1,751 matches
-
într-un proces. b. Manechinul român și starul american au fost văzuți ieri într-un restaurant din București. Exemplele de mai sus arată că acordul adjectivului predicativ nu se face pe baze formale, deși termenii coordonați sunt de același gen: feminin în (83c), masculin în (84)a, neutru în (84)b. În toate aceste exemple acordul se face pe baze semantice, în funcție de genul natural al referenților implicați: în (83)c, unul dintre termeni coordonați are referent masculin (ordonanța), astfel încât acordul se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
natural al referenților implicați: în (83)c, unul dintre termeni coordonați are referent masculin (ordonanța), astfel încât acordul se face la masculin, ca în toate situațiile în care unul dintre termenii coordonați este masculin; în (84)a acordul se face la feminin deoarece cele două substantive de genul masculin coordonate desemnează femei; în (84)b, acordul se face la masculin, semn că cel puțin unul dintre cele două substantive de genul neutru are referent masculin. Dacă acordul s-ar fi făcut la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
deoarece cele două substantive de genul masculin coordonate desemnează femei; în (84)b, acordul se face la masculin, semn că cel puțin unul dintre cele două substantive de genul neutru are referent masculin. Dacă acordul s-ar fi făcut la feminin, ar fi însemnat că ambii termeni coordonați desemnează femei, ca în: (85) Manechinul român și starul american au fost văzute ieri într-un restaurant din București. Prin urmare, pentru situația în care termenii coordonați au trăsătura [+Animat] generalizarea trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu întotdeauna genul substantivului [+Animat] se impune. La ultimele două exemple, răspunsurile au fost foarte echilibrate. În exemplul (89c), substantivul [+Animat] este de genul neutru, ceea ce constituie sursa ezitărilor vorbitorilor (la inanimate, în situația coordonării unui neutru singular cu un feminin singular, acordul s-ar face la feminin). La (89d), substantivul [+Animat] este de genul feminin. Sursa ezitărilor o constituie aici faptul că dacă ambele substantive ar fi fost [+Animat], acordul s-ar fi făcut la masculin. Prin urmare, vorbitorii "neglijează
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
La ultimele două exemple, răspunsurile au fost foarte echilibrate. În exemplul (89c), substantivul [+Animat] este de genul neutru, ceea ce constituie sursa ezitărilor vorbitorilor (la inanimate, în situația coordonării unui neutru singular cu un feminin singular, acordul s-ar face la feminin). La (89d), substantivul [+Animat] este de genul feminin. Sursa ezitărilor o constituie aici faptul că dacă ambele substantive ar fi fost [+Animat], acordul s-ar fi făcut la masculin. Prin urmare, vorbitorii "neglijează" faptul că substantivul masculin din (89d) este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
f. → f. Privind regulile de mai sus, am putea conchide că în coordonarea unor substantive [-Animat] de genuri diferite, stabilirea genului se face pe baze sintactice, spre deosebire de coordonarea unor substantive [+Animat], unde acordul se face pe baze semantice. Este preferat femininul în situații în care, la coordonarea unor nominale [+Animat], ar fi preferat masculinul. Acordul se face la masculin doar în următoarele trei situații: - când este coordonat un substantiv masculin la plural cu unul feminin, la singular sau la plural, iar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
face pe baze semantice. Este preferat femininul în situații în care, la coordonarea unor nominale [+Animat], ar fi preferat masculinul. Acordul se face la masculin doar în următoarele trei situații: - când este coordonat un substantiv masculin la plural cu unul feminin, la singular sau la plural, iar cel masculin este mai aproape de verb; - când este coordonat un substantiv masculin la plural cu unul neutru la singular, indiferent de ordinea liniară a conjuncților; - când este coordonat un substantiv masculin la plural cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordul numelui predicativ, acest tip de conflict se rezolvă astfel: (i) la animate, dacă cel puțin unul dintre termenii coordonați este de genul masculin sau are referent masculin, acordul se face la masculin, iar dacă nu, acordul se face la feminin; (ii) dacă un termen coordonat este [+Animat], iar celălalt este [-Animat], acordul adjectivul va avea valoarea de gen a substantivului [+Animat]; (iii) dacă toți termenii coordonați au trăsătura [-Animat], regulile de acord în gen cuprind criterii precum numărul fiecăruia dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Acordul referențial ne oferă indicii asupra trăsăturilor semantice ale