3,956 matches
-
mine, dar și Țară, să ajung să fac armata ! Tata, multă lume știe, din ce rădăcini "coboară" De la ei avem pământul ce nu s-a vândut din Țară ! Când voi ajunge și eu tată, îl voi lua pe-al meu fecior (Cum bunicul lua pe tata) și-l voi pune pe picior. Și-am să-i zic : tu ține minte și să nu uiți niciodată, Să te pregătești în multe, da-n primul rând, să devii tată ! ............................................ De ești femeie, sau
ZIUA TATEI (ÎN ROMÂNIA, A DOUA DUMINICĂ DIN LUNA MAI). TATA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368051_a_369380]
-
gătite lui și acela va fi așteptarea neamurilor' (Facere 40, 10). Balaam a proorocit: 'Răsări-va o stea din Iacob și se va scula un om din Israil și va zdrobi pe domnii lui Moav și va prăda pe toți feciorii lui Sit' (Numeri XXIV, 17). Însuși Moise a spus: „Prooroc din frații tăi ca pe mine va scula ție Domnul Dumnezeul tău, de el să ascultați" (Deuteronom XVIII, 15). Daniil a prezis timpul nașterii Mântuitorului arătând că de la ieșirea poruncii
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
ieri, când ai ieșit la horă Bărbații te privesc cu jind Tu ești copilă, vrei alint, Iar babele te-ar vrea de noră. Tu treci ușor, doar gândul știe calea Și inima ce-ascunde-n ea un dor Iubești, dar e departe-acel fecior Și simți cum te atrage depărtarea. Degeaba te privesc acei flămânzi Ca pe un măr bun de cules Că sufletul a și ales Zbor sânii în galop de mânji. Când de pe deal, din depărtare Se-aude murg în trap venind
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
de acasă acum 20 de ani. M-am însurat, uite soția, tata-socru ... - Să fiți sănătosi! Zici că ești băiatul meu? - Da, m-ai uitat? - Am uitat. Aveam mulți băieți, acum nu mai știu câți am. Dar, dacă zici că ești feciorul meu... dai și tu, lu' tat-tu, un rachiu? - Dau tată, uite aici banii, fă ce vrei cu ei... oricum, tot rachiu o să cumperi. Au plecat. Toți cu inima strânsă. Părinții biologici parcă s-au trezit de-a binelea. Le
ŞI TOTUŞI... SÂNGELE APĂ NU SE FACE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367396_a_368725]
-
-n "josănari"sunt mai săraci. În "josănari"sunt mai săraci, da'-s mai frumoși la suflet! Și la chip sunt mai frumoși. Și-atunci când se întâmpla o căsătorie între un "susănar"și o "josănară", totdeauna se lăsa cu scandal. Părinții feciorului nu erau de acord să ieie o fată din "josănari", chiar dacă pica de frumoasă." Cam așa a fost și-n Irlanda. Pe măsură ce domnul Leșe împreună cu Peter Hurley, un prieten irlandez, se apropiau de țărmul dinspre Ocean, pământul era din ce în ce mai arid
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
la baștina. Dar în septembrie 1944 a fost mobilizat în Armată Sovietică, lăsând acasă soția Butnaru Parascovia și doi copiii: Petru și Maria... Ultima știre despre el a fost primită în 1945 că dispărut fără urmă. Mai tarziu, la insistența feciorului Petru a fost primiă o înștiințare oficială, precum, ca ostașul Butnaru Gheorghe a căzut în luptele pentru apărarea Patriei și înmormântat cu toate onorurile militare la 8 februarie 1945 în satul Kalikștein, Prusia de Răsărit, momântul N7 în baza dosarului
ECOUL RĂZBOIULUI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367467_a_368796]
-
sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei;al baladei”Toma Alimoș”, unde crima este justificată prin obținerea dreptății în afara legii,inclusiv al celor creștinești; la fel și în”Cântecul lui Vălean”,unde pe un fecior chipeș dar și muieratic și fără scrupule,o nevastă,îl ademenește cu bucate otrăvite,în urma cărora moare în timp ce ascultă mustrările materne,este o eroare permanetizată de-a lungul istoriei literaturii române. De la Alecsandri, Călinescu, Mircea Eliade, Dumitru Caracostea, Lucian Blaga
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
lui!... Nu i-a stat însă capul la afaceri, îi puțea munca de birou, cum se zice, spre disperarea lui tat'su, care nu știa pe mâna cui o să-și lase spre administrare imensa avere. Înalt, blond, uniforma îi venea feciorului de negustori ca turnată. Când a fost luat la oaste, se zice că l-ar fi băgat ăia în garda palatului regal, la București. A făcut și ceva școală militară pe-acolo și se mai spune că ar fi avut
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
folclorul și obiceiurile folclorice și creștine. Se afla printre premianții clasei, deși își ajuta părinții la muncile câmpului. Amintiri duioase păstrează mamei sale, Vera, pe care o consideră primul său profesor, trecută la cele veșnice la 2 iulie 1936, când feciorul său, Nicolae, nu împlinise încă nouă ani. 1943 - 1946: Dând urmare tainicei chemări a Mântuitorului, încă din pruncie, cultivată în familie, tânărul Nicolae intră, ca novice, la Schitul Nechita din Munții Neamțului, unde crește drept și viguros „ca un măslin
