1,716 matches
-
îndrăznelii în esecutare, acest regent stătea ca un model și, daca nu izbuti să-și mănție pîn-în capăt neatârnarea, cea mai mare țintă ce-o gonea, el totuși căzu numai sub acea soarte neoprită care, zâmbind osmanilor, atârna cu atâta fatalitate asupra împărăției {EminescuOpXIV 188} bizantine și în contra căreia marile state europene se opintiră în zădar. Mult ocupat în afară, împresurat și pândit de mari primejdii și luptîndu-se pentru esistență, el totuși dărui oarecare atenție și artelor păcii și știu să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
martie 1882] 74 {EminescuOpXIII 75} ["D. C. A. ROSETTI, VENERABILUL"] D. C. A. Rosetti, venerabilul părinte al democrației, pretinde a fi în genere mai conservator decât conservatorii. În adevăr, judecând după împrejurarea că d-sa singur cumulează c-o reversibilă fatalitate privilegiile a 2175 boieri de sub Regulament, cată să admitem că în predmetul acesta și întrucît privește prețioasa sa persoană, d-sa e nu numai conservator, ci reacționar chiar, un reacționar multiplicat cu 2175 de boieri de-ai Regulamentului. Întrucât privește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și Mircea era Dominus terrarum Dobrodicii. Dristri despotus. Nil cumva Timur [î]i va fi trimis în glumă marelui său contimporan, Mircea, pe Nastratin ca pe vremea aceea să-i reguleze Dobrogea? Nu cumva să fi rămas de-atunci o fatalitate istorică ca socotelile ce privesc Dobrogea tot Nastratin să le facă? [12 martie 1882] ["BABELE AU TRECUT"] Babele au trecut. Ca să dezmintă tradițiunea populară, care le aruncă în spinare toate intemperiile începutului Lui Marte, ele s-au făcut amabile estimp
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ministeriu; cel însărcinat cu afacerea răscumpărării a făcut milioane - și totuși patrioți sunt. Relele ce vin din afară ori dinlăuntru, trebuie să le considerați ca fatale, ca aduse de împrejurări neatârnate de voința oamenilor. În loc de-a vă opune curentului fatalității acomodați-vă cu el. În vorbă, în gazete, în adunări puteți spune orice v-ar putea dezvinui sau arunca vina asupra altora. Dar în realitate, în taină, faceți ceea ce împrejurările și interesul personal vă dictează. Uite cum face Brătianu. Știa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
le-a făcut el ca un om cuminte, numai le-a făcut cu mult mai rele decum ați fi fost în stare voi să le faceți vreodată. Daca domnia împrejurărilor e absolută și fatală, în loc de-a vă opune acelei fatalități, ca eroii tragediilor vechi, mai bine ați intra în apa lor, căci oricât de răi ați fi, atât de înjosiți, atât de străini, atât de adânc de putrezi ca roșii tot nu sunteți. Daca răul trebuie să se facă, faceți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cel mai cinic și mai sofist dintre ei, de veneticul care plătește cu ură binefacerile patriei sale adoptive - n-ar mai fi adoptat-o! - acela își poate face o idee de situația în care se află omul cuvântător rătăcit din fatalitate în acea menajerie. Închipuiască-și cineva la ce rol ar fi fost redusă opoziția rămânând în acea mișină. Închipuiască-și cineva că oameni onești și serioși erau trimiși acolo ca să vorbească - cu cine? Să convingă - pe cine? Pe-un Dimancea, pe-un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
neobositul și neînvinsul erou, care a avut pe rând să lupte cu toate limbele străine ce ne înconjurau, a dus o viață de griji și de amărăciuni. Trecând în mormânt, scăpase de ele; readus pe pământ, reînviat în memoria noastră, fatalitatea se vede că cere să i se verse cupa amărăciunii și în simpla figurațiune, spre a-i chinui sufletul pe unde se va fi aflând astăzi. Putea fi ceva mai cuviincios și mai corespunzător simțimântului de venerațiune ce viază în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
situație narativă personală și transformarea personajului principal K. dintr-un personaj-narator într-un personaj-reflector are ca rezultat, printre multe altele, o restructurare a zonelor de indeterminare care subliniază tendința generală a acestui roman de a prezenta amenințarea fără nume a fatalității 363. 6.3. Personajul-narator și personajul-reflector la începutul narațiunii [...] pronumele este una dintre măștile cele mai înfricoșătoare inventate de om. (John Fowles, Iubita locotenentului francez) Modul transmiterii unei povestiri se manifestă în special la începutul unei narațiuni, deoarece procesul prin
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