sintagmei coordonate. După cum se poate observa, acordul la masculin este predominant doar dacă substantivul masculin este la plural și este mai apropiat de adjectiv. În celelalte situații, acordul se face la feminin (cu un număr echilibrat de răspunsuri în alte două situații cuprinzând un substantiv masculin la plural). Acordul se face la feminin inclusiv când este coordonat un masculin singular cu un masculin singular (punctul (e)) sau un masculin singular cu un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dacă substantivul masculin este la plural și este mai apropiat de adjectiv. În celelalte situații, acordul se face la feminin (cu un număr echilibrat de răspunsuri în alte două situații cuprinzând un substantiv masculin la plural). Acordul se face la feminin inclusiv când este coordonat un masculin singular cu un masculin singular (punctul (e)) sau un masculin singular cu un neutru singular (punctele (c) și (d)). Prin urmare, genul de acord al nominalelor inanimate coordonate este femininul, cu excepția unor situații cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Acordul se face la feminin inclusiv când este coordonat un masculin singular cu un masculin singular (punctul (e)) sau un masculin singular cu un neutru singular (punctele (c) și (d)). Prin urmare, genul de acord al nominalelor inanimate coordonate este femininul, cu excepția unor situații cu conjuncți masculin plural. Dacă sintagma coordonată are lectură monoreferențială, acordul se face la singular. Când nominalele din cadrul sintagmei coordonate monoreferențiale sunt de genuri diferite (punct și virgulă, secera și ciocanul), acordul în gen se face cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
avioanele acestea (m.pl. + n.pl.) h. avioanele și sateliții aceștia / acestea (n.pl. + m.pl.)150 Se observă că, în plus față de ceea ce recomandă normele pentru acordul predicativ al adjectivului propriu-zis, sunt posibile și alte realizări ale acordului, toate vizând înlocuirea masculinului cu femininul. Acest lucru susține ideea că neutrul (omonim cu femininul) este genul inanimatelor, prototipic, în limba română. Este interesant că și acordul demonstrativului postpus se face tot pe baze semantice, nu pe baze formale. Aceasta este o diferență față de acordul demonstrativului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acestea (n.pl. + m.pl.)150 Se observă că, în plus față de ceea ce recomandă normele pentru acordul predicativ al adjectivului propriu-zis, sunt posibile și alte realizări ale acordului, toate vizând înlocuirea masculinului cu femininul. Acest lucru susține ideea că neutrul (omonim cu femininul) este genul inanimatelor, prototipic, în limba română. Este interesant că și acordul demonstrativului postpus se face tot pe baze semantice, nu pe baze formale. Aceasta este o diferență față de acordul demonstrativului determinant, care este de tip formal. Vom reveni mai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
legitimat, articol care să fie de același gen și număr (ex. unchii mei și ai tăi). Exemplele de tipul *mătușa și verișoara mele sunt agramaticale deoarece trăsăturile formale ale articolului definit (feminin, singular) nu se potrivesc cu cele ale posesivului (feminin, plural). Prin urmare, o strategie de exprimare ar putea fi să introducem în structură pronumele semiindependent al, care să se acorde cu sintagma coordonată și să transmită acest acord posesivului. Această strategie este disponibilă în anumite configurații sintactice - când nominalele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
teren etc. Acordul la singular cu sintagma coordonată este posibil doar când lectura sintagmei coordonate este de tip monoreferențial: (250) al meu coleg și prieten Ion Totuși, acordul în gen este oscilant. De exemplu, un substantiv masculin coordonat cu unul feminin (ambele la singular) ar trebui să se acorde, conform regulilor de compunere a genului, la feminin, dar se întâlnesc și exemple în care acordul se face la masculin: (251) În termeni de funcții sau roluri tematice se poate spune că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de tip monoreferențial: (250) al meu coleg și prieten Ion Totuși, acordul în gen este oscilant. De exemplu, un substantiv masculin coordonat cu unul feminin (ambele la singular) ar trebui să se acorde, conform regulilor de compunere a genului, la feminin, dar se întâlnesc și exemple în care acordul se face la masculin: (251) În termeni de funcții sau roluri tematice se poate spune că, în cel de-al doilea caz, subiectul e doar Temă a procesului exprimat în frază, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fata însăși b'. *profesorul și elevul însuși Acordul în gen și număr se face la fel ca la demonstrativul postpus sintagmei coordonate: genul transmis prin acord este masculinul la animate, iar la inanimate, în multe situații, genul de acord este femininul. Formele pronominale de întărire se acordă și în persoană, respectând ierarhia acordului în persoană care există și la acordul verbului-predicat: (256) a. eu și tu înșine / însene b. tu și Ion înșivă c. eu și Maria înșine / însene etc. Exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
