793 matches
-
modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și de factori sanguini (tab. 3). Secreția de gastrină este crescută ca urmare a prezenței produșilor de digestie proteică din stomac, în special aminoacizi, care acționează direct asupra celulelor G (fenilalanina și triptofanul sunt cei mai eficienți stimulatori ai secreției de gastrină). Prezența acidului în antrum inhibă secreția de gastrină și stă la baza reglării secreției prin mecanism de feed-back negativ. Creșterea secreției de hormon determină creșterea secreției acide gastrice, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și lipide și utilizați ca surse de energie numai după dezaminare. Amoniacul rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă glicogen, în ficat se depozitează și mici cantități de grăsimi neutre. Ficatul îndepărtează din circulație chilomicronii rezultați în urma absorbției grăsimilor digerate în intestin. Sub acțiunea unei lipaze hepatice, grăsimile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
având înlocuit acidul glutamic din poziția a 6-a a catenei β cu aminoacidul valina, acesta din urmă, în structura terțiară și cuaternară a hemoglobinei, vine în contact cu doi aminoacizi și anume cu leucina, din poziția 88 și cu fenilalanina, din poziția 85, de la o altă moleculă de hemoglobină, stabilindu-se astfel legături hidrofobe, cu eliminarea apei din regiunea de contact și cu polimerizarea moleculelor de HbS, care astfel formează fibre rigide. In vitro, în prezența oxigenului, moleculele HbS din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
iar la PBH se observă depozite brune în hepatocit, mai ales în reticulul; endoplasmatic pigmentul la început s-a crezut că este melanină dar se pare că este legat de deficitul de excreție a anionilor, fiind determinat de triptofan, tirozină, fenilalanină. TRATAMENT Afecțiunea are o evoluție benignă, nefiind necesar un tratament, deoarece nu există niciunul care ar putea influența condiția. În atacurile icterice se poate administra fenobarbital. - SINDROMUL ROTOR este o afecțiune ereditară cu transmitere autosomal recesivă, similară clinic cu sindromul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
clorofila a, clorofila b, carotenoizi), ceea ce permite dezvoltarea acestor vegetale În straturile superficiale ale apei, deci acolo unde pătrund fotonii radiațiilor roșii și albastre; perete celular predominat celulozic (ușor de remaniat și transformat); echipament enzimatic capabil să dezamineze tirozina și fenilalanina (acizi aminici ciclici aromatici) care pot absorbi rUV; produșii rezultați din dezaminare constituie o protecție mai bună a ADN Împotriva rUV; prin ei trece calea biochimică care conduce la sinteza fenilpropanilor și flavonoizilor, cu rol deosebit la plantele terestre. Instalarea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
au instalat În mediul aerian cu integrare anatomică. Ele au corm (rădăcină, tulpină, frunze) cu țesuturi veritabile (inclusiv mecanice și conducătoare). Dobândirea unei axe erecte s-a făcut pe două filiere. 1-. Filiera fenilpropanilor. Fenilpropanii provin din dezaminarea tirozinei și fenilalaninei, iar ulterior se polimerizează În polifenoli cu rol În apărare (contra paraziților - fiind bacteriostatică și fungistatică și contra efectelor nocive ale rUV asupra organitelor celulare) și În comunicare (dintre plante și plante, dintre plante și bacterii - În cazul nodozităților radiculare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
