12,214 matches
-
surprinzătoare contradicție a condeiului noician: analiza obiectivă a defectelor propriei nații ar fi o probă de "înstrăinare", spiritul critic în act ar fi, într-o atare situație, antinațional! Conștiința europeană ar fi o probă de "rigiditate"! Nu cumva "rațiunile" inimii filosofului, pentru a apela la un concept pascalian, îl trag înapoi spre "eternitatea" stătătoare pe care, cu instrumentar doctrinar, o blamează? Nu cumva se petrece o dedublare a conștiinței lui Noica, ce-și prejudiciază astfel propria demonstrație? Al treilea episod al
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
pascalian, îl trag înapoi spre "eternitatea" stătătoare pe care, cu instrumentar doctrinar, o blamează? Nu cumva se petrece o dedublare a conștiinței lui Noica, ce-și prejudiciază astfel propria demonstrație? Al treilea episod al integrării noastre în istorie, selectat de filosof, îl alcătuiește opera lui Lucian Blaga. Ciudat punct de reper în campania împotriva "României eterne", a "României patriarhale, sătești, anistorice", stăpînite de "obsesia celor veșnice", căci autorul Spațiului mioritic, așa cum ne spune Noica însuși, "ne-a dat revelația unei bogății
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
critica estetică, ale sufletului popular"! Sau și mai categoric: "Cel mai personal dintre creatorii români de azi face elogiul a tot ce e impersonal, anonim, anistoric în sufletul românesc". Evident, Blaga se situează într-un orizont filosofic european, apropiind, ca filosof al culturii, apriorismul kantian, pe care l-a înavuțit cu o sumă de categorii deduse dintr-o matcă a stilului, de filosofia culturii, ilustrată de un Frobenius, de un Riegl, de un Spengler. Dar "primul elan valabil" al său a
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
Hasdeu -, o enciclopedie adevărată, cum au nu numai marile culturi dar și cele ale unor țări vecine, dicționare pe domenii, o istorie a românilor care să-și merite numele și atîtea încă altele)? Să notez, apoi, că lista enumerativă a filosofilor profesori (de catedră) care au asigurat și dezvoltarea filosofiei românești e corectă și exactă. Aceștia (Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, I. Petrovici, M. Florian, D. Gusti, N. Bagdasar, T. Vianu, P. Andrei, L. Blaga, D.D. Roșca, M. Ralea, Al. Claudian, Traian Brăileanu
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
în care mai viețuia moștenirea orientală, ci continuînd - unii (Nae Ionescu, Crainic) făcînd contrariul - să realizeze modernizarea de tip occidental a cugetării românești. Alții ca, repet, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, apoi Const. Noica, M. Vulcănescu (aceștia din urmă nefiind, totuși, filosofi de catedră) s-au ridicat împotriva influenței culturale și a standardelor apusene pentru constituirea unui discurs teoretic românesc. "Cel mai important reprezentant al acestui curent este Nae Ionescu, căruia i s-ar putea adăuga, într-o anumită măsură, și unii
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
precondițiilor acestui autohtonism nu poate fi vorba de lene mentală, de suficiență teoretică sau pur și simplu de incultură, așa cum se întîmplă de multe ori cu autohtonismele noastre". Apoi, autorul nostru face scurte, prea succinte, incursiuni voite caracterizante despre principalii filosofi de catedră de pînă la 1940-1947, încercînd să-i găsească fiecăruia diferența specifică, fără, cred, a reuși cum se cuvine în această temerară întreprindere. (Bine găsită este dimensiunea sacerdotală-liturgică, venită din teologie, a discursului filosofic al lui Blaga, de unde G.