-e, se întâlnește și la substantivele feminine (mese - f., scaune - n.). Determinanții, adjectivele și pronumele nu au forme distincte pentru genul neutru, fiind folosite forma de masculin pentru acordul cu un substantiv de genul neutru la singular și cea de feminin pentru a marca acordul cu un substantiv de genul neutru la plural. Există și pronume cu utilizare neutră, dar acestea nu au o formă morfologică specifică. Ele au aceeași formă ca pronumele feminine la singular - asta, o (Asta știam; S-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la plural. Există și pronume cu utilizare neutră, dar acestea nu au o formă morfologică specifică. Ele au aceeași formă ca pronumele feminine la singular - asta, o (Asta știam; S-o spui altcuiva, că nu te cred). Această omonimie cu femininul contrastează cu situația de la substantiv, unde neutrul singular se comportă ca masculinul singular în ceea ce privește acordul. În acest tablou general, sunt două întrebări mai importante care se pun în legătură cu neutrul din română: (i) Este neutrul un gen aparte sau nu? Cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în legătură cu neutrul din română: (i) Este neutrul un gen aparte sau nu? Cu alte cuvinte, avem trei genuri în română sau două? (ii) De ce neutrul singular al substantivelor se comportă ca masculinul, iar neutrul singular al pronumelor este omonim cu femininul? În cele ce urmează vom descrie pe scurt ipotezele mai importante propuse pentru genul neutru, iar apoi vom prezenta câteva argumente în favoarea analizei genului neutru ca gen nespecificat. Analiza genului neutru ca gen nespecificat este susținută de acordul adjectivelor cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
neutru" este motivată de existența morfemului de plural -uri, care se folosește numai la neutru, cu câteva excepții, reprezentate de substantive feminine ca: leafă-lefuri, lipsă-lipsuri, marfă-mărfuri, treabă-treburi, vreme-vremuri ș.a. Unele dintre acestea au și un plural cu desinențe specifice de feminin plural, -e sau -i (trebi, vremi). Pluralul în -uri al unor substantive feminine masive ca brânză-brânzeturi și verdeață-verdețuri ar putea reprezenta un alt cuvânt, derivat de la singular cu sufixul -uri. O indicație în acest sens ar fi faptul că la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de genul neutru. Ele sunt folosite pentru a relua conținutul unei propoziții sau al unui text (deci un GCompl). Ele pot fi numite și "anominale", având în vedere lipsa unui antecedent nominal. Aceste forme pronominale sunt omonime cu formele de feminin. Forma de masculin singular nu se poate folosi cu această valoare: (3) a. Dan a emigrat? Asta nu o știam. / * Ăsta nu îl știam. b. N-am spus-o eu. / * Nu l-am spus eu. În contextele deictice, dacă referentul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
l-am spus eu. În contextele deictice, dacă referentul nu a fost categorizat încă de un vorbitor, deci nu i-a fost atribuit un concept nominal, exprimat printr-un substantiv, se poate folosi fie forma de masculin, fie cea de feminin, la singular. Dacă sunt mai mulți referenți, se folosește, în general, forma de feminin, dar nici cea de masculin nu e exclusă: (4) a. Ce e asta? Ce e ăsta? (arătând spre un obiect 155) b. Ce sunt astea? Ce
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de un vorbitor, deci nu i-a fost atribuit un concept nominal, exprimat printr-un substantiv, se poate folosi fie forma de masculin, fie cea de feminin, la singular. Dacă sunt mai mulți referenți, se folosește, în general, forma de feminin, dar nici cea de masculin nu e exclusă: (4) a. Ce e asta? Ce e ăsta? (arătând spre un obiect 155) b. Ce sunt astea? Ce sunt ăștia? Aceste pronume neutre naturale sau anominale au formă de feminin, dar se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
forma de feminin, dar nici cea de masculin nu e exclusă: (4) a. Ce e asta? Ce e ăsta? (arătând spre un obiect 155) b. Ce sunt astea? Ce sunt ăștia? Aceste pronume neutre naturale sau anominale au formă de feminin, dar se acordă la masculin: (5) a. Asta e imposibil / *imposibilă. b. Că vor să mărească din nou taxele, asta mi se pare incredibil / *incredibilă. Pe baza acestui comportament în acord, s-a afirmat că aceste forme pronominale sunt lipsite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]