936 matches
-
din asirianul edinu, care înseamnă câmpie. Edin se numește câmpia mesopotamică, iar Mesopotamia în literatura asiro babiloniană se numește Dilmum. Această Dilmum, după însăși indicația Genezei mozaice, e peisajul în care a existat grădina Edenului sau a paradisului. În sens figurat, paradisul se numește sânul lui Abraam și se știe că bătrânul patriarh era originar din Ur, străvechea cetate care a existat în această parte de loc. Totuși chestiunea identificării geografice a paradisului edenic continuă să rămână o enigmă, din pricină că, dintre
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frazeologice" sunt parțial motivate, sensul lor fiind privit ca o dezvoltare metaforică a unui sens originar neutru (ex.: en. to blow off steam); în fine, "combinațiile frazeologice" au o componentă utilizată în sens literal, în timp ce cealaltă este folosită cu sens figurat (ex.: en. to meet [+Fig] the demand [-Fig]). Clasificarea lui Vinogradov a fost chestionată de către N.N. Amosova, care, deși a acceptat existența unei diferențe de grad între "fuziunile frazeologice" și "uniunile frazeologice", a preferat să le reunească pe ambele sub
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de la Tartu. Ceea ce aduce nou tandemul Dobrovol'skij-Piirainen în raport cu acestea este o fundamentare pe baze cognitiviste a cercetării, manifestată prin recursul la teoria modelelor cognitive (TCM) și la teoria metaforei conceptuale (CMT). A rezultat de aici o "teorie a limbajului figurat convențional" (Conventional Figurative Language Theory/CFLT), pe care cei doi cercetători au expus-o într-o serie de lucrări publicate în ultimul deceniu 48, descriind-o ca pe o doctrină "fundamentată cognitiv, deschisă către ideile relevante ale abordării filologice a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Conventional Figurative Language Theory/CFLT), pe care cei doi cercetători au expus-o într-o serie de lucrări publicate în ultimul deceniu 48, descriind-o ca pe o doctrină "fundamentată cognitiv, deschisă către ideile relevante ale abordării filologice a limbajului figurat și orientată în sens cultural"49. Punctul de plecare al CFLT este indiscutabil de factură cognitivistă: Premisa de bază a acestei teorii - recunosc autorii înșiși - este că, în realitate, componenta imagistică, i.e., o structură conceptuală care mediază între structura lexicală
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
49. Punctul de plecare al CFLT este indiscutabil de factură cognitivistă: Premisa de bază a acestei teorii - recunosc autorii înșiși - este că, în realitate, componenta imagistică, i.e., o structură conceptuală care mediază între structura lexicală și sensul efectiv al unității figurate, e un element relevant în planul conținutului său. Cu alte cuvinte, imaginea mentală care subîntinde sensul efectiv al unei anumite unități figurate convenționale nu este doar un fenomen etimologic, ci și unul cu relevanță sincronică, cel puțin într-o anumită
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în realitate, componenta imagistică, i.e., o structură conceptuală care mediază între structura lexicală și sensul efectiv al unității figurate, e un element relevant în planul conținutului său. Cu alte cuvinte, imaginea mentală care subîntinde sensul efectiv al unei anumite unități figurate convenționale nu este doar un fenomen etimologic, ci și unul cu relevanță sincronică, cel puțin într-o anumită măsură. Imaginea mentală subiacentă, care este în general un fenomen psihologic individual, posedă anumite elemente care sunt mai mult sau mai puțin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unul cu relevanță sincronică, cel puțin într-o anumită măsură. Imaginea mentală subiacentă, care este în general un fenomen psihologic individual, posedă anumite elemente care sunt mai mult sau mai puțin stabile și intersubiective și care lasă urme în sensul figurat lexicalizat al unei UFC [în original: CFU = conventional figurative unit] (i.e., în sensul său efectiv) sau în acele părți ale planului conținutului său care sunt atribuite în mod tradițional pragmaticii. Aceste elemente ale imaginii mentale alcătuiesc componenta imaginativă a UFC
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cultura japoneză (dar și chineză, am putea adăuga), numărul sacru definitoriu rămâne OPT52. Pe lângă asemenea considerații, care constituie o bază credibilă pentru explorarea specificului diferitelor culturi așa cum se reflectă acesta în CFU-urile fixate în tradiția lor "istorică", teoria limbajului figurat convențional a propus și o clasificare a unităților aferente, construită pe criterii preponderent semantice. Astfel, Dobrovol'skij și Piirainen identifică patru "clase principale" de CFU-uri: (a) "cuvinte figurate"; (b) "expresii idiomatice" (ex.: en. to throw in the towel/ sponge