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
care ele o pun în valoare impecabil, cu o tentă cehoviană. Deși previzibil în Eu-geniusz, Petre Lupu renunță la unele clișee, punctînd bine suita de lașități ale unui ofițer rătăcit. Fără discuție, Doru Ana în Stomil ete o apariție, un "filosof" visceral și găunos care face casă bună cu ridicolul, absurdul și compromisul în cele mai aiuritoare forme fără fond. Doru Ana este clou-ul spectacolului, un cabotin perfect în prima parte care își "pierde" trucurile și farmecul în cea de-
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
de filosofie a politicii (Conservatorismul anglo-saxon 1996, și Liberalismul între succese și iluzii, 1998, aceasta din urmă conținând, evident, numeroase referiri la John Stuart Mill) și al unor antologii în domeniu. Nu este singura versiune românească a celebrei cărți a filosofului utilitarist englez (în 1996 a mai apărut una, semnată de Dan A. Lăzărescu, semnalată și aceea în România literară). Numeroasele ediții dovedesc cât de căutată e înțelegerea libertății într-o lume nesigură, tulbure, agitată. Multe din ideile teoretizate pentru prima
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
Secolul 21. Un cuvînt editorial al directorului publicației ne informează cu privire la necesara metamorfoză din titlu, dar și cu continuitățile inevitabile. Numărul cu pricina este consacrat lui Nietzsche. Patru sute de pagini excepționale evocă, într-un fel ori altul, personalitatea și moștenirea filosofului german din secolul XIX care a influențat într-o mare măsură gîndirea secolului XX. La originea numărului de revistă a stat Colocviul internațional Nietzsche, precursor al secolului XX, organizat la Goethe Institut în zilele de 24 și 25 noiembrie 2000
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
de 24 și 25 noiembrie 2000, așadar cu un an în urmă, sub președinția lui Gianni Vattimo. Comunicările, mesele rotunde și intervențiile la discuții formează substanța numărului. Dar nu numai atît: sînt cuprinse în el texte (inedite la noi) ale filosofului sau comentarii de mult celebre asupra operei lui (știute pînă azi doar specialiștilor). Remarcăm dintre texte cîteva poezii de tinerețe, superb traduse de Șt. Aug. Doinaș sau scrisorile către Malwida von Meyersburg din 1888, explicînd ruptura de Wagner, traduse de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
N. și marea politică de Karl Jaspers ori Gîndirea nomadă de Gil Deleuze. Traduceri de Șt. Aug. Doinaș, Ana-Stanca Tăbărași și Dan Petrescu. Sigur, partea cea mai vie a numărului o reprezintă reluarea lucrărilor colocviului, dominat de inteligența sclipitoare a filosofului italian Gianni Vattimo, la care au participat, alături de directorul Institutului Goethe și respectiv, al revistei Secolul 21, profesorul belgrădean Mihailo Djurici, profesoara bulgară Emilia Mineva, Haralambi Pancidis, care predă, tot la Sofia, istoria filosofiei și l-a tradus în bulgară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
și respectiv, al revistei Secolul 21, profesorul belgrădean Mihailo Djurici, profesoara bulgară Emilia Mineva, Haralambi Pancidis, care predă, tot la Sofia, istoria filosofiei și l-a tradus în bulgară pe Aristotel, Mircea Flonta, care nu mai trebuie prezentat, Bernhard Irrgang, filosof și teolog german, profesorul de filosofie, specialist în Nietzsche, de la Universitățile din Magdeburg și Jena, Stephan Günzel, Daniel Barbu, Al. Zub, I.B. Lefter, M. Șora (ultimii, atrași de Problema confiscării politice a lui N.), Radu Bogdan, Ion Ianoși ș.a. Cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
definesc ca virtute propria lor stare de fericire' . Tot ce e mai rău, setea de avere și putere, lenevia, frica, 'toate au interese în chestiunea virtuții: de aceea și stă ea atât de ferm pe picioare'. Ce putea spune un filosof care, precum Kierkegaard înaintea lui, și Camus, după, transmite efectele nihilismului, aducând vestea că Dumenzeu a murit? Moartea lui Dumnezeu desființează orice interdicție, e o gaură neagră care înghite totul, inclusiv valorile iluministe (întemeiate pe morală, liberalism, umanism secular). Apostol
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
Stalin... toată lumea plânge pe stradă. Cred că românii iubesc înmormântările. Este singura lor șansă de a lăsa să li se vadă tristețea, de a-și revărsa lacrimile zăgăzuite. - Așadar, Onorată Instanță, începu Anrad, ironic, nu te tulbură nimic? - Sunt un filosof... Toate întâmplările lumii au aceeași importanță pentru mine. Acesta este și motivul pentru care nu mai pledez... - Și-atunci ce faci pentru oameni? interveni secretarul cenaclului, un stalinist notoriu, care-i avea pe conștiință pe cei șase scriitori întemnițați cu
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
1946 (uitase, deci, de episodul din 1944 semnalat mai înainte) și citindu-i două nuvele, exclamă către vechiul său prieten: "Am citit Ochii reflectați și Ceasornicul din turn. Astăzi voi ataca restul. Saturate de gînd: acesta e cuvîntul... Eseurile unui filosof cutreierate de o undă de poezie. E uluitor cum vechea temă romantică a oglindei, capătă, în regia dumitale, o valoare nouă. Ca în matematică, unde nu se inventează atîtea concepte noi, cît se rafinează unele vechi. Am citit prima bucată
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
