1,218 matches
-
credinței, iar sacrificiul lor, motivat ideologic, a căpătat o valență sacră în imaginarul colectiv. Vocația eroică manifestată în spațiul vieții laice răspunde prin această alăturare hagiografiilor în care portretele de sfinți depășesc, prin dinamismul descrierii, canonul literar sau pe cel figurativ al picturii bizantine. Portretul lui Ștefan, realizat de Vasile Popovici la trei secole mai târziu și păstrat la Mănăstirea Putna, precum și figura lui Eustatie Plachida pot fi privite ca două reacții complementare la același fenomen: contaminarea dintre istorie și imaginar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
impunătoare clădiri religioase, diferite de abațiile austere din afara orașelor, acum aflate în plină dezvoltare economică și teritorială. Peisajul urban se modifică spectaculos, în jurul catedralelor apar piețe noi și largi, iar imaginea religioasă este redefinită printr-o iconografie "umanizată". Noile modele figurative au un rol decisiv în apărarea reprezentării sacrului, mai ales datorită activității franciscanilor (ei introduc reprezentările teatrale după "mistere", figurarea celor 14 momente ale "drumului Crucii", scenarizarea diferitelor episoade din viața sfântului fondator al ordinului și ilustrațiile biblice sofisticate). Sunt
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
chiar în spațiul sacru, șochează prin sfidarea tuturor canoanelor, chiar și a celor consacrate în renaștere. Accesul la profunzimea sensului religios se face tocmai prin jocul periculos și înșelător al aparențelor. Opus imaginarului protestant, Contra-Reforma amplifică retoric efectele, distorsionând rolul figurativului religios și pe cel al cultului sfinților. Arhitectura epocii, sub semnul celebrei mezzaluna barroca din Italia și din Europa centrală, exploatează la maximum jocurile de perspectivă, efectul trompe l'œil, ornamentația bogată, pe baza teoriilor desprinse de altfel din textele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
2 Pentru o discuție care duce la înlocuirea noțiunii de ideologie cu mentalitatea, v. Martin I 6-14. 3 Pentru istoricul conceptului de ev mediu, v. și Le Goff, Il Medioevo; Gatto; Sergi; Smalley. 4 Vezi Folz: Acte de cancelarie, reprezentări figurative, rituri liturgice, semne exterioare (veșminte și embleme), iată, pe lângă unele texte narative, mijloacele noastre de informare pentru prima parte a evului mediu. (L'idée d'Empire en Occident du Vè au XIVè siècle. Paris: Aubier, 1953, apud Le Goff, Imaginarul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
constituenți pentru imaginea artistică. Totodată, tropul poate fi înțeles, după Quintilian (Institutio Oratoria §5: 35), ca schimbare a înțelesului de la un cuvânt la altul pentru îmbogățirea semanticii. În altă ordine de idei, prin trop (tropos) se poate înțelege o expresie figurativă, adică schimbarea semanticii cuvântului de la înțelesul direct la înțelesul figurativ, proces înțeles fie ca metaforă, fie ca alegorie, fie ca hiperbolă, fie ca litotă. Metafora este un tip de trop prin intermediul căruia se face posibilă transmiterea proprietăților unui obiect sau
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Quintilian (Institutio Oratoria §5: 35), ca schimbare a înțelesului de la un cuvânt la altul pentru îmbogățirea semanticii. În altă ordine de idei, prin trop (tropos) se poate înțelege o expresie figurativă, adică schimbarea semanticii cuvântului de la înțelesul direct la înțelesul figurativ, proces înțeles fie ca metaforă, fie ca alegorie, fie ca hiperbolă, fie ca litotă. Metafora este un tip de trop prin intermediul căruia se face posibilă transmiterea proprietăților unui obiect sau fenomen la altul datorită similarităților sau contrastelor. Prin metaforă se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un subiect auxiliar ce oferă înțelesul direct. Metafora picturală nu are niciun fel de subiect întrucât este o imagine care însușește, într-un anumit context artistic, o valoare simbolică. Însă, metafora în pictură joacă un rol esențial întrucât creează opere figurative. Pe de altă parte, metafora verbală nu poate să existe fără a avea la bază cei doi subiecți aflați în relații directă. Totodată, se impune o diferențiere între metafora verbală și cea vizuală plecând de la reprezentările diferite întrucât ambele tipuri
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artistic la altul. Astfel, în natura statică, înțeleasă ca bodegones, se folosesc diferite elemente din viața socială ducând spre reprezentarea unei imagini statice sociale. Sau în arta vedutelor picturale oferă, cu ajutorul imitației, decupaje reale sub imboldul sentimentelor. Autoportretul sau pictura figurativă oferă figuri sociale, mitologice, alegorice sau imaginare. Ele duc la înțelegerea societății și a tradițiilor unui spațiu restrâns. Valoarea și experiența lor estetică transformă natura picturii într-una ideală. Acest lucru se poate observa în Compoziție suprematistă de Kazimir Malevici
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
