KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...109 >

2,707 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

frunte cu Maniu și Brătianu - sunt dușmanii de totdeauna ai muncitorilor” și că ei ar fi fost la fel de periculoși pentru țară ca și „antonescienii și ciracii lor, legionarii”4. În discursurile rostite la Conferință se accentua ideea că, spre deosebire de „organizațiile feministe burgheze care luptă numai pentru revendicări feminine fără să se ocupe de problema socială”1, comisiile de femei integrate în F.N.D. aveau ca obiectiv înlăturarea orânduirii nedrepte și înlocuirea ei cu alta în care „să nu mai fie mizerie și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
trei ani va trebui instaurat un regim după modelul sovietic, ceea ce presupunea înlăturarea monarhiei, lichidarea partidelor istorice, aparat de stat și militar represiv la adresa oricărei opoziții, reformă agrară și pregătirea colectivizării, izolarea țării față de Occident 3. Lichidarea celor câteva organizații feministe și de asistență socială care au supraviețuit evenimentelor din anii 1938-1945 a fost doar o chestiune de timp. La indicația P.C.R. urma să se înființeze „o singură organizație de masă”, care să înglobeze toate femeile organizate sau nu pe temeiul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ca pe propriul lor program 2. Federația a fost prezentată opiniei publice, în mod tendențios, ca fiind prima mare organizație națională de femei care a aderat la mișcarea mondială a femeilor democrate. Era evidentă intenția de a minimaliza importanța mișcării feministe, îndeosebi din perioada interbelică și a legăturilor sale internaționale și de a înfățișa Federația ca unica organizație de femei democrată 3. Încercarea Ellei Negruzzi și a Piei Alimănișteanu de a închega „un bloc național al femeilor române” pentru a contracara

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
se ocupe de problema femeilor numai organizațiile de partid”1. Astfel, s-a ajuns la dezorganizarea mișcării de femei din România, parte constitutivă a societății civile, cu bogatele sale tradiții, construită cu multă trudă și sacrificii de generații întregi de feministe. Mișcarea de emancipare a femeilor a avut aceeași soartă ca și alte mișcări și curente de idei liberale și socialiste din istoria contemporană a României, neputându-se manifesta timp de peste patru decenii, atât cât a durat regimul totalitar. Drepturile integrale

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și pe temeiul unor criterii politice sau de formală reprezentare etnică și profesională, o politică de natalitate falimentară, mortalitate infantilă ridicată, numeroși copii abandonați etc. Relațiile internaționale Trebuie spus însă că, înaintea acestui destul de dureros final, datorat vitregiei istorice, mișcarea feministă din România de după primul război mondial a înregistrat, pe lângă realizările, mai sus comentate, și succese remarcabile în afirmarea ei pe plan internațional. Potrivit tradiției sale, mișcarea de femei din România și-a intensificat și diversificat continuu în anii interbelici legăturile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a Femeilor, printre care și Elena C. Meissner, președinta filialei române a Alianței. Având în vedere că cele două organizații aveau obiective asemănătoare, s-a hotărât constituirea unei comisii care urma să elaboreze modalitățile de colaborare permanentă între ele2. Contribuția feministelor române a fost apreciată de opinia publică și de cercurile diplomatice. Elena Văcărescu, Elena Romniceanu, Alexandrina Cantacuzino, Elena Meissner au fost primite, împreună cu alte personalități ale feminismului internațional, de cancelarul Austriei, Schober, căruia i-au înfățișat realizările și proiectele mișcării

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
au făcut o vizită de 3 zile în România, remarcând eficiența instituțiilor create pentru emanciparea femeii, în special activitățile inițiate de „Casa femeii” din București, considerate un model demn de a fi urmat 3. Luând cuvântul în numele C.I.F. și al feministelor din România, la cea de a XV-a Adunare a „Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor”, (întrunită la Budapesta, în mai 1931), Alexandrina Cantacuzino a atras atenția asupra necesității transformării caracterului relativ pestriț etnic al zonei Europei Centrale și de Sud-Est într-

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
septembrie 1933) menit să contribuie la înfăptuirea „dezarmării morale”. Conform programului, a fost organizată la Praga, Serbarea Comemorării (La fete du souvenir, decembrie 1934) cu invitarea țărilor vecine. La întrunirea publică, ținută cu acest prilej, liderii F.I.D.A.C. și cunoscute feministe au vorbit despre importanța solidarizării națiunilor și etniilor în fața escaladării agresiunii fasciste. Au fost distribuite premii laureaților concursurilor interșcolare, care aveau ca temă rolul Societății Națiunilor în menținerea echilibrului european. S-a creat în România și o secțiune a tinerelor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
să fie adunați, îngrijiți și protejați de bombe și de gaze toxice copiii, în caz de război 2. Delegația României a insistat și la sesiunea următoare a Societății Națiunilor (1939) pentru realizarea acestui proiect, susținut cu mare interes, îndeosebi de feministele din Anglia, care l-au și pus în aplicare cu succes. Alexandrina Cantacuzino va cere Congresului Internațional Feminin de la Washington (1944) să ia în discuție proiectul, cu atât mai mult cu cât, cu toate rezervele și obiecțiile, el a fost

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
aflată sub direcția P.C.R. De altfel, alegerea Parisului pentru ținerea Congresului și prezidarea acestuia de Eugenie Cotton nu au fost întâmplătoare. Influența comuniștilor francezi era puternică în opinia publică, iar numeroase personalități culturale, științifice și politice, printre care și cunoscute feministe, vedeau în U.R.S.S. o garanție a păcii, iar în omul sovietic și în femeia sovietică, un model de emancipare. Cercetările recente au adus la lumină o seamă de dovezi care atestă controlul pe care-l exercita Moscova (și după

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a susținut mereu că interesul societății cere participarea la viața de stat a tuturor forțelor, a tuturor energiilor, prin urmare și a acelor energii, aptitudini, talente ce s-ar ivi în mai mult de jumătate din omenire, reprezentată prin femei. Feministele înțeleg deci, că după cum în familie colaborează cu fiii și soții lor, tot astfel să coopereze cu ei și în administrațiile publice unde se simte lipsa femeii, unde mentalitatea ei va completa pe a bărbatului, contribuind împreună la o muncă

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Chiar la noi în țară, eu nu văd decât în mod excepțional, că soțiile țărăniștilor, ale liberalilor etc., ar lucra în alte partide decât acelea în care sunt înscriși soții sau fiii lor. Atunci cum și-ar închipui cineva că feministele, care înainte de orice țin la întărirea și propășirea familiei ar contribui cu activitatea lor politică la disocierea ei? Dar noi nu voim să luptăm contra realităților. Voim să clădim ceva pozitiv bazat pe natura lucrurilor și în concordanță cu interesele

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
orice activitate politică și mărginindu-se în cercul strâmt al căminului, cunosc și acceptă cu vrednicie responsabilitățile familiare, dar nu-și dau seamă că au în același timp și răspunderi sau obligațiuni sociale. Această situație este o primejdie pentru cauza feministă, căci multe refuză ideea emancipării, declarând că nu cer drepturi. Dreptul de a vota Avem datoria apoi să convingem pe toate femeile că a vota este un drept, o cinste dar și o datorie; că fiecare femeie datorește societății partea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
venit împreună cu alte doamne să ne sprijine. Mai în urmă, d-na Cantacuzino și d-na Botez, apoi personalități masculine marcante ne-au susținut. Ne-au susținut din convingere. Pe de altă parte, femeile profesioniste au adus prin propagarea ideilor feministe, încrederea în capacitatea femeilor, și azi am obținut unele drepturi. D-na Cantacuzino v-a lămurit asupra programului și atitudinii grupării noastre. Eu sunt deprinsă să cred, din întreaga experiență a vieții mele în familie și aiurea, că fapta are

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Cerkez, delegata municipiului, d-nele g-ral Anastasiu, Filitti și Elena Romniceanu. Întrunirea s-a terminat la ora 1, cu înscrierea numeroaselor doamne din asistență, ca membre ale uniunii grupării femeilor române. T.B. Dreptatea din 8 decembrie 1929. 4TC "4" Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența - Discursuriletc " Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența - Discursurile" În sala Fundației Carol, plină de un public ales, a avut loc ieri ș7 ianuarie 1930ț dimineață o mare întrunire publică a tuturor grupărilor feministe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Romniceanu. Întrunirea s-a terminat la ora 1, cu înscrierea numeroaselor doamne din asistență, ca membre ale uniunii grupării femeilor române. T.B. Dreptatea din 8 decembrie 1929. 4TC "4" Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența - Discursuriletc " Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența - Discursurile" În sala Fundației Carol, plină de un public ales, a avut loc ieri ș7 ianuarie 1930ț dimineață o mare întrunire publică a tuturor grupărilor feministe din țară, în scop de a-și spune proiectul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
feministă de la Fundația Carol I. Asistența - Discursuriletc " Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența - Discursurile" În sala Fundației Carol, plină de un public ales, a avut loc ieri ș7 ianuarie 1930ț dimineață o mare întrunire publică a tuturor grupărilor feministe din țară, în scop de a-și spune proiectul și planurile de viitor în materie politică. Pe estrada aulei Fundației iau loc următoarele conducătoare și membre în comitetele societăților feministe: d-na Meissner, prezidenta Asoc. pentru emanciparea civilă și politică

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ianuarie 1930ț dimineață o mare întrunire publică a tuturor grupărilor feministe din țară, în scop de a-și spune proiectul și planurile de viitor în materie politică. Pe estrada aulei Fundației iau loc următoarele conducătoare și membre în comitetele societăților feministe: d-na Meissner, prezidenta Asoc. pentru emanciparea civilă și politică a femeii; d-na Baiulescu, prezidenta Uniunii femeilor din Ardeal; d-na Calypso Botez, prezidenta Consiliului Național al femeilor; d-na Ella Negruzzi, prezidenta societății juridice a Consiliului Național; d-

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
au datoria să fie îndrumătoarele surorilor de mâine. Vorbind despre dreptul de vot acordat la comună și județ femeilor, d-sa declară că scopul lor este ca familia să iasă și mai întărită din aceasta. Recomandă solidaritatea între toate grupările feministe, pentru a putea căpăta în curând toate drepturile. Cuvântarea prezidentei Asociației pentru emanciparea femeii D-na Elena Meissner afirmă că dreptul la vot acordat femeilor cuprinde totodată și o mare răspundere pentru ele. Deoarece primele greșeli făcute de femei, vor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
mai mari decât acelea făcute de bărbați. Oratoarea arată diferitele păreri care circulă în privința liniei de conducere a femeilor. D-na preconizează cooperarea în politică a femeilor cu soții și fiii lor, singură armonia în familie fiind de folos cauzei feministe. D-na Meissner face asemeni apel la solidaritatea între toate organizațiile feministe, care să-și facă un program unic în interesul feminismului. Numai după aceea, femeile se pot înscrie în orice partid politic doresc, unde să caute totuși a se

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
circulă în privința liniei de conducere a femeilor. D-na preconizează cooperarea în politică a femeilor cu soții și fiii lor, singură armonia în familie fiind de folos cauzei feministe. D-na Meissner face asemeni apel la solidaritatea între toate organizațiile feministe, care să-și facă un program unic în interesul feminismului. Numai după aceea, femeile se pot înscrie în orice partid politic doresc, unde să caute totuși a se ține de programul elaborat de toate grupările feministe în interesul lor. Pentru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
solidaritatea între toate organizațiile feministe, care să-și facă un program unic în interesul feminismului. Numai după aceea, femeile se pot înscrie în orice partid politic doresc, unde să caute totuși a se ține de programul elaborat de toate grupările feministe în interesul lor. Pentru Partidul Național-Țărănesc D-na Ella Negruzzi urcând la tribună vorbește despre legea de seamă a guvernului actual, care privește descentralizarea administrativă. Spune că singur Partidul Național Țărănist, dând drepturile de vot la comună și județ femeilor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
se ridică împotriva ideii unui mare partid numai de femei, ideie imposibilă, deoarece femeile izolate nu pot forma o forță. Femeile vor coopera și prietenia cu bărbații, iar nu să înăsprească raporturile în societate, prin atitudinea lor de grup solitar. Feministele de doctrină nu impun nici uneia constrângerea, ci caută să convingă femeile, spunându-le să se uite la doctrina partidului în care vor să intre și la programul lui. Intrarea femeilor în Partidul Țărănist e justificată prin faptul acordării de drepturi

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
vor să intre și la programul lui. Intrarea femeilor în Partidul Țărănist e justificată prin faptul acordării de drepturi femeilor de către acest partid și înscrierea în programul său a drepturilor integrale. Cuvântarea d-nei H. Satmary „Ca una din conducătoarele mișcării feministe - spune oratoarea - găsesc că interesul general feminist este de a se devota interesului neamului. Femeile trebuie să se adapteze noii situații ce i s-a creat în cadrul realităților existente, adică în cadrul partidelor politice”. Oratoarea arată cum era să fie chemată

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
partidele politice, oratoarea spune că nu partidele fac oamenii, ci oamenii fac partidele. În partidul ce e azi la putere, încheie d-na Pop, se găsesc oameni cinstiți, cu râvnă pentru binele țării, alături de care suntem fericite să colaborăm. Decana feministelor Seria cuvântărilor a fost încheiată de d-na Eug. Ianculescu de Reuss, prezidenta „Ligii pentru drepturile femeii”, care arată începuturile grele ale luptelor întreprinse la noi de femei pentru căpătarea drepturilor. D-sa spune cu mândrie că e decana feministelor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]