mesagerul și însoțitorul unei libertăți de multe ori cu aparențe anarhice. Așadar, generațiile se schimbă, indivizii înșiși privesc lumea diferit în funcție de cauze cuantificabile sau din rațiuni imponderabile, pictura îmbracă și ea forme diverse și se sprijină pe ideologii și pe filosofii în plină mișcare. Este, oare, această dinamică semnul unei slăbiciuni sau argumentul unei vitalități? Un artist care se plimbă prin paradigme ca pe aleile unui parc și care schimbă canoanele cu nonșalanța unui top model, poate fi el suspectat de
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
Mircea Mihăieș În nr. 44 din 2001, am publicat, după The New York Review of Books, un amplu text consacrat României de către filosoful politic american Tony Judt. L-am însoțit de un comentariu editorial. Textul a stîrnit vii polemici în presa românească. Aproape n-a existat periodic cultural ori cotidian care să nu se fi înscris în replică. Tony Judt i-a acordat
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
umane, într-un regim în care Polonius s-a generalizat și toți îi pîndesc pe toți. Teribil document! Richard Rorty la ,,Steaua" Revista clujeană, în întîrziere cu cîteva luni, publică în numărul 7-8 din 2001 textul unei Mese rotunde consacrate filosofului american Richard Rorty, aflat în Cluj, intitulată Declinul adevărului redemptiv și apariția unei culturi literare, la care participă Liviu Cotrău, Andrei Marga, Mircea Borcilă, Virgil Stancu, Matei Călinescu (și el Visiting Professor la Universitate), Marius Jucan, Corin Braga și Berszán
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
culturi literare, la care participă Liviu Cotrău, Andrei Marga, Mircea Borcilă, Virgil Stancu, Matei Călinescu (și el Visiting Professor la Universitate), Marius Jucan, Corin Braga și Berszán István. Textul nu e însoțit de informațiile necesare situării lui, nici datat. Nici filosoful nu e prezentat, cum se obișnuiește, într-o casetă redacțională. Am avut chiar pînă la un punct, impresia că masa rotundă este fără prezența lui. Singurele date cît de cît precise ni le oferă Liviu Cotrău, în introducere, dar fiind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
oameni de afaceri și politicieni în acțiune ; cu o lejeritate neelitistă și cu un firesc încurajator. Iar dincolo de toate astea, Caius Dobrescu scrie ca un om care nu se sfiește de propriile dorințe de acțiune și implicare, nicidecum ca un filosof rentier, ci ca un eventual viitor decident. Printre tot felul de intelectuali "apolitici" infernali în apolitismul lor, Caius Dobrescu are curaj să spună: "Nu mă sperie deloc, ba chiar mă mobilizează ideea de a acționa asupra realității. Am toată încrederea
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
nu-i numește. Portretul omului de cultură învingător este imposibil, dacă respectăm regulile jocului impuse de Liiceanu. Tonul apocaliptic ar fi fost convingător dacă își păstra aerul personal - dacă își însușea măreția ratării inviduale, particulare. Or, sensul retoricii, impuse de filosof, este unul general. în fond, același "păcat" apare și în Jurnalul de la Păltiniș. Cartea este extraordinară, foarte bine scrisă, este o "literatură" foarte bună. Cititorul naiv adolescent, cel de după '89, care nu avea clarificate contextele istorice, s-a apropiat de
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
Noica, găsim și un alt păcat al portretizărilor: sărăcia argumentelor. Liiceanu susține că Noica ar fi "șansa unui început de istorie a filosofiei românești" și că, deocamdată, este un turn solitar, care nu a intrat în "dialog" cu un alt filosof român de anvergura lui, pentru simplul fapt că acesta din urmă nu există. Frumos, dar, în același timp, un verdict serios, cu implicații grave. O astfel de afirmație își așteaptă încă demonstrația. Nu poți "proclama", pur și simplu; înainte trebuie
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
Jela) în satul Lumina, unde s-a descoperit groapa comună cu 49 de morți aduși din lagărele de la Canal, într-un singur an (1950, probabil). Aici se vede clar că Liiceanu înțelege să scrie literatură (uneori foarte bună) ca un filosof, adică să o așeze întotdeauna într-un mecanism retoric, demonstrativ. Sau, simplificînd, literatura e bună pentru efecte. E foarte greu să faci să funcționeze mașinăria literaturii cu un astfel de principiu. Lui Liiceanu i-a reușit în multe pagini din
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
publicată o altă traducere, de această dată "în coproducție" - și de filosofie: Critica facultății de judecare. O atare coincidență a unor premiere românești nu putea rămâne, biografic cel puțin, nesemnalată și nebănuită. Autorul Filosofiei inconștientului are într-adevăr formația unui filosof - și încă a unuia imprevizibil care, în ciuda Păltinișanului, pare la un moment dat că se separă definitiv de filosofie spre a se ocupa (un mistic, s-a zis) cu o știință "suspectă". Cât de definitivă a fost această "despărțire" se
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
este că astăzi nici nu se mai știe despre existența sa. Este meritul implacabilului îngrijitor de ediții Marin Diaconu de a fi selectat din Biblioteca Academiei și din biblioteci personale materialele necesare alcătuirii acestui volum consistent. El cuprinde lucrarea dedicată filosofului Petre Andrei (căruia Pavel i-a fost asistent la universitate), Krinonis sau treptele singurătății, cele două manifeste, o lucrare introductivă la teza de doctorat - și multe altele. Descoperim astfel un autor al sugestiilor, chiar și în locurile comune ori mai
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]