prin frecare. Veriga slabă a creștinismului este însăși veriga sa forte, statutul personal al lui Iisus, elementul intermediar al silogismelor puterii imperiale și apoi papale: teoretic cea mai vulnerabilă, istoric cea mai atacată. În dispozitivul apologetic, cristologia este inima inimii. Fatalitate mediologică: orice putere își are punctul de îmbinare la mijloc, iar veriga mediană este întotdeauna cea mai slabă. În aparatul de comunicație Cer/Pămînt, Omul-Verb pune în relație cele două rețele eterogene ale temporalului și spiritualului, ale pastoralului și divinului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sărmanului Iisus, reformatorii secolului al XVI-lea au vrut să depășească intermediarul instituțional pentru a se conecta direct la Harul divin și la Scriptură. De aici provin celelalte instituții ecleziastice rivale cu cea inițială. Acest scurtcircuit n-a pus capăt fatalității rețelei, ci a produs altele, mai limitate dar nu mai puțin "compromițătoare". Drept dovadă, pățania mesajului evanghelic însuși. Medierea lui Hristos fusese socotită ca o abolire a legii, dar a produs la rîndul ei o lege. Credința și comuniunea prin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
receptorului, în timp ce, în scris, receptorul gravitează în jurul emițătorului. De unde două cîmpuri de gravitate, cum ne-o indică Bougnoux: într-unul, auditoriul transformă în satelit emițătorul; în celălalt, mesajul solar își transformă în satelit cititorii. Adică oralitatea ascunde, tehnic vorbind, o fatalitate tribală și demagogică, o pantă către facilitate și complezență, o politizare a adevărului și a corectitudinii, a cărei ilustrare o putem afla, plăcută sau dezgustătoare, după bunul plac, în emisiile far ale micului ecran, gen L'Heure de Vérité sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sacră, pe care Alianța PNL-PD și-o asumă. Guvernarea PNL-PD va marca încheierea procesului de tranziție postcomunistă în România și va asigura integrarea demnă a țării noastre în structurile euro-atlantice. Românii nu trebuie să mai accepte sărăcia ca pe o fatalitate și nu trebuie să mai asocieze propria țară cu un spațiu al sacrificiului și resemnării. Pe DREPTATE și ADEVĂR trebuie să se întemeieze mândria de a fi român. Așadar, rezumând cele spuse în documentul citat, care, în fapt, sintetizează programul
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
deoarece nu au încredere în propriile posibilități de acțiune. Cel mai mic eșec înregistrat îi determină pe acești elevi să se devalorizeze și mai mult și să dezvolte o teamă de eșec, pe care-l vor privi ca pe o fatalitate. Faptul că eșecul școlar reprezintă, în mare măsură, un fenomen subiectiv reiese și din următoarea situație: același rezultat obținut de doi elevi poate fi considerat de câtre unul din aceștia ca un succes, iar de celălalt ca un eșec. Acest
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
221 Comportamentul antisocial: ostilitatea, agresiunea, crima ........................................ 224 VÎrstele omului și Înțelepciunea .................................................................. 226 Viața și moartea ................................................................................................... 234 Exigențe și riscuri ale Învățării și ale educației ........................................................... 241 Comportamentul În situații limită: suicidul, riscul mortal, sadismul ............................ 245 Modelele - inductoare ale atitudinii ......................................................................... 246 Destin, fatalitate - liber arbitru; cauză - efect; necesitate - Întîmplare; ghinion - șansă/noroc ....................................................................................... 247 Memoria, devenirea, timpul ........................................................................... 257 Politica, statul, puterea ................................................................................. 268 Civilizație și cultură ................................................................................................... 271 Familia, căsnicia; părinți - copii ...................................................................... 274 Persoana și universul valorilor spirituale ................................................................ 277 Legi, justiție, autoritate ..................................................................................... 280 Muncă, profesiune, vocație
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
contrarii, perplexitate 64 Părinți - copii 68 Personalitate, atitudine 69 Prietenie, devotament - dușmănie, trădare 72 Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitare 73 Puterea banului, manipularea În afaceri 80 Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă 81 Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgire 81 Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitru 84 Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolare 85 Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm 87 Stăpânire de sine, calm, abținere - mânie, furie, ostilitate, agresivitate 88 Tact, maniere, diplomație 89 Tăcere - limbuție, vorbărie, clevetire 91 Timpurile: trecut, prezent, viitor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu același nume variază ca nivel, complexitate, stil, mod de manifestare etc. Cu cât nivelul afectiv este mai Înalt, cu atât este mai mare și gradul nostru de stăpânire asupra lui; el Încetează a fi fruct al Întâmplării și al fatalității. Fără a avea pretenția că l-am putut făuri pe de-a-ntregul, suntem În stare să contribuim la nașterea și evoluția lui.” (V. Pavelcu) Cu cât se vorbește mai mult În dragoste, cu atât ea e mai șubredă. („Când inimile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
