73,127 matches
-
aibă a o spune - că umbra acestei bucurii a cărnii ne trimite la păcatul originar. Există, printre multe altele posibile, un alt poem de dragoste reprezentativ pentru geniul lui Lucian Blaga, ,Vară lângă râu". În el, poetul se adresează unei fete pe un ton abia erotic; o numește Lia, și găsește comparații pentru frumusețea ei nu la nimfe, ci în perfecțiunile vegetale - strugurii, coaja albă de mesteacăn, și mai ales, înainte de toate, la Aristotel! Coborând din înălțimile unde cântă ciocârlia - manifestare
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
chihlimbarul, stau în fața feliilor de harbuz. Simt pe limbă suculența vineție, păroasă de broccoli, și păstăile plate și verzi, și vinetele, pielea lor alunecoasă ca o stalagmită cu irizări violete... piețele și turcii strigînd neîncetat, provocator, pătimaș, de parcă ar vinde fete". Acestui devergondaj al simțurilor ambiguu ațîțate i se alătură o secvență complementară. O senzualitate eterată, nostalgică, de astădată, iese la rampă, cu o alură de vis resignat, capotînd în utopie: ,îmi spune că eschimoșii au zeci de cuvinte diferite pentru
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
le văzuse de afară, neavând cum. Decât dacă ar fi ieșit la suprafață, unde cei doi dulăi din curtea vecină l-ar fi sfâșiat. Auzise și cum îi chema. Fără să-i fi văzut vreodată. Pe unul, Hector, pe celălalt, fată fiind, Desdemona... Nu auzise, de când se știa, câini să latre mai urât. Căsuța..., mă rog... vizuina,... gaura lui, destul de adâncă și de confortabilă, era bună, iarna, fiind călduroasă, ferită de stratul de flori, de deasupra, chiar și având tulpinele uscate
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
mare și bun de însurătoare. Vă rog să mă scuzați, mai spusesem, dar eram singur și mă plictisisem rău de tot, așa că mă gândisem să vă fac o vizită... Coana Ifighenia... Ifi... a râs, cu mâna la gură, ca o fată năzdrăvană și mi-a zis: ești băiat bun. - Fii liniștit, nu-ți fac nici un rău. Hai să stăm puțin de vorbă, să ne cunoaștem mai bine... (va urma)
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
pentru cele mai izbutite versuri din poezia Alergăm spre tine, comunism: ŤStrunim herghelii năzdrăvane/ Și-aruncăm peste munți și prăpăstii/ Sorii Bicazului, strădania omului!// Te simțim în mâinile noastre, Comunism,/ Cu ele, mai aproape te aducem,/ Nu ești himeră sau Fata Morgana/ Exiști în forța ideilor noi, omenești,/ Te crește steaua de veghe a Moscovei... ș...țť Aveți versuri frumoase și în poezia Pe câmp. Trebuie să vă îmbogățiți însă gama imaginilor, acum încă atât de săracă, încât repetați, chiar în
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
a lui Sin City, rog traducătorii de filme să nu se atingă de titlu, aici chiar merită lăsat în pace, ca să nu se mai ajungă la minunății de genul Even Cowgirls Get the Blues prezentat spectatorilor români sub numele de Fetele). Numai faptul că este coregizat a stârnit un ditamai scandalul. Filmul e făcut după - fără să fie o adaptare, voi reveni la subiect - după benzile desenate ale lui Frank Miller. Or, Robert Rodriguez a vrut ca acesta să apară ca
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
un traseu descendent), perechii de prieteni cu care ajunge să trăiască într-o promiscuitate impudică, dar mai ales propria-i slăbiciune o vor duce la alcolism și la moartea prematură într-un accident rutier. Crescută cu dragoste de bunica Zaira, fata ei, Colomba, o tînără echilibrată, va dispărea de acasă. în basmul spus de mamă fetiței bulimice de povești, rolurile se schimbă: nu Scufița Roșie străbate pădurea ca să ajungă la bunicuță, ci invers. Dacă autoritățile renunță curînd la cercetări și nu
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
mare." (5, 154-8). Iubirea lui Apolodor este o oază în deșert. În mijlocul Saharei, într-o gură de verdeață, un pui de maimuță se îndrăgostește de drumețul istovit și abătut. Apolodor, cucerit, primește bucuros cererea în căsătorie, și numai intervenția părinților fetei le deschide ochii tinerilor îndrăgostiți asupra incompatibilității lor: el nu poate rămîne acolo, iar ea nu poate pleca de acolo (,Dar dînsul, după cîte-aud,/ Venind încoace, dinspre nord,/ Se duce către Polul Sud/ Și-acolo e un ger cumplit./ N-
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
simultan două modele distincte ale feminității: puterea sa de seducție descinde direct din mrejele nimphei Kalypso, dar forța care o ține locului nu este cu nimic mai prejos decît cumințenia Penelopei. Dacă ar fi doar un accident de parcurs, o fata morgana fără greutate în raport cu originea și ținta călătoriei, i-ar putea spune lui Apolodor că este gata să-l aștepte o veșnicie să se întoarcă la ea. Maimuțica rîvnește să fie o Penelope, însă călătorul spre Ithaka nu poate întîlni
