786 matches
-
soldații japonezi care se uitau la ei pe fereastră. Toată ziua, Jim fu derutat de vizibila prăbușire a ordinii În lagăr. Nu voia să creadă că războiul se terminase. Se strecură prin gard și rămase cîteva minute lîngă cursele pentru fazani, apoi se Întoarse În lagăr și stătu singur În balconul sălii de Întrunire. În cele din urmă, adunîndu-și forțele, se duse să-l caute pe Basie. Dar marinarii americani nu-și mai primeau vizitatoarele și baricadaseră ușile dormitoarelor. Basie Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
decât un drum la Brăila cu Săgeata Albastră cu care de atâtea ori am văzut câmpul din iarnă până în primăvară, iepuri sportivi cu urechi lungi care alergau în elipse, câte unul, unul după altul, 3, 4, să fie 9, 9!!! Fazani apoi, crengile copacilor filigranate, negre în orizont, și cerul începe să se colorize în fâșii bleu și roz, cuiburile de ciori pentru care mergeam special pe dreapta la dus și pe stânga la întors, gările de cărămidă roșie, părăsite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
scene dintr-o vânătoare regală cu șoimi. Ultimele instrucțiuni fură date de un vătaf, unul dintre cei mai pricepuți șoimari ai prințului, apoi se alcătuiră echipele, ținând cont de vânatul preferat al fiecăruia. Pentru potârnichi, Marioritza, Stimo și Grigore-Feirat. Pentru fazani, Manuc, Mariam și Dimitrie Moruzi. Nicolae și toți ceilalți abia așteptau le vol du lièvre. Preotul înălță spre cer crucea și, în liniștea dimineții, rugăciunea lui fu acompaniată doar de clinchetul zurgălăilor prinși la piciorușele șoimilor. Încheie stropind cu agheasmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
treaba lui ca și cum n-ar fi auzit nimic. Când i-l prezentase, Marioritza îi șoptise că medicul ei stătea cam prost cu auzul. ― S-ar părea că omul e într-adevăr surd. Dar mai bine să ne îndreptăm spre locul fazanilor. ― Da, reluă Dimitrie, însoțind calul prințului pe cărarea din pădure. Rușii sunt aici și se comportă ca și cum n-ar mai avea de gând să plece vreodată. Cum ai putea să-i scoți fără să le dai ceva? Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nu asmuțise prea mulți polițiști pe urmele făptașului. Bibelouri, poze de familie, bijuterii false, bani din poșete și portmonee, un ceas de perete Art Deco. Un umidificator din lemn de cedru pentru trabucuri. O colecție de bibelouri din sticlă. Un fazan împăiat, un trofeu de râs împăiat, pe o placă din lemn de trandafir. Mai degrabă EL singur, nu EL, Loftis. Așa trebuia să fie. Danny simți cum îl trec câteva furnicături, ca și cum ar fi fost legat la niște fire electrice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și să spui: O să mă ocup de asta imediat, domnule. Și aici ajungem la cea de-a doua latură importantă. Mama lui intră din nou în încăpere. — Pot să vă fac niște aloo bhaji, spuse, dacă nu vă ajung parathas. — Fazani, păuni, rodii, spuse Kulfi. Din nou, nimeni nu auzi, iar domnul Chawla se adresă mamei sale: — Noi purtăm o discuție importantă și tu ne întrerupi cu vorbăria ta despre cutii pentru prânz. Vreți aloo bhaji, vreți ridichi... noi povestim aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
această legumă ciudată. Și, pentru a arăta exact ce părere avea despre modul în care leguma aceea ciudată își petrecea ziua, își luă cutia pentru prânz și mărșălui cu pași fermi și zgomotoși în jos spre scări, plecând la serviciu. — Fazani, păuni, rodii, cartofi... bietul Sampath, murmură Kulfi pentru sine. 4 Oficiul poștal, la fel ca multe din clădirile guvernamentale, era vopsit în galben. De-a lungul anilor, se decolorase astfel încât să se asorteze cu nimbul de praf care îl învăluia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
măcar cât de cât în lume. Sigur că existaseră unul sau două momente în care fusese foarte îngrijorat, ca atunci când Kulfi încercase să fure plantele experimentale de la expoziția anuală a Centrului Agricol sau când încercase să intre în cușca unor fazani rari, în micuța grădină zoologică a Shahkot-ului, ca să prindă unul și să-l gătească. De fiecare dată fusese prinsă de paznici, care presupuseseră că era doar un vizitator rătăcit și la fel de deranjant ca tot restul mulțimii venite să caște ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