continuu din propriile convingeri. Din adevărul acestui fapt psihologic grecii antici au Întruchipat soarta tragică a lui Oedip, care, ca și Sisif, a trebuit să ia mereu pe umeri bolovanul crudului său destin și să-l poarte ca pe o fatalitate.) „Singurul dușman de care nu poți scăpa e cugetul tău, care te știe și te osândește.” (N. Iorga) Cine râde de altul se zugrăvește pe sine. Cine râde de altul o face fie dintr-un sentiment necontrolat de superioritate personală
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Îi văd triști: «E vreme urâtă afară; totul e urât», spun ei, fără să știe că e vreme urâtă În ei Înșiși. Cine nu a găsit prilejul În sine nu găsește nici În jurul său mari prilejuri...” (C. Noica) Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitrutc "Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitru" Ce-i este scris omului În frunte Îi este pus. (Când creăm, fără să ne dăm seama, condițiile necesare exprimării unui fapt sau obținerii unui anumit rezultat, Înseamnă nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
totul e urât», spun ei, fără să știe că e vreme urâtă În ei Înșiși. Cine nu a găsit prilejul În sine nu găsește nici În jurul său mari prilejuri...” (C. Noica) Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitrutc "Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitru" Ce-i este scris omului În frunte Îi este pus. (Când creăm, fără să ne dăm seama, condițiile necesare exprimării unui fapt sau obținerii unui anumit rezultat, Înseamnă nu numai că faptul sau rezultatul respectiv trebuia
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-l responsabilizeze pe om În privința folosirii disponibilităților sale psihice native: „Abia șoptind, argila spune olarului care-o frământă: «Gândește-te c-am fost odată ca tine... Nu mă brutaliza!»” (Omar Khayyam). Vorbim de lup, și lupul la ușă. Există o fatalitate a Întâmplării: Într-adevăr, aceasta poate coincide uneori cu faptul dorit de noi, iar alteori, dimpotrivă, cu cel nedorit În momentul respectiv. Proverbul se referă mai ales la această ultimă situație: „Vrei, nu vrei, bea Gligore agheasmă”.) Nu e soroc
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
capabil să aline, adesea, suferințele unui semen, ajungând până la a-i stoarce chiar o lacrimă de fericire? Μ Identificându-ne tot mai mult cu ceea ce facem, ne construim, treptat, un destin. Μ La adăpostul ideii de destin, conceput ca o fatalitate căreia nu poți să i te Împotrivești, unii oameni Își scuză, de fapt, propria comoditate sufletească. Μ Căror oameni li se potrivește sintagma „mari caractere”? Desigur, celor care dovedesc o atitudine demnă În fața loviturilor vieții și curajul de a provoca
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
atitudine demnă În fața loviturilor vieții și curajul de a provoca la luptă destinul. Μ Când nu reușim să scăpăm de un amor propriu exagerat, e bine să căutăm compania unor oameni de spirit. Μ Povara ideii de destin sau de fatalitate o trăiește mai ales acela care și-a pierdut orice Încredere În el Însuși. Μ Un sentiment crescut al onoarei proprii, când nu este Însoțit și de rațiune, poate duce la un sacrificiu de sine stupid. Μ Cunoașterea condiției umane
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ridica pe scara valorilor umane, Îl coboară. Μ Faptele cu totul excepționale ale unor oameni obligă timpul să-și formeze o biografie asa. Μ Marile iubiri, numite și iubiri irezistibile, se trăiesc, nu se explică; ele sunt purtate ca o fatalitate În suflet. Așa se explică, poate, faptul că despre cuplurile celebre În iubire, cum sunt Romeo și Julieta, Anna Karenina și Vronski etc., s-a scris foarte mult, continuă să se scrie și se va mai scrie. Μ Când un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
puternică spre o viață spirituală mai curată și mai demnă; de sentimentul unei prezențe superioare, transcendentale, care, prin forța sa morală, poate asigura un anumit nivel spiritului omenesc. Μ Unii oameni sunt aproape În permanență nefericiți, deoarece cred Într-o fatalitate a nenorocirilor: un mare necaz pe care l-au trăit ei nu-l leagă de o Întâmplare sau de un concurs de Împrejurări nefavorabile, ci de voința destinului, care, spun ei, Îi osândește pe unii să aibă doar bucurii, iar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În Împrejurări oricât de ostile. Paradoxal, dar acești oameni, subordonați total ideii de destin, ajung să nu mai dea preț Înseși vieții (care, În viziunea lor, nu ar mai depinde de noi, ci de o anumită și neocolită predestinare sau fatalitate). Μ Stilul didactic al unor profesori constă În arta de a Înflăcăra imaginația, de a Înfierbânta și emoționa; al altora, dimpotrivă, În arta de a oferi ordonări logice și de a forma certitudini. Μ Cei mai mulți dintre părinți nu se consideră
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]