teoretice la elevi a unor proprietăți, constante, legități care constituie elemente fundamentale ale cunoașterii. Demonstrația didactică nu se identifică în nici un caz cu demonstrarea deductivă, teoretică, utilizată, de pildă, la matematică. La baza demonstrației se află un suport material (natural, figurativ sau simbolic), de la care se pleacă și se construiesc reprezentări, constatări, interpretări. Și limbajul se poate constitui un suport al demonstrației în măsura în care un nivel mai "concret" al acestuia potențează explicitări mult mai abstracte. De pildă, un limbaj care abundă în
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
se pot ipostazia mai multe tipuri de demonstrații. Astfel Ioan Cerghit identifică demonstrația pe viu a unor obiecte și fenomene sau acțiuni, în starea lor naturală, de existență și manifestare (experimentul de laborator, demonstrația operațiilor motriice, a unor comportamente), demonstrația figurativă (cu ajutorul reprezentărilor grafice), demonstrația cu ajutorul desenului la tablă, demonstrația cu ajutorul modelelor (fizice, grafice), demonstrația cu ajutorul imaginilor audiovizuale (proiecții fixe și dinamice, secvențe televizate), demonstrația prin exemple etc.<footnote Cerghit, Ioan, 1980, Metode de învățământ, E.D.P., București, p. 23. footnote> Spre deosebire de
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
sugerează și numele, este vorba despre un tip de gravură ce se bazează pe corodarea cu acid, numai că țelul urmărit este acela de a obține tente, tonuri și semitonuri. Această tehnică a fost folosită mai rar singură, pentru scopuri figurative De obicei, ea însoțește, agrementează, completează o placă gravată în aquaforte, tentele adâncind expresivitatea desenului realizat în linii hașurate. Din punct de vedere al materialității, prin aquatinta s au putut rezolva cu ușurință umbra care anvelopează o formă descrisă, variatele
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
taxonomie a testelor de inteligență, distinge între: - teste de inteligență individuale, predominant verbale Binet-Simon, Wechsler; - teste individuale neverbale și de performanță - Kohs, Labirinte Porteus etc.; - teste de inteligență de grup - Raven, Domino 48, Domino 70 etc. Testele neverbale au conținut figurativ iar cele de performanță se bazează manipularea unui material concret, obiectual. O altă cerinta adresată probelor psihologice destinate acestei categorii de deficiență este existența unei etalonări realizate pe un eșantion reprezentativ, cu precizarea parametrilor caracteristici: vârstă, sex, tipul și gradul
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
sensul și conceptualizarea acestui ansamblu complex legat de alte RS, relativ stabil În forma sa. Moscovici insistă asupra acestei coerențe și asupra inervării unei rețele de cogniții de către un nucleu semantic, prin punerea În evidență a ceea ce el numește „scheme figurative”, care constituie soclul reprezentării În psihanaliză (aparatul psihic fiind, În mintea subiecților chestionați În vederea acestei anchete, organizat În jurul complexelor din care aluziile la libido sunt eliminate). Puțin mai târziu, diverși specialiști, precum Jean-Claude Abric, Claude Flament, Christian Guimelli, Pascal Moliner
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
definite prin ambiguitate. Numeroasele interferențe posibile cu alte figuri retorice (metonimie, antanaclază, calambur) conduc la concluzia că ambiguitatea nu poate fi considerată o figură propriu-zisă, ci un procedeu stilistic emblematic și înglobant, care determină în context alcătuirea unei întregi serii figurative; unele dicționare de retorică tratează chiar într-o clasă separată așa-numitele figuri ale ambiguității. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i se poate vorbi de ambiguitate discursivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sistemul ei de valori este orientat spre universul discursiv proiectat de limba concretizată în discurs. De aceea, se poate considera că orice categorie semantică este susceptibilă de a fi raportată la taxinomiile axiologiei, care reprezintă microsisteme de valori abstracte sau figurative. V. ideologie, structură, valoare. FLEW 1983; D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO AXIOMATICĂ. Prin cercetarea principiilor pe care le dezvoltă științele care au atins un grad înalt de elaborare teoretică (precum logica, matematica, fizica, biologia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
motiv, s-a produs o reorientare a investigației care să urmărească mai atent planul sintagmatic care corespunde structurilor narative. S-a tins astfel spre o semantică discursivă ce stipulează un parcurs al discursului pornind de la abstract spre concret și spre figurativ, pentru a face relevant procesul generării lui în ansamblu. Suma opțiunilor succesive și selecțiile produse astfel pot servi ca bază pentru tipologia discursului. Ponind de la rezultatele din cercetările de tip generativ, s-a construit treptat semantica narativă, menită să depășească
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ascendente (de la transfrastică la text) și a celor descendente (de la text și gen discursiv la transfrastica microtextuală). V: analiza discursului, gramatică textuală. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO-LINARES 2004. DH TROP. Latinescul tropus avea sensul de "figură în retorică, utilizare figurativă a unui cuvînt", în timp ce grecescul trópos desemna "răsucire, întoarcere". Orice figură literară sau retorică care constă în utilizarea cuvintelor cu sens diferit decît cel literal constituie, în mod tradițional, un trop, în epoca modernă numit însă și metasemem. Exemple de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
