1,017 matches
-
de graniță. Într-o perioadă de retragere din fața marilor puteri europene, ea avea nevoie de conducători pe care să se poată bizui și care să nu conspire cu dușmanii ei. Domnitorii autohtoni nu mai păreau demni de încredere. Deoarece grecii fanarioți se dovediseră slujitori capabili în alte domenii ale administrației, numirea lor în cele mai înalte poziții în Principate părea să fie acum cea mai recomandabilă alegere. Existau deja mulți greci în ambele principate, provinciile românești reprezentînd o mare atracție. Ei
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
grecească a continuat totuși să crească, atingînd cote alarmante. Mulți greci bogați au contractat căsătorii cu fete din marile familii boierești. Unii au devenit negustori înstăriți, în timp ce alții au dobîndit poziții înalte în cadrul clerului ortodox. Numirea de către otomani a domnilor fanarioți a constituit ceea ce este în general considerată drept cea mai grea perioadă din istoria modernă a românilor nu numai din cauza corupției sistemului, ci și a extorcărilor fiscale la care au fost supuse de către Poartă cele două provincii. Alegerea domnitorilor greci
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu a transformat totuși regiunea într-un pașalîc și că aceasta nu a fost ocupată de armata otomană. Provinciile și-au păstrat principalele drepturi ce-i asigurau autonomia, dar conducătorii lor se aflau sub control otoman direct. Odată cu numirea domnitorilor fanarioți, ocîrmuire otomană a reușit în foarte mare măsură să spargă monopolul controlului boierilor asupra țării lor. Un sfat al marilor boieri avea încă un anumit rol în administrație, iar un sfat lărgit al reprezentanților tuturor categoriilor de proprietari funciari și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
asupra pămîntului și a țăranului în mare măsură ca și mai înainte. Totodată, el plătea puține impozite sau chiar nici unul. În ciuda acestui fapt, boierii și-au manifestat nemulțumirea față de situația politică de-a lungul întregii perioade. Opoziția acestora față de domniile fanariote a fost continuă, persoane individuale și grupuri din rîndul lor căutînd în repetate rînduri sprijin extern la Viena sau Sankt Petersburg. Boierul avea cu siguranță multe motive să se plîngă, întrucît domnitorul era acum agent al Porții. Cele două provincii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
integrantă a imperiului și nu ținuturi dependente de acesta, dar bucurîndu-se de autoguvernare. Deosebit de important era însă faptul că noii conducători nu aduseseră nici ordine, nici belșug, ci, dimpotrivă, un haos tot mai mare și anarhie internă. În perioada domniilor fanariote, care au durat din 1711 pînă în 1821, dintr-un număr de doar unsprezece familii au provenit candidați pentru șaptezeci și patru de domnii. Durata medie a acestora a fost de 2,5 ani. Ca și posturile de patriarh și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de domnii. Durata medie a acestora a fost de 2,5 ani. Ca și posturile de patriarh și celelate slujbe înalte de la Constantinopol, și cele de domnitori ai Principatelor erau vîndute celor care ofereau cel mai mult. Concurența dintre familiile fanariote era acerbă. Cea mai mare parte a slujbelor erau cumpărate cu bani împrumutați. Odată ajuns la putere, norocosul candidat trebuia să se asigure de obținerea unui profit cît mai substanțial. El vindea slujbele inferioare și recurgea fără nici un scrupul la
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
impozite era însă de 180000 de lire aur în Moldova și de 300000 în Valahia.23 Chiar și după achitarea greului tribut cuvenit Constantinopolului, provinciile acestea rămîneau o sursă bogată de profit personal pentru domnitori. Sistemul aplicat în perioada domniilor fanariote a fost condamnat nu numai pentru corupția lui fiscală și politică, dar și pentru stilul și preponderența lui grecească. Idealul fanariot era Imperiul Bizantin. Domnitorii din Fanar nu puteau fi despoți bizantini la Constantinopol, dar aveau posibilitatea să fie la
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tribut cuvenit Constantinopolului, provinciile acestea rămîneau o sursă bogată de profit personal pentru domnitori. Sistemul aplicat în perioada domniilor fanariote a fost condamnat nu numai pentru corupția lui fiscală și politică, dar și pentru stilul și preponderența lui grecească. Idealul fanariot era Imperiul Bizantin. Domnitorii din Fanar nu puteau fi despoți bizantini la Constantinopol, dar aveau posibilitatea să fie la București și la Iași, astfel încît adoptau la curte un ceremonial elaborat, înconjurîndu-se cu articole de un lux exorbitant și tratîndu-i
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