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acesta în CFU-urile fixate în tradiția lor "istorică", teoria limbajului figurat convențional a propus și o clasificare a unităților aferente, construită pe criterii preponderent semantice. Astfel, Dobrovol'skij și Piirainen identifică patru "clase principale" de CFU-uri: (a) "cuvinte figurate"; (b) "expresii idiomatice" (ex.: en. to throw in the towel/ sponge), caracterizate prin sens figurat, lipsă de transparență și prin capacitatea de a fi pe de-a-ntregul reinterpretabile sub raport semantic; (c) "colocații figurate" (ex.: en. busy bee), în care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și o clasificare a unităților aferente, construită pe criterii preponderent semantice. Astfel, Dobrovol'skij și Piirainen identifică patru "clase principale" de CFU-uri: (a) "cuvinte figurate"; (b) "expresii idiomatice" (ex.: en. to throw in the towel/ sponge), caracterizate prin sens figurat, lipsă de transparență și prin capacitatea de a fi pe de-a-ntregul reinterpretabile sub raport semantic; (c) "colocații figurate" (ex.: en. busy bee), în care, spre deosebire de expresiile idiomatice, doar unul dintre constituenți este reinterpretat; și (d) "proverbe figurate" (ex.: en
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
principale" de CFU-uri: (a) "cuvinte figurate"; (b) "expresii idiomatice" (ex.: en. to throw in the towel/ sponge), caracterizate prin sens figurat, lipsă de transparență și prin capacitatea de a fi pe de-a-ntregul reinterpretabile sub raport semantic; (c) "colocații figurate" (ex.: en. busy bee), în care, spre deosebire de expresiile idiomatice, doar unul dintre constituenți este reinterpretat; și (d) "proverbe figurate" (ex.: en. Every dog has its day), care beneficiază de "autonomie discursivă", cuprind în structura lor semantică un "cuantificator universal" (de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prin sens figurat, lipsă de transparență și prin capacitatea de a fi pe de-a-ntregul reinterpretabile sub raport semantic; (c) "colocații figurate" (ex.: en. busy bee), în care, spre deosebire de expresiile idiomatice, doar unul dintre constituenți este reinterpretat; și (d) "proverbe figurate" (ex.: en. Every dog has its day), care beneficiază de "autonomie discursivă", cuprind în structura lor semantică un "cuantificator universal" (de tipul every) și comportă o "forță ilocuționară de "recomandare""53. Din păcate, însă, Dobrovol'skij și Piirainen își limitează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sinteză între tradiția frazeologică germană și cea franceză, dar recurge, de asemenea, la aportul generativismului și al pragmaticii. În conformitate cu această concepție eclectică, Gréciano încadrează expresiile idiomatice (EI) în categoria "expresiilor polilexicale", în cadrul căreia distinge trei tipuri principale: (a) expresii polilexicale figurate nefixate: meine poetische Mühle = "moara mea cu poeme" (Robert Schuman); (b) expresii polilexicale fixate non-figurate: aus dem Nichts entstehen = "a țâșni din neant"; și (c) expresii polilexicale fixate și figurate: die erste Geige spielen = "a cânta la (a fi) prima
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
polilexicale", în cadrul căreia distinge trei tipuri principale: (a) expresii polilexicale figurate nefixate: meine poetische Mühle = "moara mea cu poeme" (Robert Schuman); (b) expresii polilexicale fixate non-figurate: aus dem Nichts entstehen = "a țâșni din neant"; și (c) expresii polilexicale fixate și figurate: die erste Geige spielen = "a cânta la (a fi) prima vioară", acestea din urmă fiind singurele EI autentice. Prin urmare, expresia idiomatică e definită de către Gréciano drept un "semn polilexical, mai mult sau mai puțin fixat, din punct de vedere
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Bock zum Gärtner machen = "a face capra grădinar", cu sensul de "a-i atribui cuiva o sarcină pentru care nu este pregătit"); și (c) unități "parțial motivate", în care un element apare cu sens literal, iar altul/celelalte cu sens figurat (germ. einen Streit vom Zaun brechen = "a rupe cearta din gard", cu sensul de "a începe o ceartă")72. Cât privește "colocațiile" (definite drept "îmbinări fixe de cuvinte care relevă doar în mică măsură sau deloc transformări idiomatice ale sensului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
modificare a unei secvențe "prefabricate") presupune de la sine caracterul compozabil/analizabil al secvenței respective (altfel, secvența nu ar mai putea fi secționată și, ulterior, "refabricată"). Și mai concludent e cazul funcționării textemelor în traduceri. Referindu-se la "locuțiunile fixate (și "figurate"), care pot fi considerate un caz extrem al "normei"", fondatorul integralismului precizează că "transpoziția acestora se realizează așa-zicând "pe două niveluri"": "mai întâi interpretăm locuțiunea în sensul său "propriu", prin intermediul unei "traduceri interne", iar apoi, transpunem acest sens "propriu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al "normei"", fondatorul integralismului precizează că "transpoziția acestora se realizează așa-zicând "pe două niveluri"": "mai întâi interpretăm locuțiunea în sensul său "propriu", prin intermediul unei "traduceri interne", iar apoi, transpunem acest sens "propriu" și căutăm în limba B o locuțiune figurată care să fie echivalentă. De exemplu, expresia franceză en un clin d'œil - "en un temps très bref" → castiliană "en muy poco tiempo", etc. - en un abrir y cerrar de ojos (sau en un santiamén); și același lucru îl putem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
