1,521 matches
-
care modernii nu-l pot explica decât prin apelul la fantasmele „puterii” (persecuție, control, manipulare)1. O stângă îndreptățită?tc "O stângă îndreptățită ?" Abordarea gândirii marxiste presupune o întoarcere la bazele de date (sau, mai precis, datele de bază) ale fenomenologiei hegeliene. Analiza lui John Milbank dobândește aici o atenție suplimentară, articulată într-un subtil text „pro” și „contra” Hegel. Filozoful berlinez este primul cu adevărat interesat să suprapună o logică transcendentală a subiectului (care investighează posibilitatea cunoașterii) cu o logică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în discuție necesitatea acestor instituții formatoare ale Europei. Ceea ce jargonul postmodernității atacă sunt mai mult decât niște elemente decorative - el atinge temeliile tradiției. Ideea de „canon”, de pildă, este revolută. Finanțatorii academici promovează studiul doctoral al telenovelei mai curând decât fenomenologia memoriei la Augustin. Exaltând curiozitatea fără discernământ, tot mai multe centre de cercetare acceptă să devină orfelinate ale gândirii asistate. Politețea a ajuns să însemne o preferință oarbă pentru vacuitate (i.e. non-judgemental opinions). Chemarea la întemeiere epistemologică îndură alegația de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
under the Christian Empire, St Vladimir’s Seminary, Crestwood NY, 19952. Chomsky, Noam, Cunoașterea limbii, trad. rom. de Al. Cornilescu, I. Baciu și T. Duțescu Coliban, Editura Științifică, București, 1996. Chrétien, J.-L., & J.-L. Marion, M. Henry, P. Ricœur, Fenomenologie și teologie, trad. rom. de Nicolae Ionel, Editura Polirom, Iași, 1996. Chrétien, J.-L., L’inoubliable et l’inespéré, Desclée de Brouwer, Paris, 1991. Chrétien, J.-L., Le regard de l’amour, Desclée de Brouwer, Paris, 2000. Ciurtin, Eugen, Dialogul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
introductiv de M. Flonta, Editura Humanitas, București, 1999. Lacoste, Jean-Yves (ed.), Dictionnaire critique de la théologie, Presses Universitaires de France, Paris, 1998. Lacoste, Jean-Yves, Le monde et l’absence d’oeuvres et autres études, PUF, Paris, 2000. Lacoste, Jean-Yves, Timpul. O fenomenologie teologică, trad. rom. de Maria Cornelia-Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 2005. Lacoste, Jean-Yves, Experiență și Absolut, trad. rom. de Maria Cornelia Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 2000. Lash, Christopher, Culture of Narcissism: American Life in an Age of Diminishing, W
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
păgân 133 Noutatea creștinismului: asceză și teologie 139 Revelația Sinelui 144 Concluzii 151 V. „Născut, iar nu făcut”. Patosul Vieții la Michel Henry 153 Biografice 153 Darurile marginalității 155 Revelațiile imanenței 157 Apariție și aparență 159 Revelația ca autoafectare 164 Fenomenologia filialității 167 Miopia lumii și revelația Vieții 172 Impresia originară 175 Afect și întrupare 180 Viața embrionară și erosul mut 186 Epilog 191 VI. Penultima instanță. Critica secularizării la John Milbank 193 Tradiția se explică 193 Trei figuri insulare 195
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Prin modul descriptiv, epistemologia are ca scop să descrie cu precizie anumite însușiri ale lumii, inclusiv conținutul minții umane, și să determine ce fel de conținut mental poate fi contabilizat drept cunoaștere. Un exemplu de sistem de epistemologie descriptivă este fenomenologia lui Edmund Husserl. Scopul său a fost să dea o descriere exactă a fenomenelor de intenționalitate sau de însușiri ale stărilor mentale conștiente. Prin modul explicativ, epistemologia trebuie să justifice existența realității. Wittgenstein, în lucrarea Philosophical Investigation (1953), afirma că
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
dezbaterilor epistemologice încă de la începutul secolului al XX-lea. Toate aceste discuții au dus la apariția altor serii de opoziții între model și expunere, structură și istorie, cauze și motive, sprijinindu-se acum pe noile orientări filosofice cum ar fi fenomenologia și psihanaliza. În concluzie, epistemologia este studiul științelor și cunoașterii științifice, utilizează metode exacte și riguroase de cercetare prin intermediul cărora se abordează realitatea din perspective istorice și conceptuale. Explicarea realității prin argumentele epistemologiei se poate realiza în mod științific și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
raportare frauduloasă și actele de corupție care au stat la baza celebrelor scandaluri financiare, de mare amploare, care au zguduit economia mondială (O’Gara, 2004, pp. 21, 33, 71, 95ă. În lupta pentru combaterea fraudei, trebuie avută În vedere cunoașterea fenomenologiei acesteia, a originii, a factorilor determinanți și a mecanismului de funcționare, a profilului celui care săvârșește frauda și al celui asupra căruia se poate săvârși acest act malițios (Coenen, 2008, p. 184ă. Totodată, prin identificarea și cuantificarea factorilor determinanți, se
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
constituie prin difuzarea pe baza imitației a comportamentului actorilor percepuți ca dominanți și care impun reprezentările cele mai favorabile poziției lor: ei stabilesc regulile jocului care să ducă la o reproducere a acestuia. Avem astfel de-a face cu o fenomenologie a câmpului ca rezultat al acțiunilor strategice, pe de o parte, dar și al presiunilor izomorfe, pe de altă parte. Managerii organizațiilor din industria confecțiilor care produc pentru export În sistem lohn constituie, la nivel cognitiv, o categorie distinctă ce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
orientarea istorică, conformă poziției sociale a individului, a semnificațiilor subiective asociate acțiunii, mai precis a mijloacelor și scopurilor. El funcționează, spune Bourdieu, „ca o matrice a percepțiilor, evaluărilor și acțiunilor” (Bourdieu, 1977:95). Termenul apaține lui Wrong (1961). Într-o fenomenologie a sociabilității, pe baza studiilor empirice realizate, D. Sandu concluzionează că „[...] relațiile, Încrederea generalizată și toleranța tind să acționeze segmentar, să Își structureze tipuri sociale specifice” (2003:127); aceasta dă substanță diferenței teoretice cu care operăm Între conformarea instituțională generalizată
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Înțelegem misterul „totalizării” ce implică o polarizare de semnificații opuse ce definesc sacrul ca fenomen total. Este prima totalizare semnificativă a spiritului uman” ( /154). CAPITOLUL al IIlea TIPOLOGIA SACRULUI Între elementele fundamentale ale hermeneuticii lui M. Eliade, alături de morfologia și fenomenologia sacrului se Înscrie și tipologia acestuia. Putem vorbi de trei mari forme de manifestare a sacrului, de trei clase de obiecte prin care sacrul izbucnește În lume, și anume, mitul, arhetipul și simbolul. II.1. Mitul O zonă sistematică explorată
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11 în care psihopatologia este descrisă ca ocupându-se de ceea ce trăiesc bolnavii, de analiza stărilor sufletești, încercând să le descopere
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tulburări hidroelectrolitice, carențe nutriționale grave. D. Factori de mediu (psihosociali): > carențe afective grave; > hospitalism de orfelinat. E. Cauze necunoscute încă (30-50%). 5.4. Tulburările psihice la copil și adolescent 5.4.l. Tulburări de comportament Din punct de vedere al fenomenologiei clinice de manifestare, se împart în două categorii: A. Tulburări de comportament neepisodice, când acestea se înlănțuiesc, trec una din alta și aproape că nu le poate fi sesizat începutul; nu au caracter de boală, ci pur și simplu un
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ordinea normativă căreia i se supun sau pe care o fac să evolueze după circumstanțe, mizele aflate în joc și transformarea resurselor lor. Sursele etnometodologiei sunt diverse. Ele constituie tot atâtea referințe pentru sociologii culturii dornici să aprofundeze calea calificărilor: fenomenologia germană (Husserl), care descrie îndeaproape lumea concretă a lucrurilor, sprijinindu-se pe intenția unei conștiințe care se desfășoară în deschiderea față de lume (eu "sunt" proiectul meu, corpul meu, sexualitatea mea, munca mea...); pragmatismul anglo-saxon (Peirce, James și Dewey), care privește
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
140, 307. Expoziție, 46, 49, 65, 69, 101, 103, 120, 140, 168, 178, 188, 191-192, 205, 208, 221, 239, 253, 255, 301. F Fapt social / total, 26-27, 44, 63, 68, 119, 121, 131, 141. Femeie, 117, 122, 125, 217, 283. Fenomenologie, 44. Fetișism, 146, 172. Fetișizare, 35. Figură, 146, 161, 166-167, 171-172, 177, 181, 183-184, 188, 192, 248, 259, 264. Filozofie, 7-10, 17-18, 22, 28, 30, 34, 39-40, 50, 52, 54, 59-60, 65, 69, 105-106, 111, 157, 282. Formare, 101, 107
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1968-1973). Doctoratul în filozofie la Universitatea București (1976). Cercetător la Institutul de Filozofie (1965-1975) și Institutul de Istorie a Artei (1975-1989). Director al Editurii Humanitas din 1990. Profesor la Facultatea de Filozofie a Universității București din 1992. Scrieri - Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (Univers, 1975; ed.revăzută Humanitas, 1994); Încercare în politropia omului și a culturii (Cartea Românească, 1981); Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă (Cartea Românească, 1983; Humanitas, 1991); Apel către lichele (Humanitas, 1992); Cearta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
adevărat concept peratologic. Vorbind despre peratologie, noi facem o sinteză pe care limba greacă nu a făcut-o nicăieri explicit, dar care își are acoperirea în sugestia metafizică pe care am putut-o desprinde din semnificațiile radicalului *per-. Peratologia ca fenomenologie a limitei și a atitudinilor față de limită (manifestate în forma limitei acceptate, puse, cucerite sau contestate) nu se constituie deci ca simplă analiză filologică a contextelor în care apare cuvântul peras. Deși trimite constant la cuvântul de la care își împrumută
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fondurile secrete ale bibliotecilor. După zece ani de domiciliu forțat într-un orășel de provincie și după șase ani de închisoare executați dintr-o condamnare de 25 (pentru tentativa de a fi trimis spre publicare în Franța o interpretare la Fenomenologia spiritului a lui Hegel) memoria lui ca om de cultură fusese ștearsă din mintea noilor generații. A reapărut în spațiul culturii publice, scurtă vreme după eliberarea sa (în 1964), o dată cu deschiderea care a însoțit primii ani ai domniei lui Ceaușescu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a alcătuit în acest scop și am început din acel moment o aventură spirituală care mi-a marcat definitiv destinul. Ne adunam în fiecare săptămână la el acasă și, în primul an, ne-a făcut interpretarea paragraf cu paragraf a Fenomenologiei spiritului a lui Hegel, însuflețind textul acesta, cel mai dificil al filozofiei, cu o originalitate pe care nu am mai întîlnit-o la nici un alt comentator. Ne-a vorbit de la început despre instrumentele filozofiei și a condiționat întîlnirile noastre viitoare de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
În studiile și cărțile pe care am început să le publicăm - Pitoresc și melancolie a lui Andrei Pleșu (actualul ministru al culturii), în 1977, studiile de filozofia logicii și eseurile lui Sorin Vieru, lucrarea mea, publicată în 1975, Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, studiile de iconologie și filozofia artei ale lui Victor Stoichiță (actualmente profesor universitar la Fribourg, în Elveția) - nu mai exista nici o urmă din gândirea standardizată a culturilor staliniste. Învățaserăm să gândim și să scriem pe cont
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
răsfoit.) A ales La gnose a lui Leisegang și Norm and Form a lui Gombrich, Le Bouddhisme (îmi scapă numele autorului). În cursul dimineții mi-am notat câteva idei din partea a doua a lui Point explicatif... Anticiparea câtorva teme din fenomenologia lui das Man din Sein und Zeit: proliferarea mass-media (presa) și efectul ei asupra configurației conștiinței: anonimatul, impersonalul, degajarea de responsabilitate, hipertrofierea abstracției în pofida individualului, mutarea interesului de pe mesager pe mesaj, reificarea conștiinței, apologia obiectivului, a caracterului public - și toate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
am găsit răgazul notelor jurnaliere. Încerc să refac cele două zile care au trecut. În prima seară l-am pus pe Noica la curent cu întîmplările bucureștene legate de lumea noastră. În primul rând, paginile I de la cartea sa despre Fenomenologia spiritului a lui Hegel. Nu-i vine să creadă că va avea un tiraj de 30 000 de exemplare. De necrezut, când te gândești că pentru cartea asta, acum 20 de ani, sânt oameni care au fost bătuți și au
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sperat să-l îndepărteze cu vremea de logica făcută ca pur exercițiu în sine sau, mai degrabă, să-l facă s-o reântâlnească după ce ar fi executat un vast ocol prin metafizică. Așa a început acel extraordinar curs privat despre Fenomenologia spiritului a lui Hegel (1967?), în care Noica m-a prins și pe mine, după ce mă cunoscuse în treacăt, la Wald acasă (în vestibul), unde eu venisem pentru o clipă să iau o carte, iar Noica tocmai își punea cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
autonome: pe de o parte lucrări de istoria filozofiei europene, de metafizică, hermeneutică și logică, ce vădesc un adevărat cult pentru filozofia elină și filozofia clasică germană (comentarii la dialogurile platoniciene, Concepte deschise la Descartes, Leibniz și Kant, comentarii la Fenomenologia spiritului a lui Hegel, Despărțirea de Goethe, Șase maladii ale spiritului contemporan, Tratat despre ființă, Fals tratat de logică); pe de altă parte, lucrări ancorate în exclusivitate în fenomenul autohton și având toate în titlu cuvântul "romînesc": Rostirea filozofică românească
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pregătite de Augustin, de teologia lutherană, de Aristotelul Eticii și Retoricii, de "existențialismul" paulian, de Kierkegaard și de literatura rusă. Numai că "bietul" Heidegger încerca să capteze Viața (ceea ce însemna trecerea omului prin lume) cu plasa de prins fluturi a fenomenologiei. Întreprinderea era enormă și Sein und Zeit rămâne pesemne una dintre minunile omenirii, dar cu Heidegger nu puteai naviga în speranța că vei ajunge la un liman propriu. Ori rămâneai sclav pe plantația lui (adică unul dintre miile de cercetători
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]