autocatalitic). Chimotripsina este secretată sub formă inactivă de chimotripsinogen, care în prezența tripsinei pierde 15 aminoacizi din moleculă, devenind chimotripsină. Aceasta acționează și ea ca o endopeptidază care scindează legăturile peptidice în care sunt angajate grupările carboxilice ale aminoacizilor aromatici (fenilalanină, tirozină, triptofan). Elastaza este secretată ca proelastază care apoi trece în forma activă sub influența tripsinei. Este o endopeptidază care scindează legătura peptidică ce implică gruparea carboxil a aminoacizilor alifatici nearomatici (alanina, valina, glicina). Carboxipeptidaza este o exopeptidază care are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și de factori sanguini (tab. 3). Secreția de gastrină este crescută ca urmare a prezenței produșilor de digestie proteică din stomac, în special aminoacizi, care acționează direct asupra celulelor G (fenilalanina și triptofanul sunt cei mai eficienți stimulatori ai secreției de gastrină). Prezența acidului în antrum inhibă secreția de gastrină și stă la baza reglării secreției prin mecanism de feed-back negativ. Creșterea secreției de hormon determină creșterea secreției acide gastrice, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și lipide și utilizați ca surse de energie numai după dezaminare. Amoniacul rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă glicogen, în ficat se depozitează și mici cantități de grăsimi neutre. Ficatul îndepărtează din circulație chilomicronii rezultați în urma absorbției grăsimilor digerate în intestin. Sub acțiunea unei lipaze hepatice, grăsimile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sunt păci- enti cu boli hepatice sau epilepsie. Cantitatea de alcool din acest medicament poate modifica efectele altor medicamente. Cantitatea de alcool din acest medicament poate afecta negativ capaci- tatea de a conduce vehi- cule sau de a folosi utilaje. ────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Fenilalanina Toate Zero Acest medicament conți- ne fenilalanina. Poate �� fi dăunător pacienților cu fenilcetonurie. ────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Formaldehida Topica Zero Poate provoca reacții adverse cutanate loca- le(de exemplu, derma- tita de contact). ┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Orală Zero Poate provoca jenă gas- trica și diaree. ────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Fructoza Orală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181580_a_182909]
-
epilepsie. Cantitatea de alcool din acest medicament poate modifica efectele altor medicamente. Cantitatea de alcool din acest medicament poate afecta negativ capaci- tatea de a conduce vehi- cule sau de a folosi utilaje. ────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Fenilalanina Toate Zero Acest medicament conți- ne fenilalanina. Poate �� fi dăunător pacienților cu fenilcetonurie. ────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Formaldehida Topica Zero Poate provoca reacții adverse cutanate loca- le(de exemplu, derma- tita de contact). ┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Orală Zero Poate provoca jenă gas- trica și diaree. ────────────────────┼────────────┼──────────┼───────────────────────┼─────────────────────── Fructoza Orală Zero Dacă medicul dumnea- Propunere RCP: Păci-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181580_a_182909]
-
potasiu ───────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Aminoacizii și alți compuși cu azot L-arginina și clorhidratul sau L-histidina și clorhidratul sau L-izoleucina și clorhidratul sau L-leucina și clorhidratul sau L-cistina și clorhidratul sau L-cisteina și clorhidratul sau L-metionina L-fenilalanina L-treonina L-triptofan L-tirozina L-valina L-carnitina și clorhidratul sau Taurina 4. Altele Colina Clorura de colina Citrat de colina Bitartratul de colina Inozitol Citidina 5' - monofosfat și sarea să de sodiu Uridina 5' - monofosfat și sarea să de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
matern, exprimați în mg per 100 kJ și 100 kcal, sunt următorii: ───────────────────────────────────────────────────────────────── Per 100 kJ*1) Per 100 kcal ───────────────────────────────────────────────────────────────── Arginina 16 69 Cistina 6 24 Histidina 11 45 Izoleucina 17 72 Leucina 37 156 Lizina 29 122 Metionina 7 29 Fenilalanina 15 62 Treonina 19 80 Triptofan 7 30 Tirozina 14 59 Valina 19 80 ───────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) 1 kJ = 0,239 kcal. Anexă 6 -------- la norme --------- COMPOZIȚIA în aminoacizi a cazeinei și a proteinelor din laptele matern Compoziția în aminoacizi a cazeinei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
Cazeina*1) Lapte matern*1) Arginina 3,7 3,8 Cistina 0,3 1,3 Histidina 2,9 2,5 Izoleucina 5,4 4,0 Leucina 9,5 8,5 Lizina 8,1 6,7 Metionina 2,8 1,6 Fenilalanina 5,2 3,4 Treonina 4,7 4,4 Triptofan 1,6 1,7 Tirozina 5,8 3,2 Valina 6,7 4,5 ───────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) Conținutul în aminoacizi al alimentelor și informațiile biologice asupra proteinelor. FAO Nutrițional Studies, nr. 24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
æg) 55 ───────────────────────────────────────────────────── Sodiu (æg) 575 ─────────────────────────────────────────────────��─── Magneziu (mg) 150 ───────────────────────────────────────────────────── Mangan (æg) 1 ───────────────────────────────────────────────────── Anexă 14 -------- la norme -------- FORMELE CERUTE DE AMINOACIZI*1) g/100 g proteină ───────────────────────────────────────────────────── Cistina + metionina 1,7 Histidina 1,6 Isoleucina 1,3 Leucina 1,9 Lizina 1,6 Fenilalanina + tirozina 1,9 Treonina 0,9 Triptofan 0,5 Valina 1,3 ───────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) Organizația Mondială a Sănătății. Cerințe energetice și proteice. Raportul unei întâlniri comune FAO/OMS/UNU. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății, 1985 (Seriile 724 de rapoarte tehnice ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
L-aspartic x - L-citrulină x - L-cisteină x - cistina x - L-histidină x - acid L-glutamic x - L-glutamină x - glicina x - L-izoleucină x - L-leucină x - L-lizină x - acetat de L-lizină x - L-metionină x - L-ornitină x - L-fenilalanină x - L-prolină x - L-treonină x - L-triptofan x - L-tirozină x - L-valină x 4. Carnitină și taurina - L-carnitină x - clorhidrat de L-carnitină x - taurina x 5. Nucleotide - adenozină 5'-acid fosforic (AMP) x - săruri de sodiu ale AMP x
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
potasiu ───────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Aminoacizii și alți compuși cu azot L-arginina și clorhidratul sau L-histidina și clorhidratul sau L-izoleucina și clorhidratul sau L-leucina și clorhidratul sau L-cistina și clorhidratul sau L-cisteina și clorhidratul sau L-metionina L-fenilalanina L-treonina L-triptofan L-tirozina L-valina L-carnitina și clorhidratul sau Taurina 4. Altele Colina Clorura de colina Citrat de colina Bitartratul de colina Inozitol Citidina 5' - monofosfat și sarea să de sodiu Uridina 5' - monofosfat și sarea să de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208631_a_209960]
-
matern, exprimați în mg per 100 kJ și 100 kcal, sunt următorii: ───────────────────────────────────────────────────────────────── Per 100 kJ*1) Per 100 kcal ───────────────────────────────────────────────────────────────── Arginina 16 69 Cistina 6 24 Histidina 11 45 Izoleucina 17 72 Leucina 37 156 Lizina 29 122 Metionina 7 29 Fenilalanina 15 62 Treonina 19 80 Triptofan 7 30 Tirozina 14 59 Valina 19 80 ───────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) 1 kJ = 0,239 kcal. Anexă 6 -------- la norme --------- COMPOZIȚIA în aminoacizi a cazeinei și a proteinelor din laptele matern Compoziția în aminoacizi a cazeinei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208631_a_209960]
-
Cazeina*1) Lapte matern*1) Arginina 3,7 3,8 Cistina 0,3 1,3 Histidina 2,9 2,5 Izoleucina 5,4 4,0 Leucina 9,5 8,5 Lizina 8,1 6,7 Metionina 2,8 1,6 Fenilalanina 5,2 3,4 Treonina 4,7 4,4 Triptofan 1,6 1,7 Tirozina 5,8 3,2 Valina 6,7 4,5 ───────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) Conținutul în aminoacizi al alimentelor și informațiile biologice asupra proteinelor. FAO Nutrițional Studies, nr. 24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208631_a_209960]
-
æg) 55 ───────────────────────────────────────────────────── Sodiu (æg) 575 ───────────────────────────────────────────────────── Magneziu (mg) 150 ───────────────────────────────────────────────────── Mangan (æg) 1 ───────────────────────────────────────────────────── Anexă 14 -------- la norme -------- FORMELE CERUTE DE AMINOACIZI*1) g/100 g proteină ───────────────────────────────────────────────────── Cistina + metionina 1,7 Histidina 1,6 Isoleucina 1,3 Leucina 1,9 Lizina 1,6 Fenilalanina + tirozina 1,9 Treonina 0,9 Triptofan 0,5 Valina 1,3 ───────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) Organizația Mondială a Sănătății. Cerințe energetice și proteice. Raportul unei întâlniri comune FAO/OMS/UNU. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății, 1985 (Seriile 724 de rapoarte tehnice ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208631_a_209960]
-
L-aspartic x - L-citrulină x - L-cisteină x - cistina x - L-histidină x - adic L-glutamic x - L-glutamină x - glicina x - L-izoleucină x - L-leucină x - L-lizină x - acetat de L-lizină x - L-metionină x - L-ornitină x - L-fenilalanină x - L-prolină x - L-treonină x - L-triptofan x - L-tirozină x - L-valină x 4. Carnitină și taurina - L-carnitină x - clorhidrat de L-carnitină x - taurina x 5. Nucleotide - adenozină 5' - adic fosforic (AMP) x - săruri de sodiu ale AMP x
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208631_a_209960]
-
potasiu ───────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Aminoacizii și alți compuși cu azot L-arginina și clorhidratul sau L-histidina și clorhidratul sau L-izoleucina și clorhidratul sau L-leucina și clorhidratul sau L-cistina și clorhidratul sau L-cisteina și clorhidratul sau L-metionina L-fenilalanina L-treonina L-triptofan L-tirozina L-valina L-carnitina și clorhidratul sau Taurina 4. Altele Colina Clorura de colina Citrat de colina Bitartratul de colina Inozitol Citidina 5' - monofosfat și sarea să de sodiu Uridina 5' - monofosfat și sarea să de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208629_a_209958]
-
matern, exprimați în mg per 100 kJ și 100 kcal, sunt următorii: ───────────────────────────────────────────────────────────────── Per 100 kJ*1) Per 100 kcal ───────────────────────────────────────────────────────────────── Arginina 16 69 Cistina 6 24 Histidina 11 45 Izoleucina 17 72 Leucina 37 156 Lizina 29 122 Metionina 7 29 Fenilalanina 15 62 Treonina 19 80 Triptofan 7 30 Tirozina 14 59 Valina 19 80 ───────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) 1 kJ = 0,239 kcal. Anexă 6 -------- la norme --------- COMPOZIȚIA în aminoacizi a cazeinei și a proteinelor din laptele matern Compoziția în aminoacizi a cazeinei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208629_a_209958]
-
Cazeina*1) Lapte matern*1) Arginina 3,7 3,8 Cistina 0,3 1,3 Histidina 2,9 2,5 Izoleucina 5,4 4,0 Leucina 9,5 8,5 Lizina 8,1 6,7 Metionina 2,8 1,6 Fenilalanina 5,2 3,4 Treonina 4,7 4,4 Triptofan 1,6 1,7 Tirozina 5,8 3,2 Valina 6,7 4,5 ───────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) Conținutul în aminoacizi al alimentelor și informațiile biologice asupra proteinelor. FAO Nutrițional Studies, nr. 24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208629_a_209958]
-
æg) 55 ───────────────────────────────────────────────────── Sodiu (æg) 575 ───────────────────────────────────────────────────── Magneziu (mg) 150 ───────────────────────────────────────────────────── Mangan (æg) 1 ───────────────────────────────────────────────────── Anexă 14 -------- la norme -------- FORMELE CERUTE DE AMINOACIZI*1) g/100 g proteină ───────────────────────────────────────────────────── Cistina + metionina 1,7 Histidina 1,6 Isoleucina 1,3 Leucina 1,9 Lizina 1,6 Fenilalanina + tirozina 1,9 Treonina 0,9 Triptofan 0,5 Valina 1,3 ───────────────────────────────────────────────────── ------------ *1) Organizația Mondială a Sănătății. Cerințe energetice și proteice. Raportul unei întâlniri comune FAO/OMS/UNU. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății, 1985 (Seriile 724 de rapoarte tehnice ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208629_a_209958]