toate bogățiile, toți banii, toate bijuteriile, veșmintele și mobilele lor se află tot timpul în lăzi și cufere de călătorie, ca și cum ar trebui să o ia din loc în orice moment."24 Deși o supraevaluare a pagubelor produse de domniile fanariote nu este imposibilă, adevărul este că acești domnitori au reprezentat realmente o influență străină provinciilor peste care domneau. Visul fanariot al restaurării Bizanțului era într-adevăr un vis ortodox, dar nu și unul românesc. Ceea ce au realizat domnii fanarioți a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ca și cum ar trebui să o ia din loc în orice moment."24 Deși o supraevaluare a pagubelor produse de domniile fanariote nu este imposibilă, adevărul este că acești domnitori au reprezentat realmente o influență străină provinciilor peste care domneau. Visul fanariot al restaurării Bizanțului era într-adevăr un vis ortodox, dar nu și unul românesc. Ceea ce au realizat domnii fanarioți a fost înființarea unei insule bizantine în interiorul Imperiului Otoman. Dominarea bisericii românești de către greci a fost deja menționată. Fanarioții aveau controlul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
domniile fanariote nu este imposibilă, adevărul este că acești domnitori au reprezentat realmente o influență străină provinciilor peste care domneau. Visul fanariot al restaurării Bizanțului era într-adevăr un vis ortodox, dar nu și unul românesc. Ceea ce au realizat domnii fanarioți a fost înființarea unei insule bizantine în interiorul Imperiului Otoman. Dominarea bisericii românești de către greci a fost deja menționată. Fanarioții aveau controlul asupra înaltelor ei funcții și a sinodurilor. În trecut, conducătorii Principatelor fuseseră întotdeauna generoși în donațiile făcute instituțiilor și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fost angajat în șase războaie între 1711 și 1812. Nu era de-ajuns faptul că erau scena unor bătălii, ambele principate trebuiau în plus să întrețină armatele otomane și străine cît timp acestea se aflau pe teritoriul lor. Din cauza regimului fanariot și a poverii crescînde a presiunii financiare a Porții, ori de cîte ori se declanșa o criză internațională, boierii români autohtoni apelau fie la ajutorul Rusiei, fie la cel al Austriei. Țelul lor era desprinderea de Imperiul Otoman și instituirea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
i-a obligat pe aliați să semneze în septembrie 1739 Pacea de la Belgrad, prin care Oltenia era reunită cu Valahia. Acordul acesta a inaugurat totodată o perioadă de liniște care a durat aproape treizeci de ani. În acest timp, domnitorii fanarioți, mai ales Constantin Mavrocordat, au depus eforturi ca să înlăture efectele marilor nenorociri abătute asupra țării ca urmare a proastei guvernări și a războiului. Reforma fanariotă. După încheierea păcii, ambele principate erau în stare de haos. Deosebit de disperată era situația de la
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o perioadă de liniște care a durat aproape treizeci de ani. În acest timp, domnitorii fanarioți, mai ales Constantin Mavrocordat, au depus eforturi ca să înlăture efectele marilor nenorociri abătute asupra țării ca urmare a proastei guvernări și a războiului. Reforma fanariotă. După încheierea păcii, ambele principate erau în stare de haos. Deosebit de disperată era situația de la sate, unde fuga în masă a țărănimii zdruncinase din temelii întregul sistem fiscal. Dat fiind că aici nu fusese niciodată instituită direct administrația otomană, pămînturile
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
90% din veniturile statului proveneau de la țărani. Trebuia evident făcut ceva pentru ca aceștia să rămînă pe pămîntul lor. Reformele, care aveau să acopere multe aspecte ale vieții, au fost în primul rînd opera lui Constantin Mavrocordat, cel mai mare domnitor fanariot. Domnind alternativ de zece ori, de patru ori în Valahia și de șase ori în Moldova, el a inițiat reorganizarea sistemelor fiscale, sociale și administrative din Principate. Reformele lui trebuiau neapărat să afecteze mai mult decît aspectele formale ale guvernării
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
reintroduse. Fenomenul fugii în masă a țăranilor și-a făcut din nou apariția. Reforma și amestecul statului erau tot timpul atacate de către boieri. Aristocrația autohtonă vedea în aceste măsuri doar un alt motiv de a-și justifica opoziția față de dominația fanariotă și otomană. Acolo unde era posibil, boierii încercau să revină la vechiul sistem și să sporească dările țăranilor. În 1766, obligațiile sub formă de muncă au fost mărite în Moldova și a fost totodată introdus un nou sistem de evaluare
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a Principatelor, cît și influența Rusiei asupra dezvoltării acestora. Sprijin față de poziția Rusiei putea fi oricînd găsit în cadrul celor două provincii. De-a lungul întregului secol, boierii autohtoni au continuat să apeleze la Austria și Rusia împotriva stăpînirii otomane și fanariote. Și ei voiau un sistem autonom sub orice fel de protecție străină și care să asigure revenirea în mîinile lor a puterii politice. Guvernul rus era firește în termeni buni și cu fanarioții, care erau ortodocși și conservatori și dețineau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
autonom sub orice fel de protecție străină și care să asigure revenirea în mîinile lor a puterii politice. Guvernul rus era firește în termeni buni și cu fanarioții, care erau ortodocși și conservatori și dețineau poziții influente. În schimb, cercurile fanariote se așteptau la multe din partea Sankt Petersburgului. Visul reînvierii Bizanțului putea fi împlinit doar prin victoriile militare ale Rusiei. Tratatul de la Kuciuk Kainargi conținea prevederi importante relativ la Principate și la relațiile Rusiei cu ele. Articolul XVI, care avea zece puncte
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din acest moment și pînă la Congresul de la Viena din 1815, problemele Balcanilor aveau să rămînă subordonate marii chestiuni a dominării continentului european. Între timp însă, Principatele se aflau cel puțin pe drumul reformelor interne și al autonomiei naționale. Regimul fanariot s-a menținut, dar reformele lui Mavrocordat, chiar dacă unele dintre ele au fost ulterior abolite sau modificate, marcaseră măcar recunoașterea marilor subiecte sociale și politice. Dominația Rusiei avea și ea să fie o realitate, ba chiar va crește în anii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
medievale deveneau tot mai evidente. Controversele înverșunate au devenit inevitabile atunci cînd frontierele istorice au ajuns să constituie o justificare a revendicărilor naționale. Mai recent, numeroase probleme au dus și ele la conflicte între locuitorii Peninsulei Balcanice. Influența grecească și fanariotă din secolul al optsprezecelea au constituit motive de neînțelegeri și dezbinare. Atît scriitorii români cît și cei sud-slavici protestau împotriva privilegiilor și puterii grecilor. În perioada aceasta, într-un efort de a-și proteja conaționalii împotriva presiunii grecești, părintele Paisie
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avut astfel loc în Moldova și a fost inițiată fără o coordonare corespunzătoare cu evenimentele din Grecia. Totuși, alegerea Principatelor ca zonă de declanșare a mișcării de eliberare a Greciei era foarte logică dată fiind situația din vremea aceea. Regimurile fanariote garantau atitudinea prietenoasă a autorităților. Eteria reușise să facă foarte multe recrutări printre boierii greci, dar nu și din rîndul celor de origine română. Domnitorul Moldovei, Mihail Suțu, era însă membru al societății și fusese asigurată cooperarea unui român de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
intervină. Condițiile interne din Principate contribuiau de asemenea la faptul ca această regiune să fie gata de revoltă, dar nu în direcția dorită de Eterie. De fapt, liderii ei păreau să fie complet orbi față de efectele lungii perioade de dominație fanariotă. Abuzurile acesteia crescuseră practic după 1812. Cei doi domnitori numiți în perioada aceasta erau Ioan Caragea, care a domnit în țara Românească între 1812 și 1818, și Scarlat Callimachi, care a ocupat tronul Moldovei din 1812 pînă în 1819. În timpul domniilor lor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din țară, fiind înlocuit cu Alexandru Suțu, care a sosit însoțit de optzeci de rubedenii și de o suită de opt sute de oameni, printre care și o gardă albaneză. În condițiile acestea, e de la sine înțeles de ce ura față de dominația fanariotă era atît de răspîndită. Boierii pămîntului și țăranii oprimați au făcut front comun. Existau deci trei forțe revoluționare potențiale în Principate. Am vorbit deja despre Eterie și despre legăturile ei cu regimul fanariot. Boierii autohtoni constituiau o a doua facțiune
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de la sine înțeles de ce ura față de dominația fanariotă era atît de răspîndită. Boierii pămîntului și țăranii oprimați au făcut front comun. Existau deci trei forțe revoluționare potențiale în Principate. Am vorbit deja despre Eterie și despre legăturile ei cu regimul fanariot. Boierii autohtoni constituiau o a doua facțiune. Deși mulți colaboraseră efectiv cu domnitorii greci, dorința lor fierbinte era restabilirea domniei voievozilor de același neam cu ei. Atitudinea lor față de Poartă era ambivalentă. Ei erau dispuși să accepte menținerea suzeranității otomane
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cîte șapte membri fiecare au sosit în aprilie 1822 la Constantinopol. Moldovenii erau conduși de Ioan Sturdza, iar valahii de Grigore Ghica. Ambele delegații reprezentau interesele boierilor și aveau programe similare. Cererea principală era restabilirea domniilor pămîntene și sfîrșitul exploatării fanariote, cu toate funcțiile înalte deținute de atunci înainte de români. Membrii delegațiilor pretindeau de asemenea înlăturarea egumenilor (abaților) greci de la mînăstirile închinate și numirea de clerici autohtoni. Se dorea și ca o miliție românească să înlocuiască fosta gardă albaneză. Poarta a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]