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
acasă împreună cu părinții și sora ei, Anișoara. Parașutistul e convins să joace rolul viitorului soț față de săteni, dar mai ales față de bunica Aglaia, aflată pe patul de moarte. Însă evenimentele se precipită. Bunica moare împăcată, cunoscând pe "iubitul" Dorei. Tatăl fetei e implicat într-un comerț ilicit cu porcii de la fermă și va fi închis. Veterinarul insistă din nou parșiv pe lângă Dora, ca și regizorul impostor Floresco, care o distribuie într-un rol improvizat de femeia pură care vrea să înfrunte
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
impostor Floresco, care o distribuie într-un rol improvizat de femeia pură care vrea să înfrunte simbolic năvala porcilor. Dora nu rezistă acestor umilințe, simțindu-și viața ratată, deși Parașatistul pare să-și asume din ce în ce mai înțelegător rolul de salvator al fetei. Brusc însă, Dora se spânzură, acutizând tragedia familiei. Fratele ei, Sava, fost student la geografie, de unde a fost exmatriculat, datorită ideilor sale bizare, e purtătorul "cubului de zahăr" și martorul unor întâmplări misterioase, fantastice, care le dublează pe cele reale
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
grandoarea ei zodia Scorpionului. L-am cunoscut în căminul studențesc din Matei Voievod 77, în nesfârșite discuții, pe coridoarele lungi, în spălător, seri întregi, la cursurile și seminariile lui Vianu sau Mihai Ralea, la Ion Petrovici. Ne plimbam cu aceleași fete și o vizitam pe colega noastră Lydia Eden, o adevărată M-me d'Epinay a noastră, neuitată colegă cu care ne-am întâlnit peste ani la Viena... După absolvire, Mihadaș a intrat în partidul lui Ralea, apoi, se pare, în Frontul
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
tatălui Chipuri, amintiri, relatări cvasi-autobiografice, culturi diferite, același tip de emoție. Traducerea lui Alice Georgescu din Urvashi Butalia ne introduce tot în imaginea pregnantă a tatălui, a unui alt tip de inițiere, de ritual, de strădanii de a depăși prejudecăți - fata care participă în rînd cu frații la toate ceremoniile, sfidînd tradiția - și de a completa arborele genealogic, imaginea vizuală a adîncimilor, a durabilității unei familii, unui nume. La limita realității cu fantasticul, așa cum este viața undeva între India și Pakistan
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
treceam pe o stradă de suburbie, strigă: "Lepră, lepră! Privește fațadele astea hidoase! Oribil, tot ce trăiește în spatele lor, se târăște, rabdă de foame, înșfacă, trudește și urăște! Ah, și le curé, și primarul radical, și fabricantul de nuga, și fetele lui în rochii de mătase, în echipaje, și Café du Commerce." Keyserling iubea Franța și pe francezi. De aceea, pe când tot vorbea astfel, descărcându-și iritările de moment, simțeai un tablou de ordin superior care se-nfiripa în spatele prafului învolburat
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
imensă ironie în jur. Toate națiunile sunt odioase!", exclamă din nou, iar cu vârful barbișonului îmi arătă, ridicându-și bărbia, spre un tată de familie care împreună cu o femeie în vârstă, consoarta sa corpolentă, puternic fardată, și cu o palidă fată, consuma un hartan de miel. "Un exemplar autentic, împachetat în inele de grăsime; privește-i pungile de sub ochi, urechile clăpăuge, un adevărat model!..." Clientul astfel descris și luat în derâdere începu să se agite. Își înălță fruntea cât putea de
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
teatru Petru Rareș, Ștefan cel Tânăr, Mira, Andrei Mureșanu, Cel din urmă Mușatin, Gruie Sânger, Bogdan-Dragoș, Decebal, Alexandru Lăpușneanu, traducerile Histrion de Guillom Jerwitz și Timon din Atena de Shakespeare, poemele (fragmente, bruioane sau poezii întregi) Ondina, Mortua est, Daina, fata cea nebună, Iubito, dulce înger, Călin Nebunul, Scrisoarea II, Povestea teiului, Strigoii, Despărțire, Atât de fragedă, Călin (file din poveste), alături de publicistică, cronică dramatică, frânturi dintr-un dicționar de rime, plus... câteva zeci de file albe, în conformitate cu manuscrisul. Imaginea acestui
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
prea multe. Primul poem din carte, intitulat XXX, funcționează ca un opening. Câteva versuri puse cap la cap trasează din prima pagină coordonatele a ceea ce va urma: "mi-e frică de lucrurile firești", "obsedații sunt cei cu prea puțin sânge", "fata de liceu de astăzi/ e o nimfomană", "aerul umed și vulgar/ dintre stilou și pulpele mele", în fine, ni se spune abrupt și, în același timp, suntem atenționați că "ceea ce mediocritatea nu va înțelege niciodată/ este că atunci când te afli
