexandru Ipsilanti - au continuat eforturile întreprinse de domnii pământeni în direcția sprijinirii culturii și învățământului, creând la rândul lor alte noi instituții culturale și de educație
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai sărace. Un alt document domnesc, de data aceasta în Moldova lui Grigore al II-lea Ghica, decide reorganizarea Academiei Domnești din Iași, instituție înființată inițial la 1717 sub patronajul lui Constantin Mavrocordat. Tot în același stat moldav, același domn fanariot dispunea înființarea a numeroase școli elementare, dintre care 26 erau românești. Cele două instituții de învățământ superior, academiile domnești de la Sf. Sava din București și cea similară din Iași, instituții de învățământ de rang înalt, au răspuns nevoilor epocii, funcționând
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
românești, cînd au fost realizate cîteva opere notabile, îndeosebi în secolul al XVII-lea. Nu s-a putut crea totuși o tradiție a acestei culturi, deoarece, începînd cu a doua jumătate a acestui secol și, mai ales, o dată cu instaurarea domniilor fanariote în secolul următor, vechea aristocrație a fost eliminată sau grecizată, clasa stăpînitoare fiind formată în cea mai mare parte din greci fanarioți, deci nu dintr-o aristocrație grecească cu tradiție, ci din elemente sociale cu simple aspirații de îmbogățire rapidă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a acestei culturi, deoarece, începînd cu a doua jumătate a acestui secol și, mai ales, o dată cu instaurarea domniilor fanariote în secolul următor, vechea aristocrație a fost eliminată sau grecizată, clasa stăpînitoare fiind formată în cea mai mare parte din greci fanarioți, deci nu dintr-o aristocrație grecească cu tradiție, ci din elemente sociale cu simple aspirații de îmbogățire rapidă. Pe de altă parte, biserica ortodoxă nu a reprezentat un factor favorizant pentru înscrierea românilor în circuitul valorilor bizantine, atunci cînd acestea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
grecii și biserica lor au fost folosiți pentru a submina spiritul de independență al românilor. În acest mod, s-a pregătit terenul pentru grecizarea culturii din Principate, grecizare produsă cu mare repeziciune în secolul al XVIII-lea, prin instaurarea aristocrației fanariote. Desigur, uzînd în oficierea cultului de o limbă străină, slavona, biserica nu a putut sprijini cultura română în epoca veche și realizarea unui aspect literar al culturii române și nu a permis dialogul și comunicarea cu Europa civilizată. Cînd, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
imperiile conservatoare au menținut absolutismul monarhic încă multă vreme (otomanii au adoptat prima constituție la 1876, iar rușii abia în 1906). În spațiul românesc, arondat politic puterilor vecine, evoluția organizării statale s-a produs, începând de pe la 1740, sub oblăduirea domnitorilor fanarioți (Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Scarlat Callimachi și Ioan Caragea), care au edictat cele dintâi așezăminte, pravile, coduri sau legiuiri, cuprinzând elemente de administrație, dar și de drept privat. Texte cu un conținut referitor la ordinea etatică au mai fost produse
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
parte constitutivă a Imperiului austriac și a urmat cu o anumită întârziere, dinamicile politice și instituționale determinate de către Viena, în Țara Românească și Moldova a trebuit să se aștepte până la începutul secolului al XIX-lea și aculturația "halogenă" a prinților fanarioți pentru a avea primele coduri constituționale, chiar dacă termenul nu era încă folosit în acea epocă. La începutul secolului al XVIII-lea, exista un refuz generalizat de a lua în considerare chiar și ideea în sine a unui limbaj politic care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
mare din vârful turlei, iar Ea le răspunde cu glas de mamă: „Răbdare, răbdare răbdare.” Și copăceii așteaptă, așteaptă. Așteaptă Primăvara sau poate, cine știe, măcar vreun condeier zgribulit care să le dea un nume: COPACII SPERANȚEI. Nicoleta-Ginevra Baciu STEREOTIPUL FANARIOT Într-o lume în care viteza a devenit de mult una dintre valorile de căpătâi ale societății, cuvintele sunt și ele folosite cu maximă viteză, la întâmplare, buimac, fără vreo reflecție, fie ea chiar și fugitivă, asupra adevăratului lor sens
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]