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
închiriați întregul local pentru numărul așa mic de invitați. Știți că la noi este tot timpul aglomerat, se perindă întreaga noapte consumatorii obișnuiți ai localului sau sosesc alții noi. Vă sfătui să acceptați salonul de protocol. - Desigur, mi-a explicat feciorul că aveți mereu localul full, mai ales la sfârșit de săptămână, de aceea noi dorim să facem petrecerea vineri când nu-i noapte de vârf, interveni Mircea, considerând că așa mai poate obține un bonus la preț de la patron. - Poate
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
înțelepciune și vrednic împlinitor al nevoințelor călugărești, Cuviosul Dosoftei a sporit în dragoste și rugăciune, devenind părinte duhovnicesc și începător al obștii de la Probota. Într-o însemnare în limba română el scrie la 14 septembrie 1649: Ieromonah Dosoftei de la Pobrata, feciorul lui Leontar Barilovici , iar alături, în limba greacă: Dositheos, ieromonah, fiul lui Leontar Barila și al Misirei . Timp de mai mulți ani învățatul egumen a călăuzit pe monahi la Hristos, întărindu-i în buna nevoință și în cunoașterea Sfintei Scripturi
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
spumii, floarea mării!” Gheorghe Asachi în poezia Sirena lacului inspirată din tradiția populară românească amintește de o fată înșelată în dragoste care își mărturisește suferința fetelor mării și se aruncă în valuri de unde metamorfozată în sirenă vine să-și alăpteze feciorul. Într-o veche legendă Crăiasa apelor se spune că în Delta Dunării, pe vremuri, exista credința că vuietul care însoțește revărsarea apelor primăvara „e glasul Dunării care cere un om pe care să-l înghită. În timpul nopții aceleia crăiasa apelor
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
mai bine spus a unora care știu să gândească pozitiv sau cum bine spune Rollo May(5): curajul este fundația pe care se clădesc toate celelalte virtuți și valori personale și doar curajul poate face ca acestea să fie reale. Feciorul de împărat este voinicul, tânărul dăruit încă de la naștere luptei pentru dreptate. Venirea acestuia este anunțată ceremonios de divinitate tatălui, autoritatea desemnată a se îngriji de dezvoltarea pruncului, în lumea în care urma să vină, pregătit fiind de părinți până la
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
europeni au fost bărbați. O perspectivă europocentristă este destul de periculoasă deoarece există foarte multe basme și în afara spațiului european: basme arabe (culese în ciclul O mie și una de nopți), persane (Corbul cel îndărătnic, Povestea fetei de croitor și a feciorului de împărat), basme africane (Povestea cu leul și taurul, Uriașul de piatră), basme chinezești (Voinicul și tigrii, Phönixul cu două capete, Cele două curcubee), basme coreene sau basme japoneze (Balaurul cu opt capete, Unchiașul făcător de minuni, Povestea celor doi
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
care, la vremea lor, au pășit în sat cu certificatul „Bun pântru armată” împăturat „cu fală în dungi” și afișat la clop. O carte documentară și confesivă, împletitură de lirism și glumeață - de multe ori, în poante - trezvie. „Orânda este feciorul care ți-e rânduit să te iubească sau să îți mânce norocul pe viață. Bunînțeles dacă te măriți cu el”. Ton liric-elegiac tematic, în contrapunct cu șaga. Crepuscul potolit spart de săgețile zorilor înainte de a fi apucat să ajungă noapte
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
în sensul apărării Patriei”. „Valea Hranei n-o știe oricine, / Decât un snop de oameni dintr-un joc...”; „Valea mi se părea că vine cu mâinile peste mine”; „Văzduhul s-a umplut de lumina torțelor din opinci și cizme”; „Vin feciorii și se consumă jocul «de-a fântânița», în tindă, pe întuneric”; „[...] vin blogodatele / Și vă mușcă spatele”; „[...] visam zmei cu înfățișare de umbră, care mă strângeau în brațe până la sufocare”; Veta-Lisa „mă tot chema [...] Lisa-Veta m-a uitat repede...”; „Virginica
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
copii de seama mea, în vacanța de vară”; „Vor sărbători în curând, călare pe un butoi autohton, cu horincă de prună curată”; Vara, fata lui badea Văsălie dormea pe prispă - de unde a și fost furată; Veneau, după câteva manevre magice, feciorii la fetele adunate în casa Cârnei; Vinerea „se ținea ca de sărbătoare, ca să nu bată gheața (grindina)”; „Vine Măria sa Herleșu!”; „Vezi că te spun la mă-ta”; Voinic și ciudat, „Vine îmbrăcat în crengi și frunze, drept către ea”; „vine