lui Sampath, o siluetă micuță la marginea pădurii de cercetare a universității, care dispărea și reapărea printre copaci, ieșind la iveală în locul unde pădurea și câmpul de învecinau, parcă să verfice starea capcanelor din bețe pe care le pusese pentru fazani și alte păsări sălbatice. Acestea trăiau în pădure, dar se hrăneau din recoltele de grâne, astfel că erau pe cât de grase și delicioase pot fi păsările sălbatice. Când vedea vreuna în capcană, se arunca asupra ei și, fără să clipească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
printre pini, de un tremur al crengilor și frunzișului. Păsările din pădure zburară și se împrăștiară alarmate, țipetele lor amestecându-se cu vocile de dedesubt în aerul plin de satin rosu, albastru și negru, de penele aurii și arămii ale fazanilor și păunilor, ale ciocănitorilor și bărbătușilor... Și totuși, maimuțele își continuau drumul. Mai sus și mai sus. Ca o pală de vânt venită de nicăieri, ce trece printre copaci și se topește în neant, asemeni fantomelor. Mulțimea stătea cu răsuflarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
fi putut presupune că avea să fie destul de sadic încât să ne chinuie pe noi, elevii flămânzi, tratându-ne, de pildă, cu vită în sos de hrean cu smântână, bulete de știucă, frigărui, orez garnisit cu trufe și piept de fazan glasat cu varză murată înăbușită-n vin; el însă ne-a venit cu mâncăruri de casă simple, gustoase. Invoca plăceri gustative nesofisticate în marginea exursurilor lui fundamentale, în centrul cărora se afla de fiecare dată câte ceva gata de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
niște pești străvezii țîșnind dezorientați într-un recif ce arde. Minciuna promisă a vieții fără de moarte. Am înțeles că omul se amăgește că se amăgește. Căci, de fapt, totul e numai orgoliu. Ne e foame de nemurire ca ulcerosului de fazan împănat. La prima înghițitură, incompatibilitatea noastră cu condiția zeului ne provoacă greață și dureri de stomac. Sclav, înapoi! Înapoi la micuța noastră viață călîie care cam pute dar, în care se poate delira încă liniștit. Cum să visezi nemurirea cînd
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Șam. Nu uită nici de ei. — „Cerem introducerea autoevaluării studenților în locul examenelor.“ — „Paturi duble pentru cuplurile care coabitează în căminele studențești.“ — „Să fie permis fumatul marijuanei în timpul orelor de îndrumare.“ — Iar el a pus toate astea pe hârtie, ca un fazan, și-a plecat cu ele. Și au apărut pe prima pagină din Post. Izbucniră amândoi în râs, amintindu-și isprăvile lor de altădată, pana cand lui Adrian îi pică fișa: — Doar nu vrei să-mi propui să-ncerc s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
cacao și își prinse în pletele nerușinat de bogate câteva nestemate - nici cele mai mari, nici cele mai mici, nici cele mai șlefuite, nici cele mai neregulate -, îl luă de mână pe Popa și începură să alerge fericiți, să joace „Fazan” si să scrijelească haiku-uri pe copacii și pomii Raiului. Se pare că acum Contesei nu-i displăcea înfățișarea lui Popa, de vreme ce era singurul bărbat din lume și altul nu văzuse niciodată. Tocmai când Popa scrisese cel mai inspirat haiku
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cine-mi poftește inima, și, inima mea, Îl poftește pe Victor Codobatură. Pădurarul satului. Prietenul și omul de casă al bărbosului. Atmosfera de Început de drum era, deci, tensionată. Tensiunea creștea cu fiecare nouă vânătoare organizată. Codobatură bracona. Mistreți, căprioare, fazani, mai rar - și iepuri. Îi bracona, și Bărbosu venea, pe ascuns, cu mașina, și lua vânatul, astfel scos din efectiv, pe care-l valorifica, În propriul restaurant pensiune. Cum de nu era depistat, de către forurile În drept, pentru ca, mirosîndu-i pe
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
tu, și, paharele pe gât, și, afară, și, de-acolo, spre creasta Însalcâmată. După ce, mă, Apă bătută de Maluri? După de toate. Chiar? Ei, nu, chiar, dar, după cam pe aproape de toate. Precizează! Precizez: iepuri, vulpi, mistreți, viezuri, prepelițe, potârnichi, fazani, căpriori, babe sălbatice, dar, atenție, numai din cele pentru selecție, nu, și din, pentru trofeu, că, alea e cu amendă usturătoare. Bine. Hai! Hai! Afară. Acolo, stați o clipă, că mă sună, nu’ș care, pe mobil. Răspunde-i. Îi
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