noir..., Paris, 1923; Eino Railo, The Haunted Castle, Londra, 1927; Montague Summers, The Gothic Quest..., Londra, 1938. 23. Poetica, cap. 24 (vezi în rom. p. 89). 24. Cf. replica dată de Arthur Mizener lui J. C. Ransom: The Structure oj Figurative Language in Shakespeare's Sonnets, în Southern Review, V (1940), pp. 730-747. 25. Vezi Irving Babbitt, The New Laokoon, 1910. Andre Chenier (1762-94) considera că deosebirea dintre genuri este un fenomen natural. In L'Invention, el scrie : La nature dicta
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
sintagmele calificative și cele pseudopartitive cantitative, diferențe care impun includerea lor în subclase diferite de sintagme nominale (vezi și Tănase-Dogaru, 2007: 75 și urm.). În general, se disting două tipuri majore de sintagme calificative, distincție introdusă de Austin (1980): tipul figurativ și tipul literal. (i) Tipul figurativ: relația semantică dintre N1 și N2 este de tip comparativ (N2 este ca N1), fiind o metaforă sau o comparație. Ambii termeni sunt substantive. Comparația are un caracter subiectiv pronunțat. În interiorul acestui tip se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
diferențe care impun includerea lor în subclase diferite de sintagme nominale (vezi și Tănase-Dogaru, 2007: 75 și urm.). În general, se disting două tipuri majore de sintagme calificative, distincție introdusă de Austin (1980): tipul figurativ și tipul literal. (i) Tipul figurativ: relația semantică dintre N1 și N2 este de tip comparativ (N2 este ca N1), fiind o metaforă sau o comparație. Ambii termeni sunt substantive. Comparația are un caracter subiectiv pronunțat. În interiorul acestui tip se mai disting, de obicei, două subtipuri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Codreanu ajunge astfel la interpretări spectaculoase, bazate pe ideea unei construcții geometrice a volumului Joc secund, considerat o "carte canonică": Acestea sunt pietrele de temelie ale poeticii cărții canonice: Din ceas, dedus..., Timbru, Grup și Înecatul, ultimele trei "detaliind" elemente figurative încifrate în prima: cântecul începător, grupul ca realitate telurică sau abstracțiune și înecarea, ca reducție/ exhaustie a teluricului și acvaticului." (p. 207) Pentru Barbu, poezia devine un fenomen supralingvistic întrucât el pariază pe vers, nu pe cuvânt. În cheie fenomenologică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de o rasă garantată. Voi mai vedea. Tu ce faci? Au ajuns bine gogonelele? Știi tu care... se juca în cuvinte gospodarul care se ridicase la Priponești, cu de toate în gospodăria părinților, dar și cu deprinderea de a vorbi figurativ, când avea de spus ceva, ca să înțeleagă numai ei doi, convorbitorii. Și continua cu vorbele serioase. Ți-aș mai scrie multe, dar nu prea am ce. Atât că am rămas același de totdeauna. Joi avem bal. Să te faci să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
200 lei/20$ - pentru clasa a treia - 1.800 lei/30$ - pentru clasa a patra - 2.400 lei/40$ - pentru fiecare clasă suplimentară peste clasa a patra - 3.000 lei/50$ D) taxă suplimentară pentru o marcă conținînd un element figurativ sau pentru o marcă verbală într-un grafic special - 600 lei/10$ 3. înregistrarea cererii de invocare a dreptului de prioritate (din alt stat sau expoziție), pentru fiecare prioritate - 1.200 lei/20$ 4. examinarea cererii de reînnoire a mărcii
HOTĂRÎREA nr. 274 din 12 aprilie 1991 privind taxele cu privire la mărci de fabrica, de comerţ şi de serviciu, precum şi la denumiri de origine a produselor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107787_a_109116]
-
și pe care România l-a adoptat prin Legea nr. 3/1998 pentru aderarea României la aranjamentele instituind o clasificare internațională în domeniul proprietății industriale; ... h) Clasificarea de la Viena - clasificarea instituită prin Aranjamentul de la Viena privind clasificarea internațională a elementelor figurative ale mărcilor, semnat la Viena la 12 iunie 1973, modificat la 1 octombrie 1985 și pe care România l-a adoptat prin Legea nr. 3/1998 privind aderarea României la aranjamentele instituind o clasificare internațională în domeniul proprietății industriale. ... (2
HOTĂRÂRE nr. 833 din 19 noiembrie 1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122301_a_123630]
-
culori, ca elemente distinctive ale mărcii, o declarație în acest sens, precum și indicarea culorii sau a culorilor revendicate și, pentru fiecare culoare, indicarea părților principale ale mărcii care au această culoare; ... i) când marca are o grafică deosebită sau este figurativa, descrierea acesteia; ... j) când marca este tridimensională, o declarație în acest sens; ... k) când marca se compune, în tot sau în parte, din alte caractere decât cele latine, o transliterare a acestor caractere; ... l) când marca se compune, în tot
HOTĂRÂRE nr. 833 din 19 noiembrie 1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122301_a_123630]