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
îmbarca pe corabia ce avea să-i poarte spre Istanbul. Tineri, bătrâni, femei și copii urmau în robie pe cea ce le condusese destinele, alături de fiul ei, Alexandru, pe care Doamna îl ridicase în tron, în urma celuilalt fiu, Constantin. Acel fecior, înecat de tătari, în urma pierderii războiului de la Cornul lui Sas, pe Prut. Abia împlinise șaisprezece ani când, aventurierul Ștefan Tomșa, pretendent la tronul Moldoveni, îl trase în lupta în care căzuse prizonier. După pierderea lui Constantin, Elisabeta a știut, cu
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
toate culorile, o săruta cu toată afecțiunea dragostei ce i-o purta, strângându-i în palmele lui bătătorite de coada coasei, sânii mici și tari și fetei îi plăcea. În satul acela de la poalele munților, nu departe de Voloveții Sucevei, feciorul Irinucăi își pusese în gând să-și facă o gospodărie mare, cu aleasa inimii lui, așa cum fusese casa pe vremea când tatăl său, țăran răzeș, trăia. Slujbaș al vornicului Bucioc, tatăl își luase mai mereu flăcăul la curte, când treburile
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
său, țăran răzeș, trăia. Slujbaș al vornicului Bucioc, tatăl își luase mai mereu flăcăul la curte, când treburile boierului cereau mare grabă în a fi duse la capăt. Și aici, Vasile îl zărise pe coconul Constantin și pe coconul Alexandru, feciorii lui vodă, în contăș de postav fin, albastru de Flandra, cu ciubote roșii de marochin și jungher la cingătoare. Frumoși și mândrii nevoie mare. În fața lor căzuse în genunchi când, însoțiți de comisul Mihăilescu, veniseră să vadă caii aleși pentru
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
de postav fin, albastru de Flandra, cu ciubote roșii de marochin și jungher la cingătoare. Frumoși și mândrii nevoie mare. În fața lor căzuse în genunchi când, însoțiți de comisul Mihăilescu, veniseră să vadă caii aleși pentru cursele din toamnă, când feciorii de boieri își întreceau dibăcia în ale călăriei. El prinsese darul îngrijirii cailor și comisul văzându-l harnic și dibaci îl cerea mereu tatălui său să îl aducă la curte. Ba mai mult, îi promisese că atunci când vodă va veni
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
băieții dansau în jurul focului, peste care arunca din când în când câte o mână de sare, să scoată cât mai multe scântei. Între copiii rudarilor și fetele Fanei se stabiliră cu aceasta ocazie, strânse legături de prietenie. Aveau rudarii un fecior, numit Cosmin, cu vreo doi ani mai mare decât brunețica și simpatica Ana, o copilă bondoacă, subțirică, cu ochii sai verzi și cositele negre ca pana corului. Copii îi spuneau de fapt “Bibicu' ” lui Cosmin. Nimeni nu știa de unde i-
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
populare. Ca la Turnul Babel cemai. Ne-am ales un loc la umbră, aproape de apă. Nu toți cei care venisem la picnic aveam și dreptul de a pescui sau dorința de a face acest lucru. Paul - fiul soției - și Andrei - feciorul lui -, erau amândoi pescari ”înrăiți” și cu vechime pe baltă. Ginerele meu Marian, se instalase pe post de paharnic și asistent la grătar. Ne-am întins păturile și am asezat grătarul dupa indicațiile soției, “șefa noastra de trib” - în așa
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
și denotă o credință profundă. Lirismul lui Petru Lascău are ca element definitoriu iubirea - față de Dumnezeu, în primul rând, apoi față de aproapele și de pământul natal. „Un mare poet se ridică din Ardealul răstignit de istorie încă odată prin acest fecior de țărani cât munții, biciuit de flăcările teologiei și de pucioasa unor ani amirosind a blestem și ură și apostazie, din care Dumnezeul cel viu l-a smuls și azvârlit ca pe un Iona în pântecul chitului exilului pustiitor. Vorbește
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
căutand săruturi. Au fost în lan secerători Trudind din greu pe drumul pâinii Să-și umple casa cu comori Făcute doar prin truda mâinii. Au alergat pe câmp cu flori, Cules-au flori de sânziene Și si-au aflat mândrii feciori, A lor Ilene Cosânzene. Au fost nunți mari ca în povesti În care-a petrecut tot natul, Cu mese mari împărătești Cinstit-au socrii mari tot satul. Și-apoi venit-au rând pe rând, Copiii - razele de soare - Ce-au
LITURGHIE DE SEARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367275_a_368604]