flocos la picioare. N-am mai văzut niciodată o femeie așa. Sunt și niște coarne de cerb, el e vânător, are costum verde cu petlițe și cizme și pușcă în husă, ne-a dat și nouă odată o pasăre, un fazan i-a zis, mai mică decât o găină și cu pene cenușii și albastre, greu de penit, tot mai rămân tuleie. L-a fiert maică-mea, dar n-a ieșit, era cam tare și eu am vrut ficatul, „da’ ni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ambianță, Caravella nu poate fi decât târfă. Vei fi judecat, cândva... În Stațiune, Carnavalul ține nouă zile. Începe în a doua duminică din august. Preparativele durează tot anul. În ultimele luni se intensifică; se pregătesc haine noi, se îngrașă viței, fazani de volieră și claponi; sunt scrise invitații și desenate sute de afișe, se împletesc ghirlande din flori târzii de munte. Se croiesc și se pictează măști. Garnizoana își completează stocul de artificii și repară șeile cailor; trompeții își lustruiesc alămurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
lui Sampath, o siluetă micuță la marginea pădurii de cercetare a universității, care dispărea și reapărea printre copaci, ieșind la iveală în locul unde pădurea și câmpul de învecinau, parcă să verfice starea capcanelor din bețe pe care le pusese pentru fazani și alte păsări sălbatice. Acestea trăiau în pădure, dar se hrăneau din recoltele de grâne, astfel că erau pe cât de grase și delicioase pot fi păsările sălbatice. Când vedea vreuna în capcană, se arunca asupra ei și, fără să clipească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
printre pini, de un tremur al crengilor și frunzișului. Păsările din pădure zburară și se împrăștiară alarmate, țipetele lor amestecându-se cu vocile de dedesubt în aerul plin de satin rosu, albastru și negru, de penele aurii și arămii ale fazanilor și păunilor, ale ciocănitorilor și bărbătușilor... Și totuși, maimuțele își continuau drumul. Mai sus și mai sus. Ca o pală de vânt venită de nicăieri, ce trece printre copaci și se topește în neant, asemeni fantomelor. Mulțimea stătea cu răsuflarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
a dus la căsătorie, dar la următoarea... crapă. Fapt e că bietul om trecea dintr-o pensiune de familie-n alta și de peste tot trebuia să plece, deoarece cu patru pesete nu poți pretinde luna de pe cer, nici limbi de fazan în mujdei de vânt turbat, iar el era foarte pretențios. Și nu prea curat. Și așa, făcându-și rondul din pensiune-n pensiune, a nimerit într-una ținută de-o venerabilă patroană binișor în vârstă, mai bătrână decât el, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
copilăria eternă a spiritului în viziunea veșnicei copilării a mării care ne vorbește dinaintea istoriei sau mai bine zis de dedesubtul ea, din substanța ei divină, iar alteori, mergând în sus pe râul Bidasoa din vecinătate, trec pe lângă insulița a Fazanilor unde s-a pus la cale căsătoria lui Ludovic al XIV-lea al Franței cu infanta Spaniei, María Teresa, fiica regelui nostru Filip al IV-lea, Habsburgul, și s-a semnat Pactul de Familie - „Pirineii nu mai există „, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
într-un hol lung care duce către bucătărie și care e supraîncărcat cu tot felul de obiecte decorative care mai de care mai surprinzătoare: cizme Wellington de dinainte de război, costume de vânătoare vechi, împuțite și pătate de sânge de la nenumărații fazani împușcați și îndesați prin buzunare. Noblețea nu poate fi cumpărată. E moștenirea generațiilor care au trăit în această casă, și-au scuturat noroiul de pe cizme pe răzătoarea de fier de lângă ușa din spate, au intrat în bucătărie să ceară ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
timp; depinde cum povestești, cum construiești, aici e toată șmecheria, toată arta... - un mesaj atât de inocent în aparență, SMITHYCODE: JACKIEFISHERWHOAREYOUDREADNOUGHT... după cum vezi, mesaj descoperit și decodat, totuși, de un ziarist deștept. Ăia cu procesul s-au transformat în niște fazani de-i știe toată lumea, fazani de tot globul, le spun eu, asta cu datul în judecată a unui artist au pățit-o și alții, artiști adevărați - dacă nu fac un pleonasm -, a pățit-o Brâncuși, a pățit-o Caragiale, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
construiești, aici e toată șmecheria, toată arta... - un mesaj atât de inocent în aparență, SMITHYCODE: JACKIEFISHERWHOAREYOUDREADNOUGHT... după cum vezi, mesaj descoperit și decodat, totuși, de un ziarist deștept. Ăia cu procesul s-au transformat în niște fazani de-i știe toată lumea, fazani de tot globul, le spun eu, asta cu datul în judecată a unui artist au pățit-o și alții, artiști adevărați - dacă nu fac un pleonasm -, a pățit-o Brâncuși, a pățit-o Caragiale, dar, din fericire, totdeauna arta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]