1,852 matches
-
comună merge de la confluența venei femurale cu vena femurală profundă până la arcada inghinaă unde se continuă cu vena iliacă externă. Vena femurală continuă cu vena poplitee de la marginea superioară a fosei poplitee și urcă prin canalul femural. Termenul de venă femurală superficială nu mai trebuie utilizat deoarece ea este o venă profundă. Vena femurală profundă își are originea la confluența venelor mușchilor posteriori și laterali ai coapsei, venele comunicante profunde. Termenul de venă profundă a coapsei trebuie abandonat deoarece este nespecific
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
unde se continuă cu vena iliacă externă. Vena femurală continuă cu vena poplitee de la marginea superioară a fosei poplitee și urcă prin canalul femural. Termenul de venă femurală superficială nu mai trebuie utilizat deoarece ea este o venă profundă. Vena femurală profundă își are originea la confluența venelor mușchilor posteriori și laterali ai coapsei, venele comunicante profunde. Termenul de venă profundă a coapsei trebuie abandonat deoarece este nespecific și conduce la confuzii. Venele comunicante femurale profunde (formal vene perforante) sunt vene
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ea este o venă profundă. Vena femurală profundă își are originea la confluența venelor mușchilor posteriori și laterali ai coapsei, venele comunicante profunde. Termenul de venă profundă a coapsei trebuie abandonat deoarece este nespecific și conduce la confuzii. Venele comunicante femurale profunde (formal vene perforante) sunt vene care acompaniază arterele perforante cu origine în artera femurală profundă. Termenul de perforante pentru aceste vene trebuie abandonat deoarece el este rezervat venelor ce leagă sistemul venos superficial de cel profund. Vena sciatică (vena
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
posteriori și laterali ai coapsei, venele comunicante profunde. Termenul de venă profundă a coapsei trebuie abandonat deoarece este nespecific și conduce la confuzii. Venele comunicante femurale profunde (formal vene perforante) sunt vene care acompaniază arterele perforante cu origine în artera femurală profundă. Termenul de perforante pentru aceste vene trebuie abandonat deoarece el este rezervat venelor ce leagă sistemul venos superficial de cel profund. Vena sciatică (vena ischiatică) este principalul trunchi al sistemului venos profund la embrion. Are traiect pe lângă nervul sciatic
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
rezervat venelor ce leagă sistemul venos superficial de cel profund. Vena sciatică (vena ischiatică) este principalul trunchi al sistemului venos profund la embrion. Are traiect pe lângă nervul sciatic și poate avea un rol important ca și cale colaterală pentru vena femurală. Termenul de vene surale nu este suficient pentru a descrie complexul venos al gambei. Acesta trebuie împărțit în vene soleare și gastrocnemiene care se împart în vene gastrocnemiene laterale și mediale și vena intergemelară care urcă între cele două capete
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vene perforante mediale ale genunchiului, vene perforante suprapatelare, vene perforante laterale ale genunchiului, vene perforante infrapatelare, vene perforante ale fosei poplitee, în funcție de localizarea lor. Perforantele coapsei sunt grupate pe baza topografiei lor. Pe fața medială sunt vene perforante ale canalului femural (Dodd) și vene perforante inghinale care conectează VSM sau tributarele ei cu vena femurală. Perforantele feței anterioare perforează mușchiul cvadriceps femural. Pe fața posterioară peforantele sunt posteromediale (pătrund în mușchii adductori), posterolaterale (pătrund în bicepsul femural și semitendinos - perforanta Hach
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
perforante infrapatelare, vene perforante ale fosei poplitee, în funcție de localizarea lor. Perforantele coapsei sunt grupate pe baza topografiei lor. Pe fața medială sunt vene perforante ale canalului femural (Dodd) și vene perforante inghinale care conectează VSM sau tributarele ei cu vena femurală. Perforantele feței anterioare perforează mușchiul cvadriceps femural. Pe fața posterioară peforantele sunt posteromediale (pătrund în mușchii adductori), posterolaterale (pătrund în bicepsul femural și semitendinos - perforanta Hach), vena perforantă sciatică și vene perforante pudendale. Perforantele gluteale se împart în superioare, mijlocii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în funcție de localizarea lor. Perforantele coapsei sunt grupate pe baza topografiei lor. Pe fața medială sunt vene perforante ale canalului femural (Dodd) și vene perforante inghinale care conectează VSM sau tributarele ei cu vena femurală. Perforantele feței anterioare perforează mușchiul cvadriceps femural. Pe fața posterioară peforantele sunt posteromediale (pătrund în mușchii adductori), posterolaterale (pătrund în bicepsul femural și semitendinos - perforanta Hach), vena perforantă sciatică și vene perforante pudendale. Perforantele gluteale se împart în superioare, mijlocii și inferioare. 1.2. HISTOLOGIA SISTEMULUI VENOS
