739 matches
-
pe care ei chiar îl întâmpină. Există patru feluri de simptome care alcătuiesc ceea ce clinicienii numesc anxietate (vezi Tabelul nr. 2.1.). Întâi, sunt simptomele fiziologice sau somatice, incluzând: amețeală, transpirația palmelor, palpitații cardiace, sunet în urechi, gură uscată și faringe, perioade de tremurat necontrolat și sentimentul continuu de "iritat". În al doilea rând, apar simptomele emoționale: un sentiment de frică și vigilență. În al treilea rând, există simptomele cognitive, care includ: griji ireale că ceva rău se întâmplă (că mama
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu aspect endoscopic normal, prezintă pirozis sever. Explicația acestor discordanțe este sensibilitatea diferită a mucoasei esofagiene de la un bolnav la altul. 2. Regurgitația conținutului gastric în esofag este simțită de către bolnav ca un gust acru (acid) sau amar (alcalin) în faringe. 3. Eructația, sialoreea, odinofagia sunt alte simptome care apar cu frecvență variabilă. II. Simptomele atipice (extraesofagiene), digestive și extradigestive, se întâlnesc la aproximativ 1/3 dintre bolnavii cu BRGE și sunt extrem de variate (Tabel III). Se apreciază că aproximativ 80
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
moi și la nivelul lor se declanșează câteva reflexe tactilo-kinestezice. Clinic se examinează și se restaurează eficiența masticației. 12.2. Deglutiția este actul fiziologic legat inevitabil de masticație prin care bolul alimentar și saliva sunt împinse în stomac trecând prin faringe și esofag. Se deduce că deglutiția se execută pe parcursul a trei timpi: oral, faringian, esofagian, primul fiind cel care ne interesează. Timpul oral al deglutiției are un caracter de permanență deoarece deglutiția salivei se produce tot timpul, existând aproximativ 2500
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în acest mod, mușchii coborâtori ai mandibulei devin ridicători ai osului hioid, deschizând traseele laringo-esofagiene; - mușchii limbii se contractă ridicând vârful limbii care capătă un aspect de jgheab, cu extremitatea anterioară retro incisiv, în palatul dur și extremitatea posterioară spre faringe. Prin contracția antero-posterioară a mușchilor limbii bolul alimentar este împins spre posterior unde, reflex, se deschide istmul faringian și bolul alimentar părăsește cavitatea orală (fig. 85). Durata impactului dentar este de 1,5 secunde, iar forța de contracție este mult
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
10 µm) care trec acest filtru primar sunt reținute în stratul de mucus care tapetează căile aeriene. Mucoasa căilor respiratorii prezintă cili cu mișcări continue dinspre interior spre exterior cu rol de deplasare a mucusului încărcat cu particule până la nivelul faringelui, de unde poate fi expectorat sau înghițit. La trecerea sa prin căile respiratorii, aerul este încălzit și umezit; aerul este complet saturat cu vapori de apă înainte de a ajunge la alveole. Conducerea aerului Căile aeriene sunt conducte de legătură între exterior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebita acută; 13. Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acută, cu confirmare oscilometrica; 14. Corpi străini în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensata; 16. Colica biliara, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicita acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebita acută; 13. Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acută, cu confirmare oscilometrica; 14. Corpi străini în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensata; 16. Colica biliara, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicita acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]
-
deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebita acută; 13. Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acută, cu confirmare oscilometrica; 14. Corpi străini în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensata; 16. Colica biliara, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicita acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174524_a_175853]
-
deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebita acută; 13. Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acută, cu confirmare oscilometrica; 14. Corpi străini în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensata; 16. Colica biliara, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicita acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174523_a_175852]
-
deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebita acută; 13. Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acută, cu confirmare oscilometrica; 14. Corpi străini în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensata; 16. Colica biliara, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicita acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174525_a_175854]
-
deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebita acută; 13. Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acută, cu confirmare oscilometrica; 14. Corpi străini în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensata; 16. Colica biliara, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicita acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174541_a_175870]
-
deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebita acută; 13. Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acută, cu confirmare oscilometrica; 14. Corpi străini în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensata; 16. Colica biliara, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicita acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174540_a_175869]
-
deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebita acută; 13. Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acută, cu confirmare oscilometrica; 14. Corpi străini în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensata; 16. Colica biliara, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicita acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174526_a_175855]
-
fac imposibilă deplasarea; 9. Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de șoc hipovolemic; 10. Ischemie cerebrală tranzitorie; 11. Criză de hipertensiune arterială fără complicații; 12. Tromboflebită acută; 13. Arterită, fără sindromul de ischemie periferică acută; 14. Corpi străini intraoculari, în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensată; 16. Colică biliară, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicită acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196788_a_198117]