franceză, așa cum afirmă Bally"312. Însă nu toate configurațiile asociative au un statut "extralingvistic"; unele dintre ele (acelea caracteristice "discursului repetat") constituie "fapte de limbă". Un textem precum la nuit tous les chats sont gris nu reprezintă o doar "idee" (figurată) caracteristică doar comunității franceze, ci, în egală măsură, un fapt idiomatic, dar și "idiomatic" ("istoric"), caracteristic limbii franceze. Or, existența acestor configurații (asociative) idiomatice - cu sau fără ghilimele - constituie un fenomen îndeajuns de relevant pentru a susține pe baza lui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fi evitat din punct de vedere semantic. Astfel, ceea ce diferențiază, sub raport semantic, "perifrazele lexicale" de "sintagmele stereotipe" este, mai întâi, caracterul (parțial) metaforic al ultimelor, care ne permite să conferim anumitor elemente ale unităților de tip II un sens figurat fără ca prin aceasta să renunțăm cu totul la sensul lor literal (v. infra, 2.4.1.). În schimb, unitățile de tip I nu vehiculează un sens metaforic/figurat, deoarece ele au întotdeauna o semnificație unică - aceea conferită de "conținutul" global
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lor compozabil/ analizabil. Astfel, chiar dacă și "sintagmele stereotipe" semnifică în mod global, asemenea "perifrazelor lexicale", în cazul primelor rămâne mereu deschisă posibilitatea de a asocia unul câte unul elementele unității ("actanții") cu elementele pe care expresia le desemnează în mod figurat, ceea ce e imposibil în cazul unităților de tip I. Nu putem asocia, de pildă, forma aminte cu niciun obiect desemnat în mod literal sau figurat; în schimb, dacă folosim expresia a da cu oiștea-n gard (secvență având semnificația generică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Am afirmat deja că, în afara apartenenței lor la categoria "discursului repetat", ceea ce le conferă individualitate acestor unități este dubla lor stratificare semantică. Spre deosebire de unitățile de tipul I sau II, care fie sunt nedecompozabile, fie comportă doar în parte un sens figurat, textemele pot fi analizate în elementele lor constituente, dar, în același timp, ele vehiculează un "sens metaforic global", care nu poate fi dedus din simpla articulare a acestor elemente după principiul compoziționalității. Putem observa acest lucru comparând construcțiile verbale caracteristice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu totul altfel în cazul expresiei idiomatice a da cu oiștea-n gard (tipul III). Spre deosebire de tipul I, ea poate fi "analizată", adică descompusă în constituenții săi semantici. Spre deosebire de tipul II, ea prezintă, dincolo de "conținutul" imediat ("literal"), și un sens figurat, de ordin generic ("a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit"/"a face o prostie"), care poate fi actualizat, în funcție de context, prin sensuri specifice precum "a da un răspuns greșit la un examen". Această dedublare semantică nu caracterizează, însă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
parte, textemele se disting de celelalte unități ale discursului repetat ("perifrazele lexicale" și "sintagmele stereotipe") prin aceea că în cazul tipurilor I și II nu se înregistrează o non-coincidență a "conținutului", deoarece acestea nu semnifică (și) într-o manieră metaforică/figurată. Pe de altă parte, textemele se disting de alte forme discursive ce manifestă și ele o non-coincidență a "conținutului" (metaforele poetice, ironia etc.) prin faptul că acestea din urmă țin de tehnica "liberă" a vorbirii, nu de "discursului repetat" (și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în ambele tipuri de expresii, sensul este compozițional în măsura în care el se construiește din părțile constituente ale expresiei; în același timp, acest sens compozițional este, de obicei, doar un prim pas semantic, în măsura în care procesele de extindere a sensului produc o lectură figurată derivată din aceea compozițională"325. 3.1.1. Pentru a evidenția această "arhitectură semantică", cercetătorul belgian face trei pași pregătitori: a) Mai întâi, este vorba despre disocierea între paradigmatic și sintagmatic, precum și despre o situare mai exactă a "expresiilor compuse
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o situare mai exactă a "expresiilor compuse" pe aceste coordonate: "Dimensiunea paradigmatică și cea sintagmatică a expresiilor idiomatice sunt ambele duale, în sensul că ambele pot fi considerate din perspectiva sensului originar, literal al expresiei idiomatice și din perspectiva sensului figurat, derivat. Dimensiunea paradigmatică a expresiilor idiomatice implică, în primul rând, relația dintre sensul originar al expresiei idiomatice ca întreg și sensul ei derivat. În al doilea rând, ea implică relația dintre sensul originar, literal al părților constituente ale expresiei idiomatice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]