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vene perforante ale canalului femural (Dodd) și vene perforante inghinale care conectează VSM sau tributarele ei cu vena femurală. Perforantele feței anterioare perforează mușchiul cvadriceps femural. Pe fața posterioară peforantele sunt posteromediale (pătrund în mușchii adductori), posterolaterale (pătrund în bicepsul femural și semitendinos - perforanta Hach), vena perforantă sciatică și vene perforante pudendale. Perforantele gluteale se împart în superioare, mijlocii și inferioare. 1.2. HISTOLOGIA SISTEMULUI VENOS AL MEMBRELOR INFERIOARE Venele sunt constituite din trei tunici, majoritatea fiind prevăzute cu valvule (fig
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
-se și asupra tunicii externe. În funcție de proporția elementelor constitutive se disting două categorii de vene musculare: 1. vene fibro-musculare în care elementul preponderent îl constituie prezența fibrelor așezate într-unul sau mai multe straturi cu orientare diferită. Astfel, în vena femurală, poplitee și venele superficiale ale gambei, fibrele musculare se dispun într-un strat circular așezat între două straturi longitudinale. 2. vene musculo conjunctive care sunt constituite din numeroase elemente contractile, puternice, așezate circular într unul sau două straturi și dispuse
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mult sau mai puțin întinsă. Varicele sistemului safenei interne (safenei mari) se dezvoltă pe partea internă a membrului inferior, de la maleola internă până la regiunea inghinală. În regiunea inghinală, la locul de vărsare al venei safene în sistemul venos profund (vena femurală) se află dispusă o valvulă ostială care permite trecerea sângelui din superficial spre profunzime și apoi spre inimă împiedicând refluxul sângelui din sistemul profund în cel superficial. Varicele sistemului safenei externe (safenei mici) se dezvoltă pe partea posterioară a gambei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
genunchiului gradul IV: reflux până la nivel gleznei Ipoteza lui Hach a fost că refluxul important de la nivelul venei safene magna generează un cerc vicios cu creșterea volumului circulat de la nivelul sistemului venos profund și dilatarea consecutivă a venei poplitee și femurale și apariția insuficienței venoase profunde. În 1980, Partsch (Partsch, 1980) consideră că, la pacienții cu insuficiență venoasă, se pot obține rezultate prin chirurgie sau scleroterapie, utilizate complementar terapiei compresive. Consecutiv, Partsch a recomandat o clasificare bazată volumetrie și presiunea venoasă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venoasă se explică prin diminuarea circulației la nivelul articulației (van Neer et al., 2003). Genunchiul care are o vascularizație foarte bogată, ce interesează capsula, cartilajul și sinoviala. Venele epifizare ale tibiei se varsă în venele superficiale, pe când cele ale condilului femural în venele profunde. Drenajul venos al părții superioare a tibiei merge către safena internă. Tulburăile de drenaj venos la nivelul safenei Cercetări histologice, histochimice și electronomicroscopice în venele varicoase interne au efect și asupra circulației intraosoase, rezultatul fiind suferința de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
longitudinale ale venelor la anumite nivele de referință, care asigură exploarea completă a sistemului venos profund. Nivelele de referință sunt reprezentate de: vena cavă inferioară deasupra abușării venelor renale; dedesubtul abușării venelor renale; venele iliace comune; venele iliace externe; vena femurală comună; vena femurală superficială (în porțiunea mijlocie); vena poplitee; venele tibiale anterioare; venele tibiale posterioare; venele peroniere. Uneori este necesară examinarea completă a unui trunchi venos, de-a lungul întregului său traseu, mai ales pentru evaluarea confluențelor venoase. Sistemul venos
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la anumite nivele de referință, care asigură exploarea completă a sistemului venos profund. Nivelele de referință sunt reprezentate de: vena cavă inferioară deasupra abușării venelor renale; dedesubtul abușării venelor renale; venele iliace comune; venele iliace externe; vena femurală comună; vena femurală superficială (în porțiunea mijlocie); vena poplitee; venele tibiale anterioare; venele tibiale posterioare; venele peroniere. Uneori este necesară examinarea completă a unui trunchi venos, de-a lungul întregului său traseu, mai ales pentru evaluarea confluențelor venoase. Sistemul venos superficial urmărește principalii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a trunchiului venos în stare bazală pentru a-i caracteriza lumenul, pereții și a-i descrie traseul anatomic. Prezența fluxului spontan în vene este determinată cu ajutorul tehnicilor Doppler. Tot în condiții bazale se urmărește și prezența modulării respiratorii în venele femurale, tradusă prin creșterea fluxului în expir și scăderea ei în inspir (Labropoulos, Leon, 2005). Examinarea dinamică urmărește evidențierea comportamentului morfofuncțional venos la aplicarea a diferite manevre diagnostice. Principala manevră dinamică realizată în cursul examinării ecografice bidimensionale este compresia venoasă cu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