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
ta de porc e o petală/ îți folosesc creierul ca pe un vibrator" sau "obosesc repede pentru că nu am rod. scriu cu un forceps. am o aură vineție în jurul sexului" sunt doar niște redundanțe și par clișeele poeziei scrise de fete în ultimii ani. Însă atunci când feminitatea este la fel de bine o percepție vizuală, când erotica ține de magnetismul privirilor, iar sexualitatea e asumată (și) ca retorică, dublând tema visceralului cu imaginile și miasmele lui tari, poezia Mirunei Vlada te primește cu
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
p. ... dar în coli albe locuim cu toții Titlul volumului Iuliei Balcanaș rămâne oarecum nerelevant. Nimic cinematografic, nimic senzațional, nici sex, nici drugs, nici rock'n roll nu vom găsi în versurile ei. Doar o poezie egală cu sine a unei fete căreia îi vin bine și rochița cu dantelă și volănașe și rochia crăpată și cu decolteu "bine conturat". Nu e vorba de o "trecere" dureroasă de la copilărie la adolescență și de la adolescență mai departe, dar de o pendulare nici măcar nehotărâtă
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
de sensibilitate al fetiței față cu lumea și cu propriile temeri, percepții și instincte. Poeme lucrate în detaliu, cu o țesătură a metaforei încărcată cu imagini abundente (există o voluptate a metaforei sofisticate) și cu versuri ușor ermetice, unde vocea fetei are nerv și un discurs susținut, alternează cu versuri curate, liniare, încărcate de nostalgia și candoarea unei fetițe întoarse măcar pe jumătate spre gesturile familiale din copilărie. Poate fi un defect de construcție sau, pur și simplu, ignorarea cronologiei poemelor
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
această indeterminare conferă volumului un nesperat mister și îl încarcă cu o nebănuită senzualitate. Feminitatea scriiturii Iuliei Balcanaș, atâta cât este, se datorează acestui permanent joc (involuntar sau nu) al variației de perspective, al seducției cu măștile inocenței și fragilității fetei sau ale siguranței și asprimii femeii. Căci fetița care își vâră jucăușă degetele în borcanul cu dulceață lasă deseori să se întrevadă și colții de leoaică tânără ai femeii hotărâte. Iată două astfel de fragmente: "mama îi întreabă pe toți
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
el însuși), la un escadron de husari, cu care va participa la Războiul Crimeii. Cu siguranță că a luat cu el poemele lui Pușkin în raniță. Cu doi ani mai înainte, la Chișinău fiind, puștanul Hasdeu intrase în grațiile unei fete, dîndu-i să citească romanul Evgheni Oneghin cu unele versuri subliniate. Poate că subliniase și pasajul duelului în care Oneghin l-a ucis pe amicul său Lenski. Ajuns la escadron, Hasdeu consumă toate experiențele cazone ale epocii: aventuri amoroase, jocul de
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
farsă de carnaval în nuvela publicată de el la Iași, în 1863. Acțiunea nuvelei are loc prin 1855, în mediul universitar din Harcov, exact atunci cînd Hasdeu urma cursurile Universității din acest oraș. Studentul Toderiță vrea să cîștige inima unei fete, duduca Mamuca. Împreună cu un coleg, tînărul baron von R., el înscenează un pseudo-duel: Duelul va fi numai imaginar! Se cere efectul și nemica mai mult!". Brusc, fata vede în studentul care i-a luat apărarea "pe un cavaler din evul
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
urma cursurile Universității din acest oraș. Studentul Toderiță vrea să cîștige inima unei fete, duduca Mamuca. Împreună cu un coleg, tînărul baron von R., el înscenează un pseudo-duel: Duelul va fi numai imaginar! Se cere efectul și nemica mai mult!". Brusc, fata vede în studentul care i-a luat apărarea "pe un cavaler din evul mediu, gata a jerfi zilele pentru o singură slabă mișcare a mînuței sale". Dar, pentru că "duelurile-s proibate ș= prohibiteț", tinerii găsesc o chichiță legislativă: "Legile opresc
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
moarte".28 Mateiu Caragiale Nu se putea ca duelul să lipsească tocmai dintre aventurile crailor aristocrați de Curtea-Veche, într-un București atemporal, cu patină fanariotă. Motivul este unul clasic: relația triunghiulară. Pantazi vrea să se căsătorească cu Ilinca Arnoteanu, o fată de 16 ani din- tr-o veche familie de boieri scăpătați. El intră în conflict cu celălalt crai, Pașadia, care - cîștigînd o grămadă de bani la jocul de cărți - vrea să o cumpere pe Ilinca de la mama ei "pe un preț
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]