abdominală sau musculară în aval de locul examinării, manevra Valsalva, tusea sau aplicarea de garouri sunt manevre de oprire a fluxului venos (Labropoulos, Leon, 2005). Comportamentul fluxului este examinat dinamic la fiecare dintre nivelele de referință. În mod normal, fluxul femural se oprește în timpul manevrei Valsalva și reapare brusc odată cu expirul. La compresie în amonte sau ridicarea membrului inferior se constată accelerarea bruscă a fluxului (Lin et al., 2004). Explorarea Doppler în condiții bazale și prin teste dinamice se adresează tuturor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul venelor nu se evidențiază, în mod normal, ecoul intimal. Se pot evidenția valvulele venoase normale, asociate cu o discretă dilatare a venei, denumită sinusul venos valvular (Lurie et al., 2003). În mod constant există valvule la nivelul venei femurale și la joncțiunea safeno femurală. Celelalte valvule sunt variabile ca număr și localizare. Venele perforante prezintă și ele valvule, dar aceste vene nu pot fi vizualizate la subiecții normali (Badea et al., 1994, Lin et al., 2004, Badea et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
evidențiază, în mod normal, ecoul intimal. Se pot evidenția valvulele venoase normale, asociate cu o discretă dilatare a venei, denumită sinusul venos valvular (Lurie et al., 2003). În mod constant există valvule la nivelul venei femurale și la joncțiunea safeno femurală. Celelalte valvule sunt variabile ca număr și localizare. Venele perforante prezintă și ele valvule, dar aceste vene nu pot fi vizualizate la subiecții normali (Badea et al., 1994, Lin et al., 2004, Badea et al., 2006, Kulkarni et al., 2007
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
creșterii presiunii intraabdominale (Pop et al., 2003, Lin et al., 2004, Badea et al., 2006). Prezența modulației respiratorii venoase într-o venă indică faptul că patul venos în aval de locul explorat este permeabil. Modularea respiratorie este pronunțată în vena femurală comună și în porțiunea proximală a venei femurale superficiale și mai puțin evidentă la nivelul venelor poplitee și în amonte de acestea (Pop et al., 2003, Labropoulos, Leon, 2005, Badea et al., 2006). Cu cât crește distanța față de diafragmă, cu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
et al., 2004, Badea et al., 2006). Prezența modulației respiratorii venoase într-o venă indică faptul că patul venos în aval de locul explorat este permeabil. Modularea respiratorie este pronunțată în vena femurală comună și în porțiunea proximală a venei femurale superficiale și mai puțin evidentă la nivelul venelor poplitee și în amonte de acestea (Pop et al., 2003, Labropoulos, Leon, 2005, Badea et al., 2006). Cu cât crește distanța față de diafragmă, cu atât modularea respiratorie este mai redusă (Ginghină et
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
creșterea marcată și de scurtă durată a vitezei în venele profunde și are semnificație de patență a patului venos profund (Pop et al., 2003, Lurie et al., 2003, Badea et al., 2006). Manevra Valsalva reduce sau oprește fluxul în vena femurală și în amonte. Inițial apare o mică componentă negativă a fluxului, produsă de umplerea sinusurilor valvulare venoase (Lurie et al., 2003, Labropoulos, Leon, 2005, Badea et al., 2006). Acest aspect denotă atât patența axului venos în aval cât și competența
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Lurie et al., 2003, Labropoulos, Leon, 2005, Badea et al., 2006). Acest aspect denotă atât patența axului venos în aval cât și competența sistemului valvular venos. Compresiunea abdominală sau tusea duc la oprirea bruscă și tranzitorie a fluxului în vena femurală și denotă patența sistemului venos în aval. Decompresiunea ulterioară sau reluarea respirației sunt urmate de apariția unui flux accelerat în venă (Pop et al., 2003, Badea et al., 2006). În cursul examinării Doppler color, aspectul ecografic este similar cu cel
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
incizie lungă și continuă) și metodei Narath (safenectomie și excizia pachetelor varicoase prin incizii multiple etajate). (Menyhei et al., 2008, Cândea, 2001) • Procedeele chirurgicale care pot fi efectuate singure sau în asociere: Ligatura safenei la nivelul vărsării safenei în vena femurală este o metoda folosită ca unică metodă de tratament mult timp, dar care nu combate total refluxul, care se produce la mai multe niveluri. Această procedură chirurgicală se efectueză ca singură metodă de tratament în cazuri bine selecționate, frecvent ducând
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mari, acesta fiind unul din motivele trecerii la safenectomia limitată. Stripping-ul safenei mari se face prin incizii la nivelul inghinal, la nivelul genunchiului și/sau gleznă. Prin incizia inghinală se identifică crosa venei safene interne până la vărsarea acesteia în vena femurală comună. Trebuie izolate toate tributarele safenei la acest nivel și ligaturate individual pentru prevenirea recurențelor varicoase. Crosa safenei mari este secționată între ligaturi chiar la joncțiunea safeno-femurală și ligaturată la “rasul” venei femurale comune